Chiar și după modificarea legislației care limitează situațiile de efectuare a interceptărilor, numărul cererilor de autorizare din partea procurorilor a crescut constant, iar rata autorizărilor acordate de judecătorii de instrucție a rămas la nivel de 98%. La această concluzie au ajuns autorii analizei „Interceptarea convorbirilor telefonice în Republica Moldova: progres sau regres?(actualizat 2016.02.29), elaborat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova.Subiectul interceptărilor convorbirilor în Republica Moldova a fost abordat după pronunțarea de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), în septembrie 2009, a hotărârii Iordachi și Alții c. Moldovei. În această hotărâre CtEDO constată că legislația cu privire la interceptarea convorbirilor nu conținea garanții suficiente împotriva abuzului, iar numărul de autorizări ale interceptărilor convorbirilor telefonice era foarte înalt.Potrivit analizei, în pofida modificării, în 2012, a legislației privind interceptările, numărul de demersuri din partea procurorilor de autorizare a interceptărilor a crescut alarmant în ultimii ani, ajungând la 9,962 în 2015, în comparație cu 2,915 în 2013. În același timp, rata autorizărilor acordate de judecătorii de instrucție a rămas la fel de înaltă – circa 98% anual.Deși legislația a fost îmbunătățită, aceasta continuă să aibă lacune, și anume nu obligă judecătorul de instrucție să informeze persoana că convorbirile sale au fost interceptate, atunci când constată ilegalitatea interceptării și nu menționează circumstanțele în care poate fi amânată informarea persoanei. Astfel, persoanele interceptate nu pot reacționa eficient la ingerințele în viața lor privată. De asemenea, legislația permite procurorilor să anexeze la dosarul penal doar rezultatele interceptării pe care le consideră importante pentru cauza penală, iar partea apărării nu are acces la restul înregistrărilor care ar putea conține informații importante pentru ea. Acest lucru lasă spațiu pentru abuz și poate reduce posibilitățile de apărare.Autorii analizei evidențiază și alte carențe ale practicii de interceptare, precum: lipsa informațiilor cu privire la numărul de înregistrări păstrate și distruse de către procurori, care sunt confidențiale, lipsa de spații securizate în unele judecătorii în care sunt păstrate originalele interceptărilor. Totodată, controlul parlamentar al interceptării convorbirilor nu este transparent. Anual, Procurorul General prezintă Parlamentului un raport cu privire la efectuarea măsurilor operative de investigație, care nu este publicat, fiind catalogat drept secret de stat, deși o mare parte din informații sunt de interes general, ce vizează drepturile omului.Conform paginii web a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, care monitorizează executarea hotărârilor CtEDO de către statele membre, până în decembrie 2015, Guvernul Republicii Moldova nu a prezentat vreun plan de acțiuni în ceea ce privește executarea hotărârii Iordachi și Alții c. Moldovei.Înregistrarea video a evenimentului de prezentare a analizei „Interceptarea convorbirilor telefonice în Republica Moldova: progres sau regres?” poate fi urmărită aici .

 O analiză a legislației Republicii Moldova și compatibilitatea acesteia cu standardele europene în domeniul egalității și nediscriminării, precum și recomandările rezultate din analiza efectuată au fost definitivate și publicate de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice (ECPI). Analiza este disponibilă în limbile română, engleză și rusă.Analiza compatibilității legislației din Republica Moldova cu standardele europene în domeniul egalității și nediscriminării a examinat, în special, mecanismul național de protecție împotriva discriminării creat prin Legea nr. 121 cu privire la asigurarea egalității din 25 mai 2012 și anume mandatul și practica Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității (CPPEDAE) și a instanțelor de judecată. Astfel, una dintre constatările-cheie ale studiului este că Legea nr. 121, în mare parte conformă standardelor europene, are o lacună majoră ce ține de competențele CPPEDAE. Legea acordă CPPEDAE competențe privind legislația și politicile, prevenirea discriminării și examinarea plângerilor individuale. În același timp, legea nu-i acordă două competențe importante, care reduc semnificativ rolul CPPEDAE: cea de a aplica sancțiuni pentru faptele de discriminare și de a sesiza Curtea Constituțională în cazul în care consideră că unele prevederi legislative sunt discriminatorii.Recomandarea-cheie a studiului constă în revizuirea Legii nr. 121 și a cadrului normativ conex pentru a acorda CPPEDAE competențe depline, și anume competența de a aplica sancțiuni pentru faptele de discriminare și dreptul de a sesiza Curtea Constituțională. Recomandările formulate în urma efectuării analizei sunt adresate Guvernului, instanțelor de judecată, CPPEDAE, Biroului de Relații Interetnice și Avocatului Poporului. Totodată, studiul va fi o resursă utilă pentru reprezentanții societății civile și ai comunității donatorilor, interesați de promovarea egalității și nediscriminării în Republica Moldova.Documentul a fost elaborat de CRJM în parteneriat cu ECPI, în cadrul proiectului „Promovarea egalității – consolidarea agenților schimbării”, finanțat de Uniunea Europeană.În cadrul proiectului au fost implementate două programe de formare de formatori în domeniul nediscriminării, unul pentru cadre didactice și altul pentru asistenți sociali. Formatorii instruiți au desfășurat 15 instruiri-cascadă pentru 188 cadre didactice și 118 angajați din asistența socială din țară. În cadrul programului au fost elaborate Curricula pentru formarea continuă în domeniul nediscriminării (pentru cadre didactice și pentru asistenți sociali) și Curricula pentru formarea de formatori în domeniul nediscriminării (pentru cadre didactice și pentru asistenți sociali), inclusiv un ghid-resursă, care sunt disponibile în limbile română și rusă (pot fi descărcate pe pagina web a CRJM).În cadrul proiectului urmează a fi publicate două ghiduri – pentru juriști și nejuriști – în domeniul egalității și nediscriminării.

CRJM va organiza un seminar pentru avocați și avocați-stagiari privind noile reguli de depunere a cererii la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), precum și alte subiecte ce țin de Convenția Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO).Selectarea participanților la seminar se face prin concurs. Sunt eligibili de a participa la concurs avocații și avocații-stagiari din Republica Moldova specializați în reprezentarea în fața instanțelor de judecată naționale, care ar dori să-și aprofundeze cunoștințele în domeniul CEDO și care sunt disponibili să fie implicați pe întreaga durată a seminarului.Seminarul va avea loc pe 24-26 martie 2016, în afara Chișinăului. Cheltuielile pentru cazare și alimentare pe durata seminarului vor fi acoperite de CRJM.Avocații și avocații-stagiari care doresc să aplice pot expedia CV-ul și scrisoarea de motivare, în limba română sau engleză, până la 31 ianuarie 2016, ora 22.00, prin e-mail la: [email protected]. Dosarele incomplete, depuse peste termen sau care nu au fost expediate prin e-mail nu vor fi luate în considerație. Persoanele selectate vor fi notificate până la 5 februarie 2016.Pentru mai multe informații, nu ezitați sa ne contactați la adresa de email indicată mai sus.Textul complet al anunțului poate fi descărcat aici.

Ghid privind înregistrarea organizațiilor în Lista beneficiarilor desemnării procentuale (Legea 2%)

Organizațiile societății civile susţin iniţiativa Președintelui Republicii Moldova, domnul Nicolae TIMOFTI, de a impune criterii de integritate candidatului la funcția de Prim-ministru și îi solicită să facă față oricăror presiuni și încercări de a aduce la guvernare persoane compromise şi de a submina legalitatea şi corectitudinea activității instituțiilor de stat.Printr-o declarație comună, organizațiile semnatare reiterează apelul din 5 ianuarie 2016 despre eșuarea tentativei Parlamentului de investire a Guvernului ca urmare a lipsei cvorumului. ONG-urile cheamă în continuare Parlamentul să se convoace pentru a se expune prin vot asupra Programului de activitate și a listei Guvernului Sturza, iar Președintele Republicii să demareze consultările pentru desemnarea unui alt candidat la funcția de Prim-ministru doar după primirea hotărârii Parlamentului de neacordare a votului de încredere. Dacă totuși, Președintele Republicii Moldova decide să desemneze un candidat propus de majoritatea parlamentară, atunci semnatarii declarației îi solicită să-și utilizeze toate drepturile atribuite legal pentru a desemna doar un candidat integru și asupra căruia nu planează suspiciuni de corupție, și cer:- asigurarea unui proces transparent al dezbaterilor privind desemnarea candidatului la funcția de Prim-ministru;- verificarea prealabilă a candidatului la funcția de Prim-ministru și a tuturor candidaților la funcțiile de membri ai Guvernului Republicii Moldova privind corespunderea criteriilor de integritate;- asumarea de către candidatul la funcția de Prim-ministru și toţi candidații la funcțiile de membri ai Guvernului Republicii Moldova a obligațiunii de a semna, pe propria răspundere, Declarația de integritate după modelul anexat cu ulterioara instituționalizare a Declarației de integritate, prin propunerea amendamentelor la Legea Nr.199 din 16.07.2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică.Semnatarii declarației propun și un model al Declarației de integritare care să fie semnată de candidații pentru funcții publice.Textul integral al declarației poate fi descărcat aici.

Mai multe organizații neguvernamentale consideră că lipsa deputaților de la ședința Parlamentului din 4 ianuarie 2016 nu reprezintă o respingere a programului de activitate al Guvernului și un vot de neîncredere Guvernului.Din art. 98 alin. (3) al Constituției rezultă clar că votul poate fi exprimat doar după dezbaterea programului de activitate și a listei Guvernului în ședința Parlamentului. Art. 98 alin. (2) din Constituție prevede termenul de 15 zile pentru solicitarea votului de încredere de către Prim-ministrul desemnat, termen care a fost respectat.Organizațiile semnatare cheamă Parlamentul să se convoace în ședință specială pentru a se expune prin vot asupra Programului de activitate și a listei Guvernului Sturza, iar Președintele să demareze consultările pentru desemnarea unui alt candidat la funcția de Prim-ministru doar după primirea hotărârii Parlamentului de neacordare a votului de încredere Programului de activitate și listei Guvernului Sturza.Textul integral al apelului poate fi descărcat aici.The English version of the Public appeal can be downloaded here.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a analizat cum poate fi eficientizat modul de ținere a procesului-verbal al ședinței de judecată dacă are loc înregistrarea audio a acesteia. În baza analizei, CRJM recomandă simplificarea modului de ținere a proceselor-verbale. Constatările și recomandările CRJM au fost incluse în Documentul de Politici „Procesele-verbale și înregistrarea audio a ședințelor de judecată – exactitate sau dublarea sarcinilor?”.Ședințele de judecată în Republica Moldova au fost mereu documentate prin întocmirea unui proces-verbal scris, ce reproduce cu exactitate tot ce s-a întâmplat în ședința de judecată. Începând cu anul 2009 are loc înregistrarea audio digitală a ședințelor de judecată. Cu toate acestea, procesele-verbale ale ședințelor sunt întocmite detaliat, ce consumă o parte considerabilă din timpul personalului instanțelor judecătorești.Pentru optimizarea lucrului personalului instanțelor judecătorești, CRJM recomandă, printre altele, renunțarea la procesul-verbal detaliat, acesta urmând să fie o consemnare a aspectelor esențiale din cadrul procesului de judecată, care, în cazul apariției unor contradicții, să fie ajustat conform înregistrării audio. Totodată, pentru a facilita audierea ulterioară a înregistrării audio a ședinței, grefierii ar trebui să indice în fișierul audio și în procesul verbal secvențele de timp pentru fiecare acțiune sau eveniment procedural. Autorii documentului mai recomandă eliberarea copiilor de pe procesele-verbale, cu excluderea datelor cu caracter personal, în cazul în care acestea se conțin în procesul-verbal. Recomandările se bazează pe practicile din Anglia, Germania, Franța și sistemul federal din SUA.Documentul de politici „Procesele-verbale și înregistrarea audio a ședințelor de judecată – exactitate sau dublarea sarcinilor?” a fost elaborat în contextul Strategiei de Reformă a Sectorului Justiției pentru anii 2011-2016 (domeniul de intervenție 1.2.2), cu suportul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), în cadrul Programului de Consolidare a Instituțiilor Statului de Drept (ROLISP).

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) se solidarizează cu echipa „Ziarului de Gardă”, care a fost supusă presiunii din partea Ministerului Afacerilor Interne, atentând la libertatea jurnaliștilor de a scrie articole la subiecte de interes public.CRJM se alătură cererii de elucidare a cazului de intimidare a jurnaliștilor de la „Ziarul de Gardă” și solicită Ministerului Afacerilor Interne să respecte legile și normele ce asigură libertatea jurnaliștilor.Declarația „Ziarului de Gardă” privind presiunile exercitate asupra redacției de către Ministerul Afacerilor Interne.

Soluţii pentru un cadru legal adecvat necesităţilor organizaţiilor necomerciale

Platforma Națională din Moldova a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic își exprimă îngrijorarea în legătură cu incoerența factorilor de decizie, în special Parlamentul și Guvernul, în ceea ce ține reforma justiției și lupta cu corupția.La 8 octombrie 2015, Președintele Parlamentului a creat un Grup de lucru pentru reformarea și relansarea sistemului anticorupție, stabilind termenul de 30 noiembrie 2015 pentru „prezentarea propunerilor legislative  ce vizează modificarea și completarea cadrului juridic existent în domeniul anticorupție”. Până în prezent, în cadrul Grupului de lucru nu s-a discutat nici un proiect de lege, ci s-au purtat discuții generale. În schimb, a ieșit în evidență rezistența unor reprezentanți ai Partidului Democrat și ai Centrul Național Anticorupție (CNA) față de pachetul de legi cu privire la sistemul de integritate (în special privind reforma CNI).Organizațiile membre ale Platformei Naționale din Moldova a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic au semnat o declarație comună în care reiterează solicitările adresate anterior Guvernului și Parlamentului Republicii Moldova:adoptarea cât mai curând posibil a proiectului Legii cu privire la procuratură și a legislației conexe, în versiunea propusă de grupul de lucru care a elaborat respectivele proiecte;adoptarea proiectelor de lege cu privire la Centrul Național de Integritate, privind declararea averii și intereselor personale și proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative, în versiunea propusă Guvernului de Ministerul Justiției în iunie 2015;suspendarea celorlalte inițiative anticorupție până la obținerea opiniilor Uniunii Europene și/sau a Consiliului Europei;respectarea de către autoritățile publice a legislației privind transparența decizională.Totodată, semnatarii declarației recomandă Procurorului General și directorului CNA să-și dea demisia pentru că nu au luat la timp atitudinea necesară față de furtul din sectorul bancar, punând în pericol securitatea sectorului bancar și financiar al Republicii Moldova, afectând masiv cursul valutei naționale, prețurile la resursele energetice și contribuind la pauperizarea continuă a populației. Date fiind evenimentele din 2014 încoace, ambii nu mai au legitimitate să se afle în acele poziții.Textul integral al declarației poate fi descărcat aici.

De ce eu?, un film românesc din 2015, bazat pe un caz real care a avut loc în România la începutul anilor 2000, când un procuror s-a sinucis în toiul anchetării unui caz de presupusă corupție, va fi proiectat și în Republica Moldova.De ce eu? , în regia lui Tudor Giurgiu, povestește cazul procurorului Cristian Panait (Emilian Oprea), tânăr idealist care investighează cazul unui coleg procuror suspectat de luare de mită, fals şi uz de fals, sustragere de documente. Ancheta are însă implicații la nivel extrem de înalt și îi spulberă tânărului magistrat încrederea în justiție. Încercând să descopere adevărul, Cristian intră într-o zonă periculoasă și se expune unor revelații dureroase și neașteptate.„Un film inspirat dintr-o realitate atât de puternică poate fi făcut într-o mie de feluri. Pe mine, însă, mă interesează strict demontarea mecanismelor prin care un om puternic, la propriu și la figurat, ajunge în doar 20 de zile să-și ia viața. Ce mecanisme, ce resorturi interne se declanșează în momentul în care descoperi că tot sistemul pentru care ai lucrat și în care te-ai format e corupt și putred din temelii? E, practic, un film despre dezintegrarea rapidă a unui om care alege să lupte, din interior, împotriva sistemului”, declară Tudor Giurgiu.Protagonist este Emilian Oprea, actor la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila. Regia îi aparține lui Tudor Giurgiu, aflat la cel de-al treilea lungmetraj din carieră după Legături bolnăvicioase (2006) și Despre oameni și melci (2012).În Republica Moldova filmul va fi proiectat la Cahul (8 decembrie, ora 18.00, Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” (str. Piața Independenței, 1)), Chișinău (9 și 12 decembrie, ora 18.00, Cinematograful „Odeon”) și Bălți (10 decembrie, ora 18.00, Universitatea de Stat „Alecu Russo” (str. Pușkin, nr. 38)). În toate cele trei locații intrarea va fi liberă. La proiecții vor fi prezenți și regizorul, Tudor Giurgiu, precum și doi experți anticorupție din România, care vor răspunde la întrebările spectatorilor după vizionarea filmului.Proiecția filmului este organizată de Centrul de Resurse Juridice din Moldova și Expert Forum (România), cu suportul Ambasadei Regatului Țărilor de Jos.Trailerul filmului: https://www.youtube.com/watch?v=eyZHoxDDpiA&feature=youtu.be

CRJM anunță concurs pentru:a)      Funcția: Coordonator de comunicare;b)    Natura contractului: contract de muncă pe termen determinat, pe perioada concediului de îngrijire a copilului persoanei substituite;c)      Perioada: 1 februarie 2016 - 30 aprilie 2017;d)      Localitatea: Chişinău, Republica Moldova.Atribuţii:Principalele sarcini ale Coordonatorului de comunicare țin de:a)      sporirea vizibilității asociației;b)      comunicarea eficientă a asociației în exterior;c)      monitorizarea şi stocarea informației din media despre activitățile asociației și impactul acestora;d)      asigurarea logistică  evenimentelor publice ale asociaţiei.Fișa de post a funcției este anexată.Cerinţe faţă de candidaţi:a)      studii superioare, preferabil în domeniul jurnalismului şi comunicării;b)      posedarea fluentă a limbii române şi a limbii engleze. Cunoaşterea limbii ruse sau a altor limbi de circulaţie internaţională constituie un avantaj;c)      folosirea calculatorului în activitatea zilnică şi posedarea la nivel avansat a MS Office, Windows şi internet;d)      posedarea cunoştinţelor în domeniul justiţiei şi drepturilor omului şi experienţa anterioară în funcţii similare constituie un avantaj.Condiţii de muncă:a)      salariul atractiv, care depinde de experienţa şi studiile angajatului, precum şi de numărul de proiecte implementate de asociaţie;b)      angajare cu termen de probă;c)      timpul de muncă depinde de numărul de proiecte implementate de asociaţie, însă nu poate depăşi 40 de ore săptămânal.Persoanele interesate sunt rugate să expedieze până la 15 decembrie 2015, ora 16.00, CV-ul și o scrisoare de motivare prin email la: [email protected]. Selectarea va fi făcută în bază testării abilităților și a unui interviu. Informaţii suplimentare pot fi obţinute prin expedierea unui e-mail la aceiaşi adresă.Doar candidaţii preselectaţi vor fi supuși testării și invitaţi pentru interviu.