În pofida mai multor documente de politici aprobate cu scopul de a proteja drepturile cetăţenilor în câmpul muncii, discriminarea la angajare persistă, iar experţii în domeniu recomandă autorităţilor să armonizeze legislaţia la politicile aprobate. Totodată, în Codul Muncii nu este încă inclusă noţiunea de hărţuire la locul de muncă, iar sugestia este ca definiţia să ţină cont de standardele europene. Recomandările au fost formulate în urma unei analize privind compatibilitatea legislaţiei Republicii Moldova cu acquis-ul comunitar în domeniul egalităţii şi nediscriminării, realizat de Centrul pentru Resurse Juridice din Moldova, transmite IPN.
Consilierul juridic al organizaţiei, Sorina Macrinici, a declarat, în cadrul evenimentului de prezentare a rezultatelor studiului, că, în varianta actuală, Codul Muncii nu prevede interzicerea hărţuirii în câmpul muncii, fapt care trebuie corectat.
O altă recomandare ţine de reducerea unor garanţii prevăzute de Codul Muncii, pe care experţii le consideră supra-protective. Una din acestea ar fi posibilitatea de a avea un concediu de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani cu posibilitatea păstrării funcţiei, ceea ce impune o sarcină destul de mare pentru angajator. Experţii susţin că din cauza unor garanţii supra-protective angajatorii ar putea fi mai reticenţi să angajeze femei de vârstă reproductivă, deoarece în mare parte femeile sunt cele care aleg să beneficieze de concediu de îngrijire a copilului.
Sorina Macrinici a mai spus că o analiză a anunţurilor de angajare a demonstrat că acestea conţin cerinţe excesive şi sunt discriminatorii prin faptul că se impun anumite restricţii la angajare pe diferite criterii, cum ar fi vârsta şi sexul. În acest context, experţii consideră necesară editarea unui ghid destinat angajatorilor, cu recomandări cum să fie redactat corect un anunţ de angajare ca să nu discrimineze.
Wicher Slagter, şef de secţie la Delegaţia Uniunii Europene în Republica Moldova, a spus că în Moldova sunt înregistrate rezultate pozitive la capitolul nediscriminării, iar autorităţile au protejat corespunzător drepturile minorităţilor sexuale în cadrul marşului pe care l-au organizat recent. Oficialul a încurajat excluderea oricăror forme de discriminare, precizând că UE a oferit un suport financiar în valoare de 8 milioane de euro pentru a îmbunătăţi respectarea drepturilor omului şi excluderea discriminării.
Diverse aspecte ale discriminării în câmpul muncii și în educație, accesul în instituții pentru persoanele cu dizabilități și accesul la justiție a persoanelor cu dizabilități mentale, procedura civilă în instanțele de judecată – sunt doar câteva dintre subiectele discutate în cadrul evenimentului de prezentare a concluziilor Analizei de compatibilitate a legislației Republicii Moldova cu acquis-ul comunitar în domeniul egalității și nediscriminării.
Concluziile studiului au fost puse în discuție cu participanții la eveniment – reprezentanți ai comunității donatorilor, instituțiilor publice – inclusiv Parlamentului, Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității și ai organizațiilor societății civile. Opiniile exprimate de organizațiile participante la eveniment vor avea o importanță majoră la definitivarea concluziilor studiului.
Autorii studiului au avut drept scop identificarea lacunelor în legislația și practica națională în domeniul nediscriminării, prin compararea acestora cu Acquis-ul comunitar în domeniul egalității și nediscriminării și cu standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului, inclusiv interpretarea acestora în jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului. În urma analizei efectuate au fost formulate recomandări în vederea îmbunătățirii legislației și practicii naționale.
Recomandările studiului, în funcție de domeniu, sunt adresate factorilor de decizie competenți din Republica Moldova: Parlament, Guvern, inclusiv ministerele și autoritățile publice subordonate acestora, instanțele de judecată, inclusiv Consiliul Superior al Magistraturii. Totodată, studiul conține recomandări pentru alte autorități publice, în special Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, Biroul de Relații Interetnice și Avocatul Poporului, precum și pentru reprezentanții societății civile și ai comunității donatorilor, interesați de promovarea egalității și nediscriminării în Republica Moldova.
Documentul este elaborat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova în parteneriat cu Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice (ECPI), în cadrul proiectului „Promovarea egalității – consolidarea agenților schimbării”, finanțat de Uniunea Europeană.
Reprezentanții organizațiilor societății civile din Republica Moldova, Georgia și Ucraina au transmis oficialilor europeni cereri simbolice de aderare a țărilor lor la Uniunea Europeană (UE). Acțiunea a avut loc în cadrul celui de-al II-a Forum a Societății Civile din Parteneriatul Estic, care se desfășoară în Riga, Letonia, în perioada 20-21 mai curent.
Prin acțiunea dată, reprezentanții societății civile transmit un mesaj politicienilor din cele trei țări privind caracterul ireversibil al procesului de aderare și să impulsioneze guvernele să depună cererile oficiale de aderare la UE cât mai curând posibil. Inițiativa transmiterii cererilor simbolice de aderare vine în contextul în care cetățenii celor trei state susțin cursul pro-european, iar autoritățile țărilor respective nu se grăbesc să depună cereri de aderare la UE.
Textul cererii simbolice de aderare la Uniunea Europeană a Republicii Moldova
Cele mai bune practici în domeniul combaterii corupției, mecanismele de control al averilor și al declarațiilor de interes, instituția confiscării ca instrument de descurajare a corupției și crimei organizate, independența și auto-guvernarea sistemului judiciar – sunt doar câteva subiecte tratate în cadrul conferinței internaționale cu genericul: „Consolidarea sistemului judiciar în Europa de Est”, care a avut loc în perioada 11 – 15 mai 2015 la București, România.
Conferința a constituit o platformă de discuții între judecători, procurori, experți din România, Georgia, Moldova și Ucraina, pe marginea mai multor subiecte ce țin de experiența românească privind integrarea europeană, lecțiile învățate, precum și provocările actuale ale sistemelor judiciare din țările prezente la discuție.
Delegația din Republica Moldova a fost reprezentată de 11 persoane, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), judecători, un procuror din cadrul Procuraturii Anticorupție (PAC), un specialist din cadrul Ministerului Justiției (MJ) și reprezentanți din partea Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).
În calitate de vorbitori, conferința a găzduit prezentările dnei Laura Kodruța Kovesi, procuror șef din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA), dlui Daniel Morar, judecător la Curtea Constituțională, dlui Cristi Danileț, membru al CSM România precum și alți experți români, înalți oficiali, reprezentanți ai misiunilor diplomatice la București – Ambasada SUA, Olanda, Germania, Marea Britanie. Conferința a fost moderată de Laura Ștefan, expertă în anticorupție. Vorbitorii au apreciat necesitatea consolidării schimbului de bune practici pentru lupta împotriva corupției ca deziderat în dezvoltarea durabilă și edificarea democrației statelor Europei de Est.
Delegația din Moldova a avut două prezentări în cadrul conferinței. Dl Eduard Varzar, procuror adjunct din cadrul Procuraturii Anticorupție, a explicat în cadrul sesiunii dedicate strategiilor anticorupție politicile naționale și provocările pe domeniul anticorupție asumate de Republica Moldova prin documentele strategice. Dna Vera Toma, judecătoare, membră a CSM, a prezentat mecanisme de auto-guvernare în sistemul judiciar din Moldova, precum și impactul și progresul Strategiei de Reformă a Sectorului Justiției (SRSJ) în partea ce ține de selecția, cariera și disciplina judecătorilor.
Reprezentanții societății civile participanți la conferința – CRJM, Transparency International Georgia și ANTAC (Centrul de Acțiune Anticorupție din Ucraina), au discutat despre problemele statului de drept din Ucraina, Georgia și Moldova și despre viitorul luptei împotriva deraierilor de la stabilitatea democratică.
Conferința a fost urmată de două zile de vizite de studiu la principalele instituții din domeniul judiciar și anticorupție din România. Delegația moldovenească s-a întâlnit cu reprezentanții CSM și ai Inspecției Judiciare, Institutului Național al Magistraturii, Direcției Naționale Anticorupție, Ministerului Justiției, Agenției Naționale de Integritate.
Conferința și vizita de studiu au fost organizate de către Expert-forum Romania (EFOR), în parteneriat cu CRJM, Transparency International Georgia, Anticorruption Action Centre Ukraina și Fair Justice Project USAID, cu sprijinul financiar oferit de The Black Sea Trust for Regional Cooperation.
Vizita de studiu face parte din activitățile proiectului „Fortificarea colaborării între judecătorii și procurorii din Republica Moldova și colegii lor din România, Georgia și Ucraina în lupta împotriva corupției”, implementat de către CRJM, cu suportul financiar al Ambasadei Statelor Unite în Republica Moldova.
Alte condiții de acces pentru organizațiile societății civile (OSC-uri), eliminarea concurenței între OSC-uri și instituțiile religioase, stabilirea regulilor egale pentru cele două tipuri de instituții privind răspunderea pentru utilizarea necuvenită a desemnărilor procentuale, obligarea angajatorului de a informa personalul, sub semnătură, privind dreptul de a direcționa 2% din impozitul pe venit în beneficiul OSC-urilor – acestea sunt doar unele dintre aspectele ce trebuie asigurate în vederea aplicării unui mecanism eficient pentru implementarea Legii 2%.
Documentul de politici „Impactul Legii 2% asupra durabilității financiare a organizațiilor societății civile”, lansat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova, în parteneriat cu Centrul European pentru Drept Necomercial, în cadrul Programului Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova, implementat de FHI 360 cu suportul financiar al Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), prezintă o analiză a Legii 2%, identificând segmentele ce necesită intervenții suplimentare, pentru a asigura o bună funcționare a legii. Autorii documentului vin cu recomandări pentru elaborarea unui mecanism eficient de implementare a Legii 2%. „Deși aplicarea Legii 2% este unul dintre obiectivele Planului de acțiuni a Guvernului pentru 2015-2018, până în prezent nu a fost elaborat un mecanism de implementare a acesteia, ceea ce face legea inaplicabilă”, a subliniat Ilie Chirtoacă, asistent juridic la CRJM.
Autorii Documentului de politici remarcă, în special, condițiile inegale pentru OSC-uri și instituții religioase în accesul la mecanismul de desemnare procentuală, raportarea și controlul financiar privind utilizarea desemnărilor, precum și sancționarea în caz de utilizare neadecvată a mijloacelor financiare obținute în urma desemnării procentuale. Pentru eliminarea concurenței între cele două tipuri de instituții, experții propun introducerea opțiunii de desemnare prin posibilitatea divizării celor 2% în cote egale între o organizație a societății civile și o instituție religioasă, iar controlul asupra utilizării sumelor obținute în urma desemnării procentuale și penalizările pentru folosirea necuvenită a acestora să fie aceleași atât pentru OSC-uri, cât și pentru instituțiile religioase.
Totodată, pentru a fi eligibile, OSC-urile trebuie să obțină statut de utilitate publică, ce este acordat pentru 3 ani, ceea ce poate crea dificultăți pentru activitatea organizației. Experții subliniază că drept condiție pentru eligibilitate poate fi stabilită demonstrarea activității de utilitate publică, potrivit Legii cu privire la asociațiile obștești.
În prezent, Codul Fiscal prevede trei opțiuni de direcționare a 2%, ceea ce poate crea confuzii pentru autoritățile responsabile de controlul mijloacelor financiare. În acest sens, Documentul de politici recomandă stabilirea unui singur mod de transfer a desemnării procentuale. Totodată, conform normelor curente, contribuabilul trebuie să indice suma exactă ce urmează a fi direcționată. „Este o sarcină prea mare pentru contribuabil să calculeze de sine stătător suma desemnării procentuale, în special ținând cont de faptul că el poate fi sancționat dacă suma calculată va depăși 2%, ceea ce îl poate descuraja să direcționeze 2% din impozitul pe venit. Pentru a evita aceasta, propunem ca organele fiscale să calculeze și transfere desemnările procentuale ”, a explicat Sorina Macrinici, consilier juridic la CRJM.
Alte recomandări formulate în document vizează obligarea angajatorului de a informa personalul, sub semnătură, privind dreptul de a direcționa 2% din impozitul pe venit în beneficiul OSC-urilor; asigurarea confidențialității desemnărilor care au loc prin intermediul angajatorului, dar cu prevederea opțiunii de divulgare a identității contribuabilului; majorarea cotei procentuale destinate cheltuielilor administrative de la 5% la 50%, definirea detaliată a categoriei costurilor administrative, prevederea cheltuielilor pentru costuri de publicitate; posibilitatea de extindere a termenului de utilizare a surselor obținute în urma desemnării procentuale cu încă un an, în cazul în care aceasta este argumentat.
Acest document este posibil datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția USAID sau a Guvernului SUA.
http://old2.old.crjm.org/wp-content/uploads/2015/05/CRJM-DPP-2la-suta-05-05-2015-WEB.pdf
Alte condiții de acces pentru organizațiile societății civile (OSC-uri), eliminarea concurenței între OSC-uri și instituțiile religioase, stabilirea regulilor egale pentru cele două tipuri de instituții privind răspunderea pentru utilizarea necuvenită a desemnărilor procentuale, obligarea angajatorului de a informa personalul, sub semnătură, privind dreptul de a direcționa 2% din impozitul pe venit în beneficiul OSC-urilor – acestea sunt doar unele dintre aspectele ce trebuie asigurate în vederea aplicării unui mecanism eficient pentru implementarea Legii 2%.
Documentul de politici „Impactul Legii 2% asupra durabilității financiare a organizațiilor societății civile”, lansat astăzi de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), prezintă o analiză a Legii 2%, identificând segmentele ce necesită intervenții suplimentare, pentru a asigura o bună funcționare a legii. Autorii documentului vin cu recomandări pentru elaborarea unui mecanism eficient de implementare a Legii 2%. „Deși aplicarea Legii 2% este unul dintre obiectivele Planului de acțiuni a Guvernului pentru 2015-2018, până în prezent nu a fost elaborat un mecanism de implementare a acesteia, ceea ce face legea inaplicabilă”, a subliniat Ilie Chirtoacă, asistent juridic la CRJM.
Autorii Documentului de politici remarcă, în special, condițiile inegale pentru OSC-uri și instituții religioase în accesul la mecanismul de desemnare procentuală, raportarea și controlul financiar privind utilizarea desemnărilor, precum și sancționarea în caz de utilizare neadecvată a mijloacelor financiare obținute în urma desemnării procentuale. Pentru eliminarea concurenței între cele două tipuri de instituții, experții propun introducerea opțiunii de desemnare prin posibilitatea divizării celor 2% în cote egale între o organizație a societății civile și o instituție religioasă, iar controlul asupra utilizării sumelor obținute în urma desemnării procentuale și penalizările pentru folosirea necuvenită a acestora să fie aceleași atât pentru OSC-uri, cât și pentru instituțiile religioase.
Totodată, pentru a fi eligibile, OSC-urile trebuie să obțină statut de utilitate publică, ce este acordat pentru 3 ani, ceea ce poate crea dificultăți pentru activitatea organizației. Experții subliniază că drept condiție pentru eligibilitate poate fi stabilită demonstrarea activității de utilitate publică, potrivit Legii cu privire la asociațiile obștești.
În prezent, Codul Fiscal prevede trei opțiuni de direcționare a 2%, ceea ce poate crea confuzii pentru autoritățile responsabile de controlul mijloacelor financiare. În acest sens, Documentul de politici recomandă stabilirea unui singur mod de transfer a desemnării procentuale. Totodată, conform normelor curente, contribuabilul trebuie să indice suma exactă ce urmează a fi direcționată. „Este o sarcină prea mare pentru contribuabil să calculeze de sine stătător suma desemnării procentuale, în special ținând cont de faptul că el poate fi sancționat dacă suma calculată va depăși 2%, ceea ce îl poate descuraja să direcționeze 2% din impozitul pe venit. Pentru a evita aceasta, propunem ca organele fiscale să calculeze și transfere desemnările procentuale ”, a explicat Sorina Macrinici, consilier juridic la CRJM.
Alte recomandări formulate în document vizează obligarea angajatorului de a informa personalul, sub semnătură, privind dreptul de a direcționa 2% din impozitul pe venit în beneficiul OSC-urilor; asigurarea confidențialității desemnărilor care au loc prin intermediul angajatorului, dar cu prevederea opțiunii de divulgare a identității contribuabilului; majorarea cotei procentuale destinate cheltuielilor administrative de la 5% la 50%, definirea detaliată a categoriei costurilor administrative, prevederea cheltuielilor pentru costuri de publicitate; posibilitatea de extindere a termenului de utilizare a surselor obținute în urma desemnării procentuale cu încă un an, în cazul în care aceasta este argumentat.
Documentul de politici „Impactul Legii 2% asupra durabilității financiare a organizațiilor societății civile” a fost elaborat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova în parteneriat cu Centrul European pentru Drept Necomercial în cadrul Programului Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova, implementat de FHI 360 cu suportul financiar al Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).
Acest document este posibil datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția USAID sau a Guvernului SUA.
15 organizații ale societății civile reiterează cerințele din apelul public adresat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) la 2 februarie 2015 în care solicitau investigarea modului de distribuire aleatorie a dosarelor în instanțele judecătorești. Solicitarea a fost adresată ca urmare a mai multor semnale că există manipulări a sistemului de distribuire a dosarelor, încă din anul 2007, în unele judecătorii din țară, în curți de apel și la Curtea Supremă de Justiție.
Din mai 2015, pe portalul instanțelor judecătorești sunt publicate periodic rapoartele privind distribuirea aleatorie a dosarelor, inclusiv cele din anul 2014. În rapoartele publicate se constată faptul că în anumite luni din anul 2014 distribuirea aleatorie de două sau de mai multe ori a dosarelor prin blocarea judecătorilor a constituit chiar și până la 10% din numărul total de cauze.
ONG-urile solicită în mod repetat CSM:
Textul apelului poate fi descărcat aici.
Update: la 12 iunie 2015 Scrisoare semnată de preşedintele CSM, răspuns la apelul societății civile.