Reprezentanţii a câteva zeci de organizaţii neguvernamentale au formulat un nou apel către partidele ce-şi doresc să creeze o coaliţie pro-europeană: un apel să se pună pe treabă şi să realizeze reforme pe care le-au ratat sau nesocotit până acum. La ce ar trebui să se gândească în primul rând politicienii, din perspectiva unor importanţi exponenţi ai societăţii civile? Juristul Vladislav Gribincea, directorul Centrului de Resurse Juridice din Moldova, ne va împărtăşi punctul său de vedere şi al colegilor săi cu care a făcut respectivul apel. Europa Liberă: O reformă profundă a justiţiei şi o luptă veritabilă împotriva corupţiei – este formula scurtă a cererilor adresate de mai multe organizaţii neguvernamentale partidelor aspirante la guvernare proeuropeană. De ce tocmai aceste două priorităţi? Vladislav Gribincea: „Votul primit pe 30 noiembrie 2014, așa cum ni se pare nouă, a fost determinat de cursul european al țării și de dorința persoanelor de a avea o viață mai bună. În această zonă creșterea economică care determină o încasare mai mare la buget și respectiv un beneficiu economic pentru cetățeni este posibil doar prin investiții străine. Investițiile străine nu vor veni în țară fără garanții juridice suficiente și un nivel scăzut al corupției. Anume din acest motiv considerăm că lupta împotriva corupției și reforma profundă a justiției trebuie să fie prioritatea numărul unul al viitoarei guvernări.”Europa Liberă: Asta sugerează, pe de altă parte, că precedenta guvernare, sau cea care se mai află încă în exercițiul formal a arătat, sau a nesocotit oarecum aceste reforme vitale pentru societatea moldovenească?Vladislav Gribincea: „Guvernarea anterioară a lansat anumite reforme, care în opinia noastră sunt fără precedent în ultimii 15 ani în domeniul justiției și combaterii corupției. Totuși, ni s-a părut și ni se pare încă că multe din reformele anunțate fie nu au fost implementate, fie au fost mimate. Anume din acest motiv și am solicitat ca reformele în continuare să fie profunde și să ajungă la esența proceselor.”Europa Liberă: Aţi insistat în mod special pe investigaţia cauzelor de mare corupţie, remarcând în acest sens că legislaţia Moldovei nu face distincţie dintre diferite tipuri de corupţie. Ce trebuie să înţelegem din această situaţie?  Adică din această lipsă de distincţie între un caz de corupție măruntă şi altul de corupţie pe picior larg? Vladislav Gribincea: „În concepția noastră, un organ care trebuie să investigheze cauzele de corupție are de ales între corupția mare și corupția mică, corupția mare fiind cea care dă bătăi de cap celor care investighează. Decizia pragmatică a celor care lucrează va fi - hai să investigăm cazuri minore, ca să fie mai multe la număr, ca date statistice și asta va arăta mai bine, dar în ansamblu nu va atinge esența problemei. Adică, se urmează principiul peștele se strică de la cap, dar se curăță de la coadă. Opinia noastră este că trebuie de făcut o distincție între corupția mare și corupția mică.Corupția mare să fie dată în competența unui organ special, independent de Parlament sau Guvern, în opinia noastră asta ar trebuie să fie o componentă autonomă a Procuraturii pe modelul românesc, iar corupția mică să fie dată în competența procurorilor obișnuiți. Aceasta va asigura faptul că acei procurori meniți să combată corupția mare nu vor avea ce face decât să se ocupe de corupția mare, corupție care la moment nu a fost văzută în dosare penale, cel puțin public.”Europa Liberă: Această propunere se reflectă în vreun fel în concepția de reformare a Procuraturii, la care, cum bine știm, ați lucrat chiar Dvs. în fruntea unui grup de lucru? Ar mai fi șanse să apără un fel de DNA sau cum s-ar numi?Vladislav Gribincea: „Da, această concepție este colateral atinsă în propunerea de reformare a Procuraturii, chiar și în concepția care a rezultat. Concepția este un document oarecum general. Legea, însă, noua legea cu privire la Procuratură ar  trebui să pună punctele pe această chestiune. Acum noi avem două organe care combat corupția: asta este CNA (Comisia Națională Anticorupție) și este Procuratura anticorupție. Adică avem, am spune așa, doi șefi într-o bucătărie, iar atunci când sunt doi șefi într-o bucătărie, fie nu există înțelegere între acei doi, fie cei doi luptă pentru rivalitate.”Europa Liberă: Cum s-a întâmplat că au apărut acești doi șefi în aceeași  bucătărie? Care au fost rațiunile pentru care în legislație s-a menținut, iată, până la urmă existența acestor două structuri cu aceeași arie de activitate?Vladislav Gribincea: „Probabil aceasta e determinată de realitățile politice din țară. Pe de o parte, este Procuratura cu sarcina principală de investigare a corupției, iar pe de altă parte, dorința executivului și legislativului de a controla oricum aceste procese și atunci a fost scos acest domeniu de la Procuratură și dat la un organ care este în subordinea Guvernului, ceea ce nouă ni se pare nu cea mai bună soluție.”Europa Liberă: CNA şi Procuratura anticorupţie – cum aţi remarcat la o conferinţă de presă - s-au ocupat sau, cel puţin, lasă impresia fermă că s-au ocupat până acum doar de cazuri de corupţie măruntă. Ce le-a împiedicat totuși să se ocupe de lighioanele mari, cum s-ar zice?  Vladislav Gribincea: „Eu cred că sunt mai multe chestiuni la mijloc și trebuie să fim realiști, e puțin probabil că un lider, un conducător al CNA sau al Procuraturii anticorupție își va asuma riscul din proprie inițiativă să investigheze cauzele mari, decât dacă va fi constrâns de chestiuni administrative. Pentru confortul propriu conducerea probabil a ales să investigheze cauzele minore. Cauzele majore sunt mai greu de investigat, pe de o parte, și mai sensibile pentru politicieni, adică dau bătaie mai mare de cap conducerii.”Europa Liberă: Constrângerile administrative - ce aveți în vedere? Vladislav Gribincea: „În momentul în care ai de ales între o cauză mare și o cauză mică, iar în statistici asta nu face diferențe, cineva va vota pentru  confortul propriu, adică va decide să investigheze cauzele mici. Eu nu cred că există suficient curaj în cei care investighează pentru a merge mai departe. Există și o problemă – cine investighează? Am impresia că există o problemă mare la capitolul personalul din aceste autorități, calitatea investigațiilor lasă mult de dorit.”Europa Liberă: Vreți să spuneți că trebuie create mecanisme care să determine aceste structuri, sau una din ele, să se ocupe de cazuri de corupție mare?Vladislav Gribincea: „ În opinia noastră trebuie să fie un singur organ, nu două. Și acest singur organ trebuie să aibă o competență limitată la cauzele mari. Iar un alt organ să aibă toate competențele posibile și necesare pentru investigare și aici avem în vedere atât pregătirea profesională a celor care investighează, cât și de personalul care îi asistă, gen: specialiști, ofițeri sub acoperire, ofițeri de investigație etc.”Europa Liberă: Câteva zile în urmă, dle Gribincea, peste o sută de ONG-uri au cerut în mod expres un grad adecvat de transparenţă partidelor care intenționează o coaliție și care par a fi încremenite iarăși în negocieri secrete. Ce se întâmplă de fapt până la această oră, nimeni nu știe nimic absolut despre modul, direcția în care se mișcă negocierile? Apar fel de fel de zvonuri ciudate. Cel puțin organizațiile care au insistat pe gradul necesar de transparență, gradul adecvat al unor negocieri știu ceva despre ce se întâmplă în culise?Vladislav Gribincea: „Joia trecută mai mult de o sută de organizații neguvernamentale au solicitat partidelor care negociază o coaliție de guvernare să introducă transparență în procesul de negocieri, aceasta presupunând informarea periodică a societății despre cum derulează negocierile și publicarea la final integral al Acordului de constituire a coaliției de guvernare.Spre regret, până în ziua de astăzi nu am văzut o reacția la această solicitare, ba din contra. Dacă cu cinci ani în urmă liderii politici ieșeau la rampă și declarau, chiar și în termini generali, despre ce negociază, acum observăm transparență mai redusă a acestor negocieri și acest lucru ne decepționează.”Europa Liberă: Nepartajarea în cadrul negocierilor politice a funcţiilor din sistemul judecătoresc, a oricărei funcţii de procuror, a funcţiilor de judecător la Curtea Constituţională, conducerii Centrului Naţional Anticorupţie, membrilor Comisiei Naţionale de Integritate, este o altă cerea a organizațiilor neguvernamentale. Ce-ar însemna să nu partajeze. Nici măcar să se regăsească în negocieri subiectul acesta și cum la modul practic ar pute fi obligate partidele victorioase să nu se poată nici apucă să împartă aceste poziții?   Vladislav Gribincea: „Prima este că judecătorii conform legii sunt independenți. Există organe speciale responsabile de selectarea și numirea judecătorilor. Dacă legea prevede așa,  noi cerem ca după culise să nu să se ia alte decizii. Asta este unu. Și doi: cred că este timpul ca politicienii să renunțe la practica de influențare a promovărilor din justiție, dacă își doresc cu adevărat o schimbare.”Europa Liberă: V-ați stabili un punct terminus, o dată până când veți aștepta o oarecare reacție sau un răspuns din partea acestor partide?Vladislav Gribincea: „Liderii politici după alegerile din 30 noiembrie au declarat că ei au înțeles mesajul și că ei vor aduce schimbarea pentru societate. Noi am subscris acestor declarații și am solicitat o schimbare anume prin aceasta. Nu am văzut încă o reacție, dar sperăm totuși  că aceasta solicitare va fi luată în calcul. În cazul în care nu va fi luată în calcul, sunt sigur că societatea civilă va informa publicul despre ce se întâmplă cu adevărat.”

Drectorul Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Vladislav Gribincea, a acordat un interviu postului de radio „Europa Liberă” despre apelul ONG-urilor adresat viitoarei coaliții de guvernare privind necesitatea prioritizării luptei împotriva corupției și a reformei profunde a justiției, drept condiții obligatorii pentru creșterea economică și dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova.

Organizații ale societății civile au adresat astăzi un apel partidelor ce negociază formarea unei coaliții de guvernare în care cer realizarea unei reforme profunde a justiției și o luptă veritabilă împotriva corupției. Semnatarii apelului subliniază că acestea sunt condiții cruciale pentru sporirea investițiilor externe, creșterea economică și dezvoltarea durabilă a țării.Apelul cere stabilirea reformei justiției și combaterii corupției ca primele două priorități a viitoarei coaliții de guvernare; excluderea din negocieri a partajării unui șir de funcții importante din cadrul instituțiilor din domeniile justiției și combaterii corupției și adoptarea de urgență a unor măsuri concrete pentru reforma justiției și combaterea corupției.Textul integral al apelului poate fi descărcat aici.The English version of the Appeal can be downloaded here.

Peste 100 de organizații neguvernamentale au adresat un apel partidelor ce negociază formarea alianței pro-europene în noul parlament.Organizațiile semnatare ale apelului declară că înţeleg şi respectă votul exprimat de către cetăţenii Republicii Moldova în cadrul alegerilor din 30 noiembrie 2014. Opțiunea majorității alegătorilor este considerată drept un credit de încredere acordat pentru promovarea reformelor începute și integrarea europeană. „Republica Moldova are acum o șansă unică de reformare. Partidele politice care au primit votul de încredere al cetățenilor nu pot rata această ocazie”, se spune în apel.Semnatarii apelului înaintează partidelor un șir de cerințe, printre care:- Formarea unei coaliții de guvernare pro-europeană și informarea societății despre negocierile purtate pentru constituirea acesteia;- Excluderea din negocieri a funcțiilor care, conform naturii acestora, nu presupun loialitate politică, care urmează a fi ocupate de profesioniști, selectaţi în bază de merit, în mod transparent și respectând principiul egalității de gen;- Să facă public, imediat după finalizarea negocierilor, acordul de constituire al coaliţiei de guvernare în variantă completă, inclusiv anexele acestuia;- Asumarea, de către noua coaliție, a priorităţilor din programul de guvernare precedent şi alte priorităţi necesare pentru asigurarea parcursului european şi dezvoltarea ţării;- Consultarea programului de guvernare cu societatea civilă și relansarea, în următoarele săptămâni, a comunicării cu Consiliul Național de Participare și alte forme de consultare ale organizațiilor societății civile.Organizaţiile societăţii civile atenționază că vor monitoriza cu atenţie derularea procesului de negocieri şi implementarea programului de guvernare şi vor reacţiona pe măsură la orice inconsecvenţe sau abateri în implementarea reformelor asumate.Textul apelului poate fi descărcat aici.

La 2 decembrie 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Curtea), Camera a treia, a pronunțat hotărârea Urechean și Pavlicenco c. Moldovei. Curtea a constatat că refuzul automat al instanțelor judecătorești de a examina acțiunile în defăimare împotriva șefului statului, pe motiv că acesta beneficiază de imunitate, încalcă dreptul de acces la justiție garantat de art. 6 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului (CtEDO).Hotărârea are la bază două cereri depuse de politicienii Serafim URECHEAN și Vitalia PAVLICENCO. În anul 2004 și, respectiv, 2007, fostul Președinte al Republicii Moldova, Vladimir VORONIN, a făcut declarații defăimătoare la adresa lor în cadrul unor interviuri difuzate la televiziune, la ore de maximă audiență. Acesta a acuzat-o pe Vitalia PAVLICENCO de apartenență la fostul KGB, iar pe Serafim URECHEAN, primar al Chișinăului în acea perioadă, că a pus bazele unui sistem corupt în stil mafiot în Primăria capitalei.Serafim URECHEAN și Vitalia PAVLICENCO s-au adresat în judecată împotriva dlui Voronin și au pretins că declarațiile dlui Voronin sunt false. Instanțele judecătorești au refuzat examinarea cererilor, pe motiv că ultimul a făcut declarațiile în timp ce deținerea funcția de Președinte al țării, care, conform art. 81 din Constituție, beneficiază de imunitate. Deși art. 81 din Constituție prevede că imunitatea președintelui se referă doar la opiniile exprimate "în exercitarea mandatului", judecătorii nu au examinat dacă declarațiile au fost făcute de dl Voronin în calitate privată sau în cadrul exercitării mandatului de Președinte și au menționat că Președintele țării nu poate fi atras la răspundere civilă.Curtea a constatat că imunitatea Președintelui este compatibilă cu art. 6 din CtEDO, însă această imunitate nu ar trebui să fie prea largă. În aceste cazuri imunitatea oferită Președintelui țării a fost excesiv de largă. Deși art. 81 din Constituție condiționează imunitatea Președintelui de "exercitarea mandatului", instanțele de judecată din Republica Moldova nu au examinat dacă dl Voronin a făcut declarațiile în exercitarea atribuțiilor de Președinte al țării sau în calitate privată. Pe de altă parte, Constituția nu definește limitele imunității prezidențiale în ceea ce privește defăimarea. Această prevedere a fost interpretată de judecătorii naționali ca oferind o imunitate absolută și perpetuă și a făcut ca președintele să nu poată fi tras la răspundere chiar și după plecarea din funcție. Curtea a menționat că, cu cât este mai largă imunitatea, cu atât mai convingătoare ar trebui să fie motivele care o justifică. În orice caz, oferirea unei imunități de blanchetă Președintelui țării trebuie evitată. De asemenea, având în vedere că în Republica Moldova, în anii 2004 și, respectiv, 2007, nu exista un pluralism în mass-media, reclamanții, care erau și politicieni, nu au putut să reacționeze eficient la acuzațiile pe care ei le considerau defăimătoare.Curtea a acordat dnei Pavlicenco EUR 3,600 cu titlu de prejudiciu moral și EUR 5,289.6 cu titlu de costuri și cheltuieli. Dl Urechean nu a solicitat compensații.Soluția Curții a fost adoptată cu votul a patru din cei șapte judecători ai Camerei. Trei judecători (Šikuta, Pardalos și Grițco) au votat împotriva constatării unei violări a Convenției. Hotărârea Curții nu este definitivă și poate fi contestată la Mare Cameră a Curții în termen de trei luni.Dl Urechean a fost reprezentat de către dl D. Graur iar dna Pavlicenco - de către dl V.Gribincea, Președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova.Aceasta este prima ocazie în care Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a examinat imunitatea președintelui țării.

La 21 noiembrie 2014, reprezentanții Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) au participat la întâlnirea bienală a Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) cu societatea civilă, ce a avut loc la Strasbourg. Agenda evenimentului a vizat chestiuni legate de procedură, practică și implementarea hotărârilor CtEDO, iar principalele aspecte discutate la reuniune au fost:Restanțele în examinarea cererilorUna din problemele principale a CtEDO este supraîncărcarea. Numărul mare de cazuri pendinte în fața CtEDO (78,000 cauze la 31 octombrie 2014) se datorează, în mare parte, cauzelor restante din anii precedenți. Totuși, numărul cauzelor pendinte a scăzut cu 22% în comparație cu 1 ianuarie 2014, când în fața Curții erau pendinte 99,900 cauze. Potrivit estimărilor Grefierului CtEDO, pentru a lichida această restanță este necesară angajarea a cel puțin 45 de juriști suplimentari pentru o perioadă de la 5 la 10 ani. Grefierul CtEDO estimează că, după lichidarea restanțelor, de la depunerea cererii până la comunicarea ei va trece cel mult 12 luni.Regula 47 (cerințe mai stricte de depunere a cererii)Potrivit noii Reguli 47 din Regulamentul CtEDO, formularul de cerere trebuie completat în întregime și semnat împreună cu procura care este parte a formularului. Doar o cerere completă la care sunt atașate toate materialele necesare va întrerupe termenul de 6 luni de depunere a cererii (a se vedea, drept exemplu, dec. Malysh și Ivanin c. Ucrainei, 9 septembrie 2014). În cazul întocmirii unei cereri incomplete sau dacă nu sunt anexate toate documentele necesare pentru examinarea preliminară a cererii, CtEDO va informa despre aceasta reclamantul în timp de 1-2 săptămâni de la primirea scrisorii, pentru înlăturarea carențelor și depunerea unei alte cereri, completate adecvat, cu anexarea tuturor documentelor. Prin urmare, reclamantul care a depus o cerere incompletă în ultimele zile a termenului de 6 luni nu are șanse să se conformeze acestui termen.Formularul tipizat al cererii la CtEDO în format PDF. Specialistul IT al CtEDO a menționat că a fost ales formatul PDF pentru că acesta este gratuit, compatibil cu toate sistemele de operare și folosit pe larg. Pentru a avea mai puține probleme cu folosirea formularului, specialistul IT a recomandat folosirea versiunii de pe site-ul oficial www.adobe.com.Judecătorul unic (scrisorile de inadmisibilitate)În ceea ce privește cererile de competența judecătorului unic (cererile cu o șansă redusă de succes), aproape că s-a ajuns la situația „o cauză intrată, o cauză ieșită”. De regulă, decizia judecătorului unic cu privire la inadmisibilitatea cererii este comunicată reclamantului în 2-3 luni de la depunerea cererii. O problemă ridicată de mai mulți reprezentanți a societății civile a fost neindicarea temeiului de inadmisibilitate în scrisorile de informare a reclamantului despre inadmisibilitatea cererii. Judecătorii CtEDO au menționat că această problemă este de mai mult timp pe agenda CtEDO și că în curând CtEDO veni cu o soluție în acest sens.Prejudiciu neimportantProtocolul 14 a introdus un nou criteriu de inadmisibilitate - lipsa unui prejudiciu important. Potrivit CtEDO, acest criteriu de inadmisibilitate este aplicat rar și doar în cazul dreptului la un proces echitabil (art. 6), a dreptului la viață privată (art. 8) sau a dreptului la protecția proprietății (art. 1 Prot. 1, în cazul în care prejudiciul este mai mic de EUR 500). Acest criteriu nu este aplicat în cazul drepturilor garantate de art. 2 (dreptul la viață), art. 3 (interzicerea torturii), art. 4 (interzicerea sclaviei), sau de art. 5 (dreptul la libertate și siguranță (cu excepția violărilor de o seriozitate minoră)). Au fost recomandate pentru analiză un șir de cauze la acest subiect: hot. Eon c. Franței, 14 martie 2013 (art. 10), hot. Bannikov c. Letonei, 11 iunie 2013 (art. 5 § 3), dec. Sylka c. Poloniei, 3 iunie 2014 (art. 10), hot. Y v. Latviei, 21 octombrie 2014 (art. 3).Grefierul CtEDO a menționat că în decembrie 2014 va apărea versiunea a 3-a actualizată a ghidului cu privire la admisibilitate.Prioritatea examinării cauzelorPolitica examinării prioritare a cauzelor de către CtEDO a fost adoptată încă în anul 2009. Aceasta face distincție între șapte categorii de cauze, în funcție de articolul și natura violării invocate. Spre deosebire de situația existentă până în anul 2009, când cererile erau comunicate odată ce „cererea era gata de examinare", începând cu 2009 cererile din primele categorii sunt examinate mai rapid decât celelalte. În primele categorii se includ cauzele urgente, când există un pericol pentru viață și sănătate sau cele în care este vizată situația copiilor. Cu toate acestea, CtEDO a ajuns în situația absurdă, când, în încercarea de a se debarasa de restanțele din anii precedenți, s-a axat mai mult pe cauzele vădit inadmisibile, care sunt de cea mai mică prioritate. CtEDO a menționat că, în final, ea are discreția stabilirii priorității examinării cauzelor și că ea întreprinde măsuri pentru a ajunge la situația „o cauză intrată, o cauză ieșită”. Concentrarea în ultimii ani pe examinarea cererilor vădit inadmisibile se datorează dorinței de a reduce la maxim numărul cererilor pendinte la CtEDO și concentrarea ulterioară a CtEDO pe cauzele importante.Cauzele repetitiveCele mai numeroase cauze cu șanse de succes de pe rolul CtEDO sunt cele repetitive. CtEDO a menționat că are mai multe metode de procesare a lor, spre exemplu: comunicarea în grup, decizii și hotărâri pe grupuri, examinare în procedură rapidă, iar atunci când cauzele repetitive reflectă o problemă structurală – procedura pilot. Cele mai răspândite cauze repetitive vizează: condițiile de detenție, termenul rezonabil, termenul detenției, neexecutarea hotărârilor judecătorești, dreptul la vot al persoanelor încarcerate, înghețarea conturilor bancare. Cauza principală a cauzelor repetitive sunt neimplementarea hotărârilor CtEDO la nivel național.Executarea hotărârilor CtEDOAvând în vedere problema acută de încărcare a CtEDO cu cazuri repetitive, curtea a încurajat ONG-urile să se implice cât mai mult în procesul de executare a hotărârilor CtEDO la nivel național și să depună comunicări la Comitetul de Miniștri în vederea executării mai eficiente a hotărârilor CtEDO. Reprezentanții Departamentului de executare al hotărârilor CtEDO au menționat importanța unui mecanism național bine pus la punct de executare a hotărârilor CtEDO, iar reprezentantul APCE a subliniat rolul Parlamentului în procesul de executare. Reprezentantul Comisarului pentru drepturile omului a evidențiat și rolul instituțiilor naționale de apărare a drepturilor omului în executarea hotărârilor CtEDO. În cadrul întâlnirii a fost făcută recomandarea ca de procesul de executare a hotărârilor la nivel național să fie responsabilă o persoană cu autoritate suficientă pentru a coordona măsurile generale necesare. Tot această persoană trebuie să țină legătura cu Comitetul de Miniștri în partea executării, or reprezentanții ministerelor de externe, care de regulă au această competență în prezent, nu sunt foarte bine informați despre situația existentă în țară. În martie 2015, va avea loc o conferință internațională la nivel guvernamental pentru elaborarea unor recomandări în vederea creării mecanismelor de executare a hotărârilor CtEDO la nivel național.Atacurile recente asupra CtEDOÎn perioada recentă CtEDO a fost criticată dur de politicienii din Regatul Unit (în legătură cu dreptul prizonierilor la vot, extrădarea unui pretins terorist și detenția pe viață fără posibilitatea de eliberare condiționată), Rusia (în legătură cu recunoașterea dreptului militarilor de a lua concediu de paternitate) și Ungaria (în legătură cu  anularea impozitării de 98% a compensației guvernamentale și detenția pe viață fără posibilitatea de eliberare condiționată). În acest sens, CtEDO a subliniat importanța sprijinului societății civile în promovarea CEDO și a cerut reprezentanților acesteia să informeze serviciul de presă al CtEDO despre informațiile aparent defăimătoare din presă la adresa sa. Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor OmuluiInformația succintă privind datele statistice referitoare la Republica Moldova la CtEDO în 2014 este disponibilă în Buletinul informativ nr. 3 al CRJM (pag. 5).

Centrul de Resurse Juridice (CRJM) vă invită să participaţi la concursul pentru selectarea companiei de audit care va efectua auditul financiar extern al asociaţiei pentru anul 2014.Auditul urmează să fie desfăşurat începând cu 9 februarie 2015. Raportul de audit general al organizaţiei, inclusiv pe proiectele implementate (pe scurt), și trei rapoarte separate ale proiectelor indicate de CRJM, în limbile română, engleză şi versiunea electronică a acestora (în format pdf), trebuie prezentate Asociaţiei până la 31 martie 2015.Ofertele urmează a fi depuse până la 17 decembrie 2014, ora 16.00, în plicuri sigilate, la adresa: str. Alexei Şciusev nr. 33, MD-2001 Chişinău. Decizia cu privire la concurs va fi luată până la 31 decembrie 2014.Ofertele care nu respectă condiţiile din anunţ şi termenii de referinţă nu vor fi luate în considerație.Nici o ofertă nu poate fi modificată după termenul-limită de recepţionare a ofertelor.Toate detaliile privitor la concursul pentru selectarea companiei de audit pot fi găsite în termenii de referință anexați sau la numărul de telefon: +373 22 843 601 extensia 101.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a încheiat programul de instruire avansată în domeniul Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO) organizat pentru 17 avocați. Programul a cuprins perioada martie 2013 –  noiembrie 2014.Programul de instruire a inclus șase seminare și cinci reuniuni, în cadrul cărora avocații au fost instruiți în domeniul CEDO. Instruirile au vizat procedura în fața Curții Europene a Drepturile Omului (CtEDO), criteriile de admisibilitate la CtEDO, art. 2 (dreptul la viață), art. 3 (interzicerea torturii), art. 6 (dreptul la un proces echitabil), art. 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie), art. 1 al Protocolului 1 la CEDO (protecția proprietății) și Articolul 41 (satisfacția echitabilă). Subiectele au fost stabilite împreună cu avocaţii selectaţi, având în vedere importanța și impactul acestor drepturi în Republica Moldova.Toate seminarele au avut atât o componentă teoretică, cât și una practică și au durat câte două zile fiecare. În prima zi de seminar erau prezentate informații teoretice, iar în a doua zi participanții au soluționat cauze ipotetice cu privire la drepturile prevăzute de CEDO. În patru seminare au fost simulate procedurile la CtEDO, participanții având sarcina să scrie observațiile Guvernului și a Reclamantului, precum şi să-şi prezinte poziţia la audieri. În cadrul ultimului seminar, participanții divizați în trei grupuri au scris atât observațiile cât și hotărârea CtEDO. În cadrul a cinci seminare, în calitate de formatori au fost juriști de la grefa CtEDO (Dragoș CUCEREANU, Radu PANȚÂRU și Marin GURIN) şi membri ai CRJM.În cadrul reuniunilor periodice, care durau în medie câte două ore, avocații au avut posibilitatea să afle despre hotărârile de rezonanță emise de CEDO, precum și să discute problemele de aplicare a CEDO la nivel național.Programul de instruire a fost organizat în cadrul proiectului „Promovarea implementării eficiente de către Republica Moldova a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului de către Republica Moldova” implementat de CRJM în perioada 1 februarie 2013 – 31 decembrie 2014, cu suportul Fundației pentru o Societate Deschisă. În cadrul aceluiaşi proiect, în anul 2013, CRJM a organizat trei seminare pentru judecători şi procurori cu privire la compensarea prejudiciului cauzat prin violarea CEDO.

La 29 octombrie 2014 Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a prezentat pentru consultări proiectul documentului de politici publice „Selectarea și cariera judecătorilor – dublări de responsabilități sau garanții suplimentare?”. La eveniment au participat reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), colegiilor CSM, Consiliului Superior al Procurorilor, Ministerului Justiției, comunității donatorilor și societății civile.CRJM a analizat și prezentat practica numirii în funcția de judecător, promovării, transferului la o instanță de același nivel sau inferioară și numirile în funcția de președinte sau vicepreședinte de instanță în perioada ianuarie 2013 – septembrie 2014. Aspectele majore scoase în evidență se referă la: dublarea de competențe între Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor și CSM; organizarea frecventă a concursurilor și pentru fiecare post separat; modalitatea de întocmire a registrului participanților la concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător, de președinte sau vicepreședinte al instanței judecătorești; criteriile de selecție, numire în funcția de președinte și vicepreședinte de instanță și cele de promovare și transfer a judecătorilor.Ședința de consultări a fost organizată în cadrul proiectului „Monitorizarea și contribuirea la progresul sistemului judiciar din Republica Moldova”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu suportul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), în cadrul Programului de Consolidare a Instituțiilor Statului de Drept (ROLISP).Documentul de politici publice „Selectarea și cariera judecătorilor – dublări de responsabilități sau garanții suplimentare?” poate fi descărcat aici.

Mandatul judecătorului Curții Constituționale Petru RĂILEAN expiră în octombrie 2014 și această vacanță urmează a fi suplinită de către Guvern. Organizațiile societății civile solicită Guvernului Republicii Moldova inițierea de urgență a unui concurs public pentru numirea judecătorului la Curtea Constituțională.ONG-urile solicită organizarea unui concurs echitabil și transparent, inclusiv: anunțarea unui concurs public; stabilirea unei proceduri clare pentru depunerea dosarelor de către candidați; audierea publică a candidaților; adoptarea unei hotărâri care să indice motivele pentru care a fost selectat un candidat și nu au fost selectați ceilalți; precum și publicarea acestei hotărâri. Totodată, reprezentanții societății civile solicită modificarea Legii cu privire la Curtea Constituțională, pentru a introduce în lege obligativitatea organizării concursurilor publice și echitabile pentru selectarea judecătorilor la Curtea Constituțională.Reamintim că cei șase judecători ai Curții Constituționale sunt numiți pentru un mandat de șase ani: doi - de către Parlament, doi - de către Guvern și doi - de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). În anul 2013, CSM și Parlamentul au numit câte doi judecători ai Curții Constituționale. Judecătorul Alexandru TĂNASE a fost numit de către Guvern în aprilie 2011, iar mandatul acestuia va expira în anul 2017. Până acum, doar CSM a organizat un concurs public pentru numirea judecătorilor Curții Constituționale.Reforma Curții Constituționale este prevăzută în Strategia de reformă a Sectorului Justiției (SRSJ) și în Planul național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană în perioada 2014-2016. Până în prezent nu au fost întreprinse măsuri importante pentru reformarea Curții Constituționale, deși conform SRSJ aceasta trebuia să înceapă încă în anul 2011.La 2 octombrie 2014, cinci ONG-uri au adresat un apel public autorităților solicitând organizarea unei proceduri corecte și transparente pentru alegerea și numirea în funcția de judecător la Curtea Constituțională. Din partea autorităților nu a survenit vreo reacție la acest apel.***La 17 octombrie 2014 a fost recepționat răspunsul Ministerului Justiției la Apelul societăţii civile. Potrivit răspunsului, organizarea concursului pentru funcția de judecător la CC nu poate avea loc înainte de modificarea art. 20 al Legii cu privire la Curtea Constituţională. Nici Legea cu privire la Curtea Constituţională şi nici alte legi în vigoare nu interzic organizarea unui concurs public pentru ocuparea funcției de judecător la CC. Răspunsul primit sugerează lipsa voinței autorităților de a organiza un proces transparent şi echitabil de numire a judecătorilor CC. Reamintim că, în anul 2013, CSM a selectat cei doi judecători ai Curţii Constituţionale în baza unui concurs anunţat public.

Ion Guzun, consiliei juridic la Centrul de Resurse Juridice, Mariana Kalughin, expert la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, Olesea Stamate, președintele Asociației pentru o Guvernare Eficientă și Responsabilă și Andrei Năstase, avocat în studioul Jurnal TV discută despre candidații propuși de CSM la funcția de judecător, deși aceștia au primit apel negativ de la SIS. Anterior organizațiile societății civile au transmis autorităților un Apel privind necesitatea verificării reputației celor cinci candidați la funcția de judecător, în legătură cu apariția în mass-media a unor informații compromițătoare despre ei.[jwplayer mediaid="5154"]

În octombrie 2014 expiră mandatul judecătorului la Curtea Constituțională (CC) Petru RĂILEAN, numit în funcție de Guvern la 15 octombrie 2008. În legătură cu necesitatea alegerii unui nou judecător la CC și cu faptul că legislația nu descrie procedura de alegere în funcția dată, cinci ONG-uri au adresat un apel Guvernului Republicii Moldova privind stabilirea unei proceduri de alegere a judecătorilor la CC.Organizațiile semnatare constată lipsa de transparență, în prezent, a procedurii de alegere a judecătorilor la CC. Astfel, acestea solicită Guvernului reglementarea și implementarea de urgență a unei proceduri transparente pentru selectarea și numirea în funcție a judecătorilor la CC, cu respectarea tuturor etapelor în procesul de alegere și numire a candidaților:-          Elaborarea unui Regulament pentru numirea de către Guvern în funcția de judecător la Curtea Constituțională;-          Transparența în stabilirea procedurii și termenelor limită pentru depunerea actelor;-          Transparența în procesul de audiere a candidaților;-          Motivarea hotărârii;-          Elaborarea unor propuneri de modificare a legii cu privire la Curtea Constituțională.Textul apelului poate fi descărcat aici.***În lipsa unei reacții din partea autorităților, pe data de 16 octombrie reprezentanții societății civile au organizat o conferință de presă în care au solicitat numirea judecătorilor Curții Constituționale printr-o procedură transparentă și echitabilă.La 17 octombrie 2014 a fost recepționat răspunsul Ministerului Justiției la Apelul societăţii civile. Potrivit răspunsului, organizarea concursului pentru funcția de judecător la CC nu poate avea loc înainte de modificarea art. 20 al Legii cu privire la Curtea Constituţională. Nici Legea cu privire la Curtea Constituţională şi nici alte legi în vigoare nu interzic organizarea unui concurs public pentru ocuparea funcției de judecător la CC. Răspunsul primit sugerează lipsa voinței autorităților de a organiza un proces transparent şi echitabil de numire a judecătorilor CC. Reamintim că, în anul 2013, CSM a selectat cei doi judecători ai Curţii Constituţionale în baza unui concurs anunţat public.

La 17 septembrie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a propus Președintelui Republicii Moldova numirea, pe un termen de 5 ani, în funcția de judecător în diverse judecătorii din mun. Chișinău a următorilor candidați: Petru HARMANIUC (Judecătoria Rîșcani), Lucia BAGRIN (Judecătoria Centru), Corneliu CREȚU (Judecătoria Centru), Maria COZMA (Judecătoria Ciocana) și Natalia BERBEC (Judecătoria Buiucani) (hotărârile CSM nr. 733/24, 734/24, 735/24 și 736/24).Încă în vara anului 2013, în mass-media au apărut mai multe informații care ridică diverse suspiciuni în ceea ce privește integritatea și reputația persoanelor sus-menționate. În special, informațiile se referă la averi ce nu corespund veniturilor sau averi nedeclarate, conflicte de interese, relații cu persoane controversate, precum și pretinse implicări în activități ilegale.Atât legislația națională, cât și standardele internaționale prevăd că la funcția de judecător pot candida persoane care corespund mai multor criterii, printre care și reputație ireproșabilă.În acest context, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, alături de alte treisprezece ONG-uri au expediat Președintelui Republicii Moldova un apel în care solicită verificarea informaţiilor despre candidaţii la funcţia de judecători şi admiterea în sistem doar a celor cu reputaţie ireproşabilă. Apelul a fost expediat spre informare Consiliului Superior al Magistraturii și Serviciului de Informații și Securitate.