Mai multe organizații ale societății civile își exprimă îngrijorarea privind excluderea obligativității audierii raportului de activitate anual al Procuraturii în plenul Parlamentului și publicării acestuia pe pagina-web oficială a Procuraturii Generale. La 4 ianuarie 2019, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a fost publicată Legea nr. 265 din 23 noiembrie 2018 pentru modificarea și completarea unor acte legislative din care a fost exclus următorul text: „Raportul Procuraturii se audiază în plenul Parlamentului, este făcut public și se plasează pe pagina web oficială a Procuraturii Generale. Raportul conţine şi date privind impactul activității Procuraturii din anul precedent asupra drepturilor persoanelor”.Autorul propunerii a fost deputatul în Parlament, Anatolie ZAGORODNÎI. La 23 octombrie 2018, amendamentul dat a fost inclus după adoptarea în prima lectură din 11 octombrie 2018 a proiectului de lege nr. 312. Amendamentul deputatului nu a fost publicat pe pagina web a Parlamentului și nici nu au fost organizate consultări sau dezbateri publice cu societatea civilă și părțile interesate. Amendamentul a fost publicat în raportul Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului abia la 23 noiembrie 2018, în aceeași zi în care proiectul de lege a fost votat în lectură finală.Autorul inițiativei nu a prezentat niciun argument în vederea necesității excluderii prevederii date. Mai mult, nici în Raportul Comisiei juridice, numiri și imunități nu sunt de găsit argumente pentru motivarea acestui amendament. Avizul Guvernului și raportul de expertiză anticorupție, întocmit de către Centrul Național Anticorupție, nu au analizat impactul amendamentului, or actele respective au fost elaborate în baza versiunii de până la votarea proiectului în primă lectură, adică anterior inițiativei deputatului.Ca urmare a noii modificării, Procurorul General va fi obligat doar să prezinte (a se vedea - transmite) Parlamentului, anual, până în data de 31 martie, un raport despre activitatea Procuraturii în anul precedent. Astfel, deputații nu vor mai putea audia Procurorul General și examina raportul acestuia în mod public și în plenul legislativului.Astfel, societatea riscă să nu poată analiza rapoartele Procuraturii fiindcă aceasta nu mai este obligată să le publice pe pagina web a instituției, fapt ce contravine principiului transparenței și accesului la informație.Organizațiile semnatare condamnă cu fermitate excluderea prevederii legale enunțate mai sus și solicită viitorului Parlament ca norma respectivă să fie reintrodusă în textul Legii cu privire la Procuratură.Semnatarii speră că Procuratura Generală va continua practica pozitivă stabilită anterior de publicare regulată a rapoartelor sale anuale de activitate, care să conțină inclusiv şi date privind impactul activităților sale asupra drepturilor persoanelor.Declarația integrală disponibilă aici.SEMNATARI:Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)Transparency International MoldovaCentrul de Investigaţii Jurnalistice (CIJ)Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)Institutul de Politici Publice (IPP)Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)Amnesty International MoldovaAmbasada Drepturilor OmuluiCentrul „Acces-info”Centrul de Jurnalism Independent (CJI)Asociația pentru Politică Externă (APE)Centrul Parteneriat pentru DezvoltareAsociația Promo-LEXComunitatea WatchDog.mdCentrul de Analiza si Prevenire a Corupției (CAPC)Centrul Analitic Independent Expert-GrupInstitutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”Centrul de Drept al Femeilor (CDF)Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT)Lista semnatarilor rămâne deschisă***Procuratura Generală a reacționat la Declarația ONG-urilor privind îngrădirea accesului la informație. Centrul de Resurse Juridice din Moldova apreciază răspunsul prompt al Procuraturii Generale, care a asigurat societatea că va continua să facă publice rapoartele anuale de activitate, chiar dacă obligația de a le publica a fost exclusă din Legea cu privire la Procuratură. Comunicatul complet al Procuraturii Generale poate fi vizualizat aici.

La 15 ianuarie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat hotărârea în cauza Mătăsaru c. Moldovei (nr. 69714/16). CEDO a constatat că sancționarea reclamantului cu închisoarea pentru huliganism (art. 287 Cod penal) este contrară libertății de exprimare garantate de art. 10 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului.Reclamant în această cauză a fost Anatol MĂTĂSARU. Mătăsaru a protestat pe 29 ianuarie 2013, de ziua profesională a procurorilor, începând cu ora 10.00, în fața Procuraturii Generale. La protest el a adus două obiecte artizanale asemănătoare unui falos și unui vagin. Pe acestea el a plasat pozele unor politicieni și conducători ai procuraturii. Potrivit lui, prin protest, el a dorit să atragă atenția asupra influenței politicului asupra procurorilor. Protestul a durat circa o oră, fiind întrerupt de poliție.Dl Mătăsaru a fost acuzat penal de huliganism (art. 287 Cod penal). La 2 martie 2015, Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, l-a găsit vinovat și l-a condamnat pe reclamant la doi ani de închisoare, cu suspendarea pedepsei pe un termen de 3 ani. Individualizând sancțiunea, judecătorul a menționat că reclamantul a fost anterior amendat pentru fapte similare, care nu au schimbat comportamentul acestuia. De asemenea, judecătorul a considerat protestul imoral, deoarece obiectele folosite la protest puteau fi văzute de copii, iar asimilarea angajaților statului cu organe genitale depășește limita permisă într-o societate democratică. Hotărârea dată a fost menținută până la Curtea Supremă de Justiție. Toți judecătorii au considerat că, având în vedere caracterul obscen al protestului, acesta nu este protejat de libertatea de exprimare.CEDO a constatat că libertatea de exprimare este aplicabilă în această situație, chiar dacă protestul era obscen. CEDO s-a întrebat de ce fapta a fost calificata drept huliganism penal (art. 287 Cod penal), daca putea fi calificata drept contravenție (art. 354 Cod contravențional)? Potrivit practicii judiciare, doar huliganismul grav însoțit de acte de violentă poate fi calificat conform Codului penal. Cu toate acestea, CEDO nu a decis în mod definitiv acest aspect, deoarece existau alte motive pentru a constata violarea. CEDO a notat că niciun judecător nu a examinat proporționalitatea sancțiunii aplicate cu libertatea de exprimare. A fost aplicată cea mai severă pedeapsă posibilă – închisoarea, care a fost suspendată pentru trei ani. Această sancțiune are un efect descurajant asupra manifestării libertății de exprimare nu doar în raport cu reclamantul, ci și cu alte persoane. Faptul că sancțiunea a fost suspendată nu afectează această concluzie.Deși reclamantul a pretins prejudicii morale, acestea nu au fost acordate. CEDO a obligat totuși Guvernul să plătească reclamantului EUR 2,000 pentru onorariile avocaților.Dl Mătăsaru a fost reprezentat de Pavel GRECU și Vladislav GRIBINCEA de la CRJM și de avocatul-stagiar Dumitru RUSSU.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) invită reprezentanții organizațiilor societății civile din regiunea de sud și din regiunea de nord a țării să participe la un atelier de instruire privind realizarea unei campanii eficiente de informare 2%.  Aceeași sesiune de instruire va avea loc pe 20 februarie 2019 la Bălți și pe 21 februarie 2019 la Cahul.Scopul atelierului este de a instrui participanții cu privire la etapele unei campanii de informare 2%, resursele necesare, publicul țintă, mesajul campaniei etc. Atelierul va conține  o serie de exerciții practice care vor permite participanților să dezvolte un plan de comunicare și un mesaj eficient pentru campania 2%, precum și să realizeze de sine stătător instrumente și mijloace de comunicare pentru propria campanie. Atelierul pentru organizațiile din nordul țării va avea loc la 20 februarie 2018, în or. Bălți, între orele 10:00-15:00, în incinta hotelului Vis-Pas, situat pe strada Ștefan cel Mare 1/A.Atelierul pentru organizațiile din sudul țării va avea loc la  21 februarie 2018 în or. Cahul, între orele 10:00-15:00 și se va desfășura în incinta sediului „Contact-Cahul”, situat pe strada C. Negruzzi 46. Beneficiarii instruirilor pot fi reprezentanți ai OSC-urilor: asociații obștești, fundații, instituții private, culte religioase și părțile lor componente, însă prioritate vor avea persoanele care au mai participat la instruirile privind mecanismul 2%  sau care cunosc și înțeleg cum funcționează acesta. În cadrul atelierului vor fi abordate următoarele subiecte:Etapele campaniei de informare. Publicul țintă și resursele necesare;Mesajul campaniei 2%: forme, elemente componente, mijloace și canale de difuzare;Instrumente gratuite pentru crearea unui mesaj vizual. Pentru înregistrarea la seminar, Vă rugăm să luați legătura cu coordonatorul local al evenimentului, datele de contact ale căruia sunt indicate mai jos. Vă rugăm să comunicați coordonatorului local următoarele aspecte:numele și prenumele Dvs.;denumirea organizației pe care o reprezentați;localitatea în care activează organizația;funcția pe care o dețineți în cadrul organizației;dacă ați participat anterior la instruirile organizate de CRJM pe tema mecanismului 2%. Numărul maxim de participanți per training este de 25 de persoane. Se admit cel mult câte 2 persoane de la aceeași organizație. Participarea la seminar este gratuită. Instruirea va avea loc în limba română. Organizatorii vor acoperi cheltuielile de transport pentru participanții din afara or. Cahul. Data-limită de înregistrare la seminar este  16 februarie 2019. Persoanele care vor fi înregistrate vor primi ulterior agenda evenimentului. Persoanele de contact:coordonatorul local pentru atelierul desfășurat la Bălți: Maria BARBALAT, telefon de contact 0231 52 476, email: [email protected] coordonatorul local pentru atelierul desfășurat la Cahul: Cristina LUPAN, telefon de contact 0 299 84 842 sau 299 84 843, e:mail: [email protected] persoana de contact din cadrul CRJM: Natalia ȘEREMET, telefon de contact 022 843 601 (extensia 107), e-mail: [email protected]   

Agenția Servicii Publice, noua autoritate care recepționează cererile de înregistrare la mecanismul 2%, a făcut publică Lista beneficiarilor mecanismului 2% pentru anul 2019.Noua Listă a beneficiarilor numără 732 de organizații, cu 23% mai mult față de 2018 (594 organizații), dintre care 634 (86%) sunt asociații obștești, fundații şi instituții private (organizații necomerciale), iar 98 (14%) sunt culte religioase şi părţile lor componente (entități religioase). În 2019, numărul beneficiarilor a crescut pentru ambele categorii de organizații care pot aplica la Legea 2%. Astfel, cifra organizațiilor necomerciale s-a majorat cu 24%, de la 511 la 634, iar numărul cultelor religioase a crescut cu 18%, de la 83 la 98.Cei 732 de beneficiari incluși în listă sunt organizații care activează de cel puțin un an, nu au datorii la bugetul public național pentru perioadele fiscale anterioare și desfășoară activități de utilitate publică / sociale, morale, culturale sau de caritate.Lista conține numărul de identificare de stat (IDNO/cod fiscal) al organizației, denumirea completă și adresa organizației (localitate, stradă, oficiu, cod poștal). Organizațiile care se regăsesc în Lista beneficiarilor 2% pot deja să înceapă campania de informare și atragere a susținătorilor, întrucât perioada de depunere a declarațiilor cu privire la impozitul pe venit și, implicit, de efectuare a desenării procentuale, a început la 1 ianuarie 2019 și va dura până la finele lunii aprilie.Lista beneficiarilor mecanismului 2% pentru anul 2019 poate fi descărcată aici.Află când, unde, cum are loc desemnareaCreșterea numărului de beneficiari ai mecanismului 2%, de la an la an, bucură. Organizațiile necomerciale conștientizează necesitatea diversificării canalelor de finanțare și înțeleg avantajele pe care le aduce cu sine aplicarea la mecanism și activitățile ulterioară care urmează a fi desfășurate:  cunoașterea publicului țintă, acumularea experienței în desfășurarea campaniilor de informare, promovarea culturii de filantropie etc. 

Într-o notă de poziție elaborată în noiembrie 2018 și supusă dezbaterilor publice pe 10 ianuarie 2019, Centrul de Resurse Juridice din Moldova susține că  Procuratura Anticorupție ar trebui să investigheze doar corupția mare.Documentul, elaborat de Centrul de Resurse Juridice în colaborare cu Expert Forum România, analizează competențele Procuraturii Anticorupție din Republica Moldova și propune limitarea acestora la cauzele de mare corupție. Or,  în prezent, Procuratura Anticorupție, dedică eforturi semnificative  pentru cauzele de corupție mică și are un volum mult prea mare de lucru pentru a permite procurorilor anticorupție să se concentreze pe cauzele complexe de corupție mare.În viziunea autorilor, lupta cu corupția mică nu este în măsură de a înlătura cauzele corupției într-o țară afectată de corupție endemică și, prin urmare, nu poate influența în mod determinant acest fenomen.  Având în vedere nivelul endemic al corupției din Republica Moldova, considerăm că acesta nu poate fi redus considerabil fără combaterea corupției de înalt nivel ca prioritate, pe lângă celelalte măsuri non-penale de luptă cu corupția.  Limitarea competențelor Procuraturii Anticorupție la cauzele de mare corupție o va ajuta să se concentreze pe cauzele de corupție mare, care necesită garanții sporite de independență, precum și metode și mijloace speciale, datorită complexității și intereselor implicate. O asemenea competență justifică menținerea unui organ specializat, cu statut special.Autorii documentului recomandă excluderea din competența Procuraturii Anticorupție a funcției de conducere a urmării penale în cauzele instrumentate de Centrul Național Anticorupție, investigarea escrocheriei și delapidării averii străine, a finanțării terorismului (dacă se menține în competența CNA) și  completarea listei de infracțiuni date în competența Procuraturii Anticorupție cu infracțiunea îmbogățirea ilicită.Dacă propunerile de mai sus sunt acceptate, volumul de lucru al procurorilor anti-corupție ar trebui să scadă semnificativ. Spre exemplu, în baza cifrelor pentru anul 2017, cel puțin 2003 cauze aflate în gestiune la conducerea urmării penale și cel puțin 55 de cauze aflate în exercitarea urmăririi penale (delapidări) nu se vor mai afla în sarcina procurorilor anticorupție.Nota de poziție „Procuratura Anticorupție ar trebui să investigheze doar corupția mare” este disponibilă aici. 

 Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) invită reprezentanții organizațiilor societății civile din proximitatea raionului Căușeni să participe la un atelier de instruire privind realizarea unei campanii eficiente de informare 2%.Scopul atelierului este de a instrui participanții cu privire la etapele unei campanii de informare 2%, resursele necesare, publicul țintă, mesajul campaniei etc. Atelierul va conține o serie de exerciții practice care vor permite participanților să dezvolte un plan de comunicare și un mesaj eficient pentru campania 2%, precum și să realizeze de sine stătător instrumente și mijloace de comunicare pentru propria campanie.Atelierul va avea loc la 8 februarie 2018 în or. Căușeni, în incinta Liecului Teoretic „Alexei Mateevici”, situat pe str. A. Mateevici nr.1.  Beneficiarii instruirilor pot fi reprezentanți ai OSC-urilor: asociații obștești, fundații, instituții private, culte religioase și părțile lor componente, însă prioritate vor avea persoanele care au mai participat la instruirile privind mecanismul 2%  sau care cunosc și înțeleg cum funcționează acesta.În cadrul atelierului vor fi abordate următoarele subiecte:Etapele campaniei de informare. Publicul țintă și resursele necesare;Mesajul campaniei 2%: forme, elemente componente, mijloace și canale de difuzare;Instrumente gratuite pentru crearea unui mesaj vizual.Pentru înregistrarea la seminar, Vă rugăm să luați legătura cu coordonatorul local al evenimentului, datele de contact ale căruia sunt indicate mai jos.Vă rugăm să comunicați coordonatorului local următoarele aspecte:numele și prenumele Dvs.;denumirea organizației pe care o reprezentați;localitatea în care activează organizația;funcția pe care o dețineți în cadrul organizației;dacă ați participat anterior la instruirile organizate de CRJM pe tema mecanismului 2%.Numărul maxim de participanți per training este de 25 de persoane. Se admit cel mult câte 2 persoane de la aceeași organizație.Participarea la seminar este gratuită. Instruirea va avea loc în limba română.Organizatorii vor acoperi cheltuielile de transport pentru participanții din afara or. Căușeni.Data-limită de înregistrare la seminar este  1 februarie 2019.Persoanele care vor fi înregistrate vor primi ulterior agenda evenimentului.Persoanele de contact:coordonatorul local pentru raionul Căușeni: Ludmila AFTENI, telefon de contact 0 794 36 300, email: [email protected] de contact din cadrul CRJM: Natalia ȘEREMET, telefon de contact 022 843 601 (extensia 107), e-mail: [email protected]

Din 2019, Agenția Servicii Publice (ASP) a preluat sarcina de gestionare a Listei beneficiarilor mecanismului 2%, atribuție exercitată anterior de către Ministerul Justiției. Astfel ASP este autoritatea care va recepționa, de acum încolo, cererile de înregistrare la mecanismul 2%, va verifica dacă solicitanții corespund condițiilor de eligibilitate prevăzute în Regulamentul cu privire la mecanismul de desemnare procentuală, va actualiza anual Lista beneficiarilor 2% și o va publica pe pagina sa oficială: www.asp.gov.md.Transferul de competențe a fost realizat întrucât ASP este autoritatea publică care recent a preluat și atribuția de înregistrare a organizațiilor necomerciale. În acest fel, etapa de verificare a eligibilității aplicanților la mecanism va fi facilitată de faptul că ASP deține dosarele organizațiilor necomerciale.Schimbarea competențelor ASP nu va afecta nicidecum eligibilitatea organizațiilor care s-au înregistrat la mecanismul 2% în luna septembrie 2018.Comunicatul oficial al Ministerului Justiției poate fi accesat aici. 

                                            Bilanțul activităților realizate de echipa CRJM în anul 2018:Textul integral (în format PDF, cu linkuri active) poate fi descărcat aici. 

CRJM în colaborare cu Asociația ADEPT a elaborat un infografic care explică cine sunt inspectorii de integritate, cum sunt sesizați aceștia și care este procedura de examinare a unei sesizări.Infograficul poate fi descărcat aici sau vizualizat mai jos.  

CRJM a prezentat luni, 17 decembrie 2018, în cadrul unei consultări publice, proiectul unui nou document de politici publice „Judecătorii de instrucție la 15 ani de activitate – totaluri și perspective de viitor”. Documentul analizează eficiența și provocările instituției judecătorilor de instrucție, o categorie specială de judecători creată în 2003 cu scopul de a oferi o protecție suplimentară drepturilor omului în cadrul procedurilor penale.Practica de numire a judecătorilor de instrucție, volumul și complexitatea dosarelor examinate, sunt doar câteva din provocările activității judecătorilor de instrucție care necesită intervenție, constată autorii documentului. În timp ce judecătorii de instrucție exercită o activitate complexă și deosebit de importantă pentru asigurarea eficientă a drepturilor omului la etapa urmăririi penale, experiența judecătorului este crucială. În acest sens, „modificările legislative introduse în 2017, prin care a fost anulat criteriul de experiență de minim 3 ani pentru exercitarea funcției de judecător de instrucție, constituie un regres serios de la instituirea funcției de judecător de instrucție în 2003” constată Ion Guzun, consilier juridic CRJM, unul din autorii documentului. „Asigurarea că judecătorul are o experiență suficientă ca să-i asigure o independență funcțională, iar părților – că judecătorul are o pregătire funcțională adecvată, sunt precondiții absolut necesare pentru a asigura eficiența și independența acestei instituții” a conchis Ion Guzun.   În cadrul cercetării, juriștii CRJM constată de asemenea, că în timp ce numărul total al judecătorilor de instrucție rămâne unul constant în ultimii zece ani, volumul de lucru al acestora aproape că s-a triplat. „Acest lucru afectează direct posibilitatea examinării calitative a materialelor și dosarelor ce țin de competența exclusivă a judecătorilor de instrucție” a declarat Ilie Chirtoacă, consilier juridic CRJM. Astfel, deși controlul judiciar efectuat de către judecătorii de instrucție are misiunea principală de a asigura protecția drepturilor persoanei, în ultimii ani continuă să se perpetueze practica privind aplicarea excesivă a arestului și autorizarea cu ușurință a demersurilor procurorilor cu privire la interceptarea convorbirilor telefonice. Rata admiterii solicitărilor de aplicare a arestului a depășit 84%, iar autorizărilor acordate de judecătorii de instrucție constituie peste 97% anual!Autorii documentului recomandă revenirea la condiția obligatorie de minim trei ani de experiență pentru numirea în funcție de judecător de instrucție, condiție eliminată în anul 2017, relocarea funcțiilor de judecător de instrucție în baza sarcinii de muncă a judecătorilor precum și examinarea oportunității reevaluării gradelor de complexitate a dosarelor examinate de către judecătorii de instrucție. Suplimentar, autorii recomandă asigurarea unui control mai riguros în cazul autorizării interceptării convorbirilor telefonice și aplicării arestului. Pentru ridicarea calității examinării minuțioase a acestor măsuri, apărarea ar trebui să solicite mai des examinarea în ședință publică a acestor demersuri, iar o altă măsură de îmbunătățire a calității motivării încheierilor judecătorilor de instrucție cu privire la aplicarea arestului preventiv și a arestului la domiciliu, inclusiv prelungirea acestora, ar fi publicarea respectivelor încheieri.În urma prezentării constatărilor preliminare, CRJM a invitat participanții la eveniment și instituțiile vizate (CSM, judecători, Ministerul Justiției, avocați, experți) să vină cu recomandări și comentarii asupra documentului, care urmează a definitivat în urma acestor intervenții.Documentul analitic disponibil aici în versiunea română Documentul analitic disponibil aici în versiunea engleză Evenimentul a fost desfășurat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).  Opiniile exprimate aparțin CRJM şi nu reflectă în mod necesar poziția USAID sau a Guvernului SUA.

Mai multe organizații ale societății civile îşi exprimă profunda îngrijorare în legătură cu modul total netransparent de numire a ultimilor trei judecători la Curtea Constituțională, de către Consiliul Superior al Magistraturii, Guvern și Parlament. Demisiile consecutive și subite, înainte de termen, dar și numirea în grabă, pe ascuns și pe criterii politice denotă ignorarea importanței acestei instituții și subminează și mai mult încrederea publică în independența Înaltei Curți.Curtea Constituțională este compusă din șase judecători. Timp de 3 zile, doi judecători ai Curții Constituționale, Igor DOLEA și Victor POPA, și-au prezentat subit și pe ascuns cererile de demisie, chiar dacă mai aveau timp pentru exercitarea mandatului. În paralel, timp de patru zile, între 11 și 14 decembrie 2018, au fost numiți trei judecători noi la Curtea Constituțională de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Guvern și Parlament. La 11 decembrie 2018, CSM l-a numit pe Corneliu GURIN în funcția de judecător al Curții Constituționale. Conform comunicatului CSM, după ședința din 11 decembrie, Plenul CSM a luat decizia respectivă ca urmare a demersului Președintelui Curții Constituționale referitor la demisia dlui Igor DOLEA din funcția de judecător la Curtea Constituțională, fiind solicitată numirea unui alt judecător în Curtea Constituțională de către CSM. Acest subiect nu a fost inclus nici în agenda ședinței CSM, care trebuie publicată cu 3 zile înainte de ședință, nici în agenda suplimentară. Contrar practicii anterioare când demisiile erau anunțate de către Curte în aceiași zi, despre demisia dlui Igor DOLEA nu a fost publicată vreo informație nici pe pagina web a Curții Constituționale, nici a CSM-ului. Mandatul judecătorului Igor DOLEA expira la 12 februarie 2019. Acesta și-a prezentat demisia la 10 decembrie 2018, cu 2 luni înainte de expirarea mandatului. În următoarea zi, CSM a examinat atât demersul președintelui Curții Constituționale despre vacanța funcției de judecător, cât și numirea noului judecător. CSM nu a anunțat vreun concurs de numire a noului judecător. Potrivit dlui Corneliu GURIN, acesta a fost invitat să-și prezinte candidatura atât de președintele, cât și de unii membri ai CSM. Candidatura dlui Corneliu GURIN a fost unica examinată de CSM. Ultimii trei judecători constituționali numiți de CSM au fost identificați prin concurs (a se vedea pentru detalii Hotărârile CSM nr. 130/6 din 12 februarie 2013 de numire a judecătorilor Tudor PANȚÎRU și Igor DOLEA și hotărârea nr. 117/7 din 6 martie 2018 de numire a judecătorului Mihai POALELUNGI).În următoarea zi, la 12 decembrie 2018, Guvernul l-a numit în funcția de judecător al Curții Constituționale pe Artur REȘETNICOV. Chestiunea respectivă, la fel ca și în cazul numirii dlui Corneliu GURIN de către CSM, nu a fost inclusă în agenda ședinței Guvernului. Este de menționat că funcția respectivă era vacantă din martie 2018, când actuala ministră a Justiției, Victoria IFTODI, și-a dat demisia din funcția de judecătoare constituțională în legătură cu numirea în funcție de ministră. La 14 decembrie 2018, cu 54 de voturi, Parlamentul a numit-o în funcția de judecătoare la Curtea Constituțională pe dna Raisa APOLSCHII, deputată a Partidului Democrat și președintă a Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități. La data de 14 decembrie 2018, nu exista vreo informație publică privind vacanța funcției de judecător constituțional numit din partea Parlamentului nici pe pagina web a Curții Constituționale, nici pe pagina web a Parlamentului.Corneliu GURIN, Artur REȘETNICOV și Raisa APOLSCHII au fost numiți în funcția de judecători constituționali pe un mandat de 6 ani într-o grabă fără precedent și fără a respecta vreo procedură de numire. Nu a existat nicio explicație a vacanței de aproape 9 luni a unei funcții la Curtea Constituțională și numirea subită de către Guvern, fără vreun concurs, a dlui Artur REȘETNICOV. Demisia judecătorilor Igor DOLEA și Victor POPA, urmate de numirea imediată, peste noapte, a dlui Corneliu GURIN de către CSM, precum și numirea neașteptată a dnei Raisa APOLSCHII de către Parlament, la fel ridică suspiciuni cu privire la posibile interese ascunse în spatele acestor numiri. Organizațiile semnatare regretă profund modul subit și netransparent de depunere a cererilor de demisie de către judecătorii constituționali Igor DOLEA și Victor POPA și își exprimă dezacordul privind modul de numire și alegere făcute de CSM, Guvern și Parlament cu privire la numirea judecătorilor constituționali Corneliu GURIN, Artur REȘETNICOV și, respectiv, Raisa APOLSCHII. Numirea judecătorilor la o instituție atât de importantă pentru asigurarea funcționării democrației și a statului de drept, cum este Curtea Constituțională, precum și aparențele privind numirea judecătorilor pe criterii politice, nu sunt compatibile cu rigorile unei democrații funcționale. Mai grav, acesta este un regres în raport cu practicile anterioare de numire a judecătorilor constituționali.Semnatarii solicită Consiliului Superior al Magistraturii, Guvernului și Parlamentului să elaboreze proceduri de numire a judecătorilor la Curtea Constituțională care să fie transparente și să asigure numirea judecătorilor constituționali pe bază de merite. Declarația integrală în limba română este disponibilă aici. Declarația integrală în limba engleză este disponibilă aici. SEMNATARI:Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)Fundația Est-Europeană (EEF)Institutul de Politici Publice (IPP)CPR-MoldovaAsociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)Transparency-International MoldovaAsociația Promo-LEXComunitatea WatchDog.mdCentrul pentru Jurnalism Independent (CJI)Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD)Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS)Asociația Presei Independente (API)Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJ)Amnesty International MoldovaIDIS ”Viitorul”***Reacția Comisiei juridice, numiri și imunități  la Declarația societății civile poate fi vizualizată aici. 

Centrul de Resurse Juridice din Moldova are onoarea să Vă invite la masa rotundă dedicată consultării documentului de politici publice „Rolul judecătorilor de instrucție – viziune pentru viitor” care va avea loc la 17 decembrie 2018, între orele 14:00-17:00, în incinta hotelului Jolly Alon (str. Maria Cebotari, 37), sala de conferință, etaj 1.Documentul evaluează instituția judecătorilor de instrucție din Republica Moldova în stadiul actual și analizează premisele care pot contribui la îmbunătățirea calității activității acestora pentru a asigura în mod eficient, ca drepturile și libertățile persoanelor să fie respectate adecvat la etapa urmăririi penale.Scopul evenimentului este de a prezenta concluziile autorilor privind analiza efectuată, precum și de a oferi un spațiu de discuție și reacție pentru participanții la eveniment.Agenda preliminară a evenimentului este anexată. Limba de lucru a evenimentului va fi limba română. Traducerea sincronă în limba engleză este asigurată. Evenimentul este organizat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizarea de către societatea civilă”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu suportul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).