Organizații ale societății civile solicită Parlamentului Republicii Moldova să adopte cât de curând posibil o hotărâre privind numirea dnei Viorica PUICA în funcția de judecătoare la CSJ, pentru care a fost propusă de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) încă în luna iunie curent.La 9 iunie 2020, CSM a propus numirea judecătoarei Viorica PUICA la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Judecătoarea Puica a fost declarată învingătoare în concursul pentru această funcție în care a concurat cu alți cinci candidați. CSM a luat această decizie în urma evaluării performanțelor profesionale ale candidaților, a experienței anterioare în funcția de judecător și a prestației la interviul în fața membrilor CSM. Candidatura dnei Puica a fost susținută de majoritatea membrilor CSM și niciun membru al CSM nu a formulat o opinie separată împotriva acestei propuneri.La 15 iulie 2020, Comisia Juridică, numiri și imunități a Parlamentului (Comisia Juridică) nu a susținut numirea Judecătoarei Puica în funcția de judecătoare a CSJ. Raportul Comisiei juridice nu conține vreo motivare concretă, ci doar menționează lipsa numărului necesar de voturi al membrilor Comisiei. Comisia Juridică nu a audiat judecătoarea, ceea ce era o practică a Comisiei Juridice până acum și nici nu au discutat despre calitățile profesionale ale dnei Puica. Într-un comentariu pentru Ziarul de Gardă, membrul Comisiei Juridice Grigore NOVAC a menționat că „nu poate susține o persoană pe care nu o cunoaște bine din punct de vedere profesional”. Acceptarea unei asemenea abordări ar însemna că membrii Comisiei Juridice pot susține doar judecătorii pe care îi cunosc. O asemenea abordare este regretabilă și periculoasă. Mai mult, abordarea Comisiei Juridice nu este conformă legii, care  permite respingerea candidatului propus de CSM doar dacă acesta este incompatibil cu funcția de judecător al CSJ sau dacă a fost încălcată procedura de promovare a acestuia. Refuzul Comisiei Juridice nu se bazează nici pe unul din aceste motive.La 16 iulie 2020, în agenda ședinței Plenului Parlamentului a fost inclus proiectul de hotărâre privind numirea în funcție la CSJ a dnei Puica, însă subiectul a fost exclus de pe ordinea de zi, la propunerea Președintei Parlamentului. La următoarea ședință a Parlamentului din 20 iulie 2020, proiectul de hotărâre de numire în funcție a judecătoarei Puica nu s-a regăsit în agendă, iar ședința din 23 iulie a fost anulată după ce Parlamentul a decis încheierea sesiunii ordinare a anului 2020. În ultimii 10 ani, Parlamentul a ignorat doar o singură propunere a CSM cu privire la numirea judecătorilor CSJ.Judecătoarea Viorica PUICA se bucură de o reputație ireproșabilă în sistemul judecătoresc și este cunoscută drept o persoană cu o integritate incontestabilă și profesionalism desăvârșit. Timp de 11 ani, a predat disciplina drept procesual civil la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova. În 2007, dna Puica a fost desemnată de către CSM drept cel mai bun judecător din Moldova. În 2018, în cadrul ultimei evaluări profesionale ordinare a judecătorilor, performanțele judecătoarei au fost apreciate cu calificativul „excelent”. Respingerea unui asemenea candidat ar trimite un semnal alarmant judecătorilor onești din Moldova și va submina și mai mult încrederea în existența unei dorințe și voințe veritabile pentru reformarea sistemului de justiție.Textul integral al apelului public este disponibil aici.NOTĂ: La apelul organizațiilor semnatare s-au alăturat judecătorii Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), Asociația Judecătorilor „Vocea Justiției" și Asociația Judecătorilor din Moldova.  

Organizații ale societății civile au elaborat Radiografia atacurilor asupra organizațiilor societății civile (OSC) din Republica Moldova în anul 2019, care au avut drept scop discreditarea OSC-urilor și deteriorarea mediului de activitate a acestora.Documentul include declarații și acțiuni ale politicienilor sau intervențiile lor publice, tendențioase sau de multe ori false, care prezintă sectorul non-profit drept organizații care promovează interesele țărilor străine sau care slujesc intereselor unor partide politice. Atacurile au loc în adresa OSC-urilor independente, la scurt timp după ce organizațiile critică sau își exprimă dezacordul față de diverse acțiuni sau inițiative ale guvernării. De obicei atacurile sunt preluate de surse de informare online puțin cunoscute, care publică materiale false sau părtinitoare sau de mass-media afiliată politic. Astfel, în anul 2019 atacurile s-au concentrat îndeosebi în jurul alegerilor parlamentare din februarie 2019, inițiativei de reformare a justiției anunțată de Guvernul SANDU în vara anului 2019 sau selectării judecătorilor la Curtea Constituțională.Documentul a fost elaborat cu scopul de a atrage atenția asupra atacurilor orchestrate împotriva OSC-urilor și de a determina autoritățile publice, instituțiile private și persoanele care le susțin să înceteze atacurile și să permită OSC-urilor să activeze liber. Totodată, documentul urmează să fie un suport pentru OSC-uri în formularea unei reacții la atacurile împotriva lor.Fenomenul atacurilor asupra societății civile este mai degrabă o tendință în țările din regiunea de sud-est a Europei cu un nivel fragil de democrație. Metodele și instrumentele prin care se face acest lucru devin din ce în ce mai sofisticate și răspândite. Una din numeroasele consecințe negative ale acestor acțiuni este constrângerea OSC-urilor și a activiștilor civici să se autocenzureze sau să fie mai puțin activi. Totodată, experiența altor state din regiune arată că stigmatizarea OSC-urilor poate fi un precursor al unor acțiuni de persecutare din partea statului.Versiunea în limba română a documentului este disponibilă aici.Versiunea în limba engleză a documentului este disponibilă aici.Versiunea în limba rusă a documentului este disponibilă aici.Radiografia este la a 3-a ediție și cuprinde perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2019. Analize similare au fost prezentate pentru 2016-2017 și 2018.

Prezenta opinie elaborată de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) este transmisă Ministerului Justiției în contextul consultărilor publice lansate la 3 ianuarie 2020 pe marginea proiectului Strategiei pentru asigurarea independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2020-2023 (în continuare Strategie) și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia (în continuare „Planul de Acțiuni”).Opinia, vine în completarea opiniei preliminare IPRE și CRJM din 19 mai 2020 și se expune față de proiectul actualizat al Planului de Acțiuni, remis de Ministerul Justiției la data de 25 iunie 2020.Concluzia noastră este că proiectul actualizat al Planului de Acțiuni a luat în calcul mai multe dintre recomandările pe care le-am propus în opinia noastă anterioară, precum și ale Experților Consiliului Europei. Cu toate acestea, avem unele sugestii punctate pe activitățile propuse.Opinia în limba română poate fi descărcată la: și în limba engleză la:

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) au elaborat și transmis către Ministerul Justiției Opinia privind proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (Legea nr. 3/2016 cu privire la procuratură).Concluzia IPRE și CRJM este că proiectul de lege depășește domeniul declarat inițial și intervine pe o serie de domenii noi, care nu au constitut domeniul de control al constituționalității din partea Curții Constituționale și expuse în Hotărârea nr. 13/2020. De asemenea, modificările propuse ce țin de modul de numire a Procurorului General interimar necesită revizuire. Autorii Opiniei considerăabsolut necesar de a reveni la o analiză amplă funcțională înainte de a promova modificări ce țin de modul de accedere în funcție, transfer, restabilirea gradelor speciale, precum și alte aspecte tratate în proiectul de lege, și de completare cu prevederi adiționale ce țin de modul de organizare a concursului pentru funcția de Procuror General, inclusiv aplicarea și publicarea punctajului.Prezenta opinie este transmisă în contextul solicitării de către Ministerul Justiției a opiniei privind proiectul de Lege pentru modificarea unor acte normative în contextul executării Hotărârii Curții Constituționale nr. 13/2020 privind control constituționalității unor prevederi din Legea nr. 3/2016 din 25 februarie 2016 cu privire la procuratură, transmisă la adresa IPRE și CRJM la data de 4 iulie 2020 (scrisoarea nr. 03/4962).Opinia în limba română este disponibilă la: și în limba engleză la:  

Cu referire la adresarea Cancelariei de Stat a Guvernului Republicii Moldova, nr. Nr.18-23-5936 din 8 iulie 2020,  Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și Institutul de Politici și Reforme Europene  (IPRE) au examinat proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la crearea Comisiei pentru selectarea candidaților la postul de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) și aprobarea Regulamentului privind modul de organizare și desfășurare a concursului pentru suplinirea postului de judecător la CtEDO (în continuare – proiectul) și prezintă în continuare opinia.Conform Rezoluției  nr.  1646  (2009) a  Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, concursul pentru selectarea judecătorilor CtEDO trebuie să fie transparent, echitabil și nediscriminatoriu. Apreciem mult faptul că proiectul propune excluderea probei scrise pentru concursul în cauză. Aceasta lasă spațiu pentru arbitrariu, având în vedere că mulți din membrii Comisiei de concurs ar putea să nu fie atât de calificați ca candidații în concurs. Respectiv, evaluarea candidaților la proba scrisă este extrem de subiectivă. În pofida acestei îmbunătățiri, proiectul nu asigură selectarea candidaților în mod transparent și echitabil.Pentru mai multe detalii vă invităm să accesați Opinia IPRE și CRJM aici.

Organizațiile semnatare, membre ale Coaliției civice pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC),Fac apel Către Parlamentul Republicii Moldova:  Să organizeze consultările publice pe marginea proiectului de lege nr. 263 cu privire la modificarea legislației electorale într-un mod transparent și cu participarea tuturor părților interesate.Să retragă din proiectul de lege prevederile periculoase pentru organizarea și desfășurarea unui proces electoral liber și corect, activitatea observatorilor electorali și pentru reflectarea echidistantă și corectă a campaniei electorale de către mass-media. La 9 iulie 2020, Parlamentul a aprobat în primă lectură proiectul de lege nr. 263 cu privire la modificarea legislației electorale și conexe înregistrat de un grup de deputați la 19 iunie 2020. La 25 iunie 2020, adică peste 6 zile de la înregistrare, Comisia juridică numiri și imunități a Parlamentului (Comisia juridică) a aprobat raportul prin care a propus proiectul spre aprobare pentru lectura 1, menționând că proiectul a fost elaborat de către Comisia Electorală Centrală (CEC) cu participarea mai multor organizații ale societății civile, printre care și CALC. Înainte de aprobare, Comisia juridică  nu a consultat public proiectul de lege în corespundere cu prevederile legislației privind transparența decizională și ale Regulamentului Parlamentului. Cu o zi înainte, la 24 iunie 2020, CALC a lansat un apel public prin care a chemat CEC și Parlamentul Republicii Moldovei să asigure un proces transparent și incluziv în examinarea și adoptarea proiectului de lege privind modificarea legislației electorale și pregătirea de organizarea alegerilor în condiții de pandemie, care a fost ignorat de autorități.În acest context menționăm că organizarea consultărilor publice a proiectelor legislative reprezintă o obligație a comisiilor permanente parlamentare și nu este nicidecum condiționată de desfășurarea procesului consultativ de alte instituții publice. Totodată, ținem să precizăm faptul că, aprobarea de către CEC a proiectului de lege a fost precedată de 2 ședințe cu reprezentanții CALC, la care au fost prezentate opiniile membrilor Coaliției cu privire la amendamentele necesare la legislația electorală. Aceste ședințe nu pot fi considerate consultări sau dezbateri publice, acestea fiind organizate la solicitarea CALC și membrii CALC doar au prezentat opiniile lor, fără discuții cu toate părțile interesate privind proiectul de lege. La 2 iunie 2020, CEC a aprobat într-un mod pripit proiectul de lege pentru modificarea legislației electorale și a celei conexe, prin Hotărârea nr. 3949, fără a pune în discuție o parte a propunerilor înaintate de membrii CALC. Ultimele, potrivit președintelui CEC, urmau a fi transmise Parlamentului și Guvernului împreună cu proiectul de lege votat, dar și publicate pe pagina web a CEC. Astfel, mai multe dintre propunerile cheie formulate de către organizațiile membre ale CALC nu s-au regăsit în proiectul de lege respectiv.În cazul respectiv, prin preluarea parțială a recomandărilor CALC; este imposibilă soluționarea reală a problemelor identificate de către membrii Coaliției, în special cu privire la prevederile ce țin de: introducerea principiilor sistemului electoral; regulile ce țin de agitația electorala; noțiunile privind incluziunea, dizabilitatea, resursele administrative, accesibilitatea; publicarea și asigurarea transparentei în procesul de elaborare/adoptare a hotărârilor CEC; deschiderea secțiilor de votare în străinătate; mecanismul complet de examinare a contestațiilor; claritate în formele răspunderii juridice; prevederile din Codul Contravențional și Penal cu privire la răspunderea pentru abaterile electorale; propunerile pentru restricțiile din  art. 13 (candidarea Președintelui Republicii Moldova); prevederile legii privind partidele politice etc.Totodată, atenționăm că proiectul de lege nr. 263 conține mai multe prevederi controversate și chiar periculoase cu riscul de a vicia alegerile, care vizează mai multe aspecte ale procesului electoral. Cele mai problematice dintre acestea vizează domeniul reflectării campaniei electorale de către mass-media, activitatea observatorilor, organizarea procesului electoral și în special asigurarea dreptului la vot al alegătorilor în condițiile epidemiologice actuale.Mai jos sunt prezentate principalele constatări și recomandări ale CALC privind modificarea legislației electorale și conexe.În domeniul organizării procesului electoralPrintr-o prevedere expresă în Codul Electoral, CEC să fie obligat să elaboreze un regulament clar și previzibil care să stabilească modul și condițiile deschiderii secțiilor de votare peste hotarele țării;Păstrarea perioadei de exercitare a dreptului de vot (art. 58 alin. (7) din Codul Electoral) și prelungirea perioadei de activitate a biroului cu maxim 3 sau 4 ore, reieșind din situația reală din secție.Este imperios necesară reformarea modului de constituire și activitate a Comisiei Electorale Centrale, prin instituirea statutului de membru permanent pentru toți membrii CEC și sporirea intendenței instituționale. Reforma urmează a fi efectuată neîntârziat și pusă în aplicare peste un an, în vara anului 2021 când expiră mandatul actualei componențe a CEC.Asigurarea dreptului de vot al alegătoruluiEste necesară revizuirea reducerii timpului votării cu 2 ore (art. 55 din Codul Electoral). În condițiile pandemice actuale, este recomandată extinderea timpului de votare pentru a evita aglomerarea persoanelor în birourile electorale și a reduce răspândirea infecției Covid-19.Reducerea timpului de activitate a secțiilor de votare pe parcursul unei zile trebuie să fie condiționată exclusiv de extinderea perioadei de votare pe parcursul a două zile pentru toți alegătorii.În domeniul reflectării campaniei în mijloacele de informare în masăAu fost ignorate majoritatea propunerilor CALC și ale ONG-urilor de media de a institui reguli clare și corecte de reflectare a alegerilor de către mass-media,Au fost neglijate propunerile de eliminare a prevederilor ambigui din articolele 69 și 70 ale Codului Electoral, care au pus în mare dificultate furnizorii de servicii media la ultimele scrutine electorale. Obligațiunea de a difuza dezbateri electorale ”în regim de transmisiune directă numai în orele de audiență maximă – între orele 19:00 și 22:00 în zilele lucrătoare și între 17:00 și 22:00 în zilele de odihnă”, din motive obiective, nu poate fi onorată de furnizorii de servicii media.Proiectul propune completarea art. 84 din Codul serviciilor media audiovizuale cu două alin. noi (101 și 102), care acordă Consiliului Audiovizualului competențe ce pot fi aplicate în mod abuziv prin sancționarea discreționară a furnizorilor de servicii media, inclusiv prin suspendarea licenței de emisie. Acceptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a acestor amendamente va avea efecte distrugătoare pentru libertatea mass-mediei din țară și, în consecință, pentru informarea adecvată a electoratului.În domeniul observării procesului electoralProiectul conține prevederi care vor atenta și diminua din drepturile observatorilor, dar și a organizațiilor neguvernamentale, și anume:Birocratizarea accesului deplin la listele electorale și cele de subscripție, or procedura de acreditare a observatorilor deja însemnă un efort și angajament legal;Încercarea de modificare a prevederilor actuale care permit acreditarea și activitatea observatorilor înainte de începerea perioadei electorale , dar și după finalizarea acesteia.Totodată, se impun mai multe modificări ale prevederilor existente din proiectul de lege și anume:Includerea prevederilor privind acreditarea observatorilor din partea partidelor politice la etapa colectării semnăturilor de subscripție, or în prezent, acest drept îl dețin doar concurenții electorali, care sunt excluși din monitorizarea acestei etape importante a procesului electoral;Stabilirea exactă și clară a condițiilor pentru anularea acreditării unui observator, precum și a modului de contestare a acestei decizii;Clarificarea prevederii privind interdicția de a face agitație electorală pentru organizațiile necomerciale, sindicale și de binefacere (art. 52 alin. (3) din Codul contravențional). În versiunea propusă, prevederea este ambiguă și poate fi aplicată abuziv prin interzicerea monitorizării alegerilor, exprimarea publică privind anumite nereguli depistate pe parcursul campaniei electorale, etc.Uniformizarea prevederilor propuse pentru sancționarea tuturor actorilor din sfera neguvernamentală, ori la moment spre exemplu organizațiile necomerciale pot fi sancționate pentru implicarea sub orice formă în campania electorală, iar cultele religioase doar pentru agitație electorală.Să fie instituită transparența datelor (nume, prenume donator; anul nașterii; locul de muncă; ocupația; sursa de finanțare) din rapoartele financiare ale concurenților electorali;___________________________________________________________________________________Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte (www.alegeliber.md) este o entitate permanentă, benevolă, constituită din 35 organizații obștești din Republica Moldova cu scopul de a contribui la dezvoltarea democrației în Republica Moldova prin promovarea și desfășurarea alegerilor libere şi corecte în conformitate cu standardele ODIHR (OSCE), ale Consiliului Europei și a instituțiilor specializate afiliate acestuia.Apelul public în limba română poate fi descărcat de aici: și în limba engleză la:  

Mecanismul de răspundere disciplinară a judecătorilor din Moldova este extrem de complex, ceea ce favorizează neîncrederea în proceduri atât din partea justițiabililor și a opiniei publice, cât și din partea judecătorilor. În ultimii cinci ani de zile, la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au fost depuse peste 7,500 de sesizări cu privire la acțiunile judecătorilor, în baza cărora în fața Colegiului disciplinar au ajuns 250 de judecători și au fost aplicate 49 de sancțiuni. Pentru fiecare cauză, care parcurge toate etapele unei proceduri disciplinare, sunt implicate nu mai puțin de cinci instituții și alocate între 30 și 38 de persoane, durata fiecărui caz fiind estimată la circa 400 de zile. Astfel, mecanismul trebuie simplificat și eficientizat pentru a responsabiliza judecătorii, fără a afecta, desigur, independența lor. Acestea sunt concluziile de bază ale documentului analitic „Răspunderea disciplinară a judecătorilor în Republica Moldova. Evaluarea legislației şi a practicilor”, elaborat de Dr. Cristi DANILEȚ, judecător la Tribunalul Cluj din România. Documentul analitic a fost lansat la 10 iulie 2020 la Chișinău.În opinia autorului, disfuncționalitățile sistemului disciplinar țin nu doar de modul de definire a abaterilor disciplinare, respectiv de procedura de tragere la răspundere disciplinară a magistraților, ci și de aspecte care privesc administrarea justiției și independența judecătorilor.Judecătorii nu ar trebui sancționați disciplinar nici pentru performanțe profesionale slabe, nici pentru încălcări de natură etică. Abaterile disciplinare trebuie să fie strict legate de activitatea desfășurată ca judecător. În paralel cu consolidarea mecanismului disciplinar, trebuie făcute eforturi pentru optimizarea activității judecătorilor – asigurarea unui număr adecvat de dosare și a unui număr de judecători și aparat tehnic suficient. Totodată, judecătorii trebuie apărați de presiunile din interiorul sistemului (în special din partea conducătorilor instanțelor), dar și din afară (procurori și politicieni). Există declarații îngrijorătoare despre faptul că judecătorii care au adoptat soluții contrar așteptărilor sau au încercat să-și expună opoziția față de asemenea influențe, s-au ales imediat cu diferite proceduri disciplinare sau de altă natură, calificative slabe sau au fost nevoiți să plece din sistem.Legea privind răspunderea disciplinară a judecătorilor (în vigoare din 2015) și noul Cod administrativ (în vigoare din 2019) au îngreunat activitatea de verificare şi cercetare a judecătorilor şi au aglomerat organismele implicate în procedura disciplinară. De exemplu, pe parcursul anului 2019, pentru doar 13 sancțiuni disciplinare au fost alocate câte 30 - 38 de persoane, din care cel puțin 16 au fost judecători. Acest mecanism implică prea multe instituții: Inspecția judiciară, Completul de admisibilitate, Colegiul disciplinar, CSM, curtea de apel și Curtea Supremă de Justiție, ceea face mai anevoioasă procedura disciplinară. Pentru a eficientiza procesul, autorul recomandă reducerea timpului acordat acestuia și a resurselor umane implicate.Inspecția judiciară și Colegiul disciplinar ar trebui să devină în practică instituții autonome de CSM. Criteriile de selecția a judecătorilor-inspectori trebuie modificate, numărul lor trebuie majorat, iar Inspecția judiciară să beneficieze de un aparat propriu. Atribuțiile în materie disciplinară ale Colegiului disciplinar și CSM se suprapun, astfel că se recomandă delegarea completă a acestora de către CSM Colegiului disciplinar. De asemenea, se recomandă îmbunătățirea calității motivărilor hotărârilor adoptate.Constatările și recomandările ce țin de eficientizarea activității în materie disciplinară pot fi găsite în documentul analitic „Răspunderea disciplinară a judecătorilor în Republica Moldova. Evaluarea legislației şi a practicilor”.Documentul analitic a fost elaborat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).Documentul este disponibil în limba română.                                                                                                                                

Eveniment ONLINE pe ZOOM cu transmisie LIVE pe pagina de Facebook Centrul de Resurse Juridice.Centrul de Resurse Juridice(CRJM) invită pe cei interesați la evenimentul de prezentare a documentului analitic „Răspunderea disciplinară a judecătorilor în Republica Moldova. Evaluarea legislației şi a practicilor”. Documentul a fost elaborat de Dr. Cristi Danileț - judecător la Tribunalul Cluj din România.Autorul a făcut o analiză referitor la activitatea instituțiilor implicate în procesul disciplinar, statutul și rolul inspecției judiciare și al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), calitatea motivării hotărârilor adoptate de organele disciplinare și eficiența acestora, lacunele referitoare la răspunderea disciplinară a inspectorilor judiciari și mecanismele pentru sancționarea disciplinară a judecătorilor cu funcții de conducere în cadrul instanței judecătorești. De asemenea, au fost formulate o serie de recomandări pentru eficientizarea activității în materie disciplinară la nivel legislativ, managerial și în privința competenței profesionale.Disfuncționalitățile în materie de răspundere disciplinară țin nu doar de procedura de tragere la răspundere și sancționare a magistraților, ci și de aspecte care privesc administrația justiției și independența judecătorilor.În cadrul evenimentului, autorul va formula recomandări pentru îmbunătățirea temeiurilor pentru tragerea la răspundere disciplinară și a procedurii disciplinare, modificarea competențelor și consolidarea unor organe ale CSM în materie disciplinară și a instanțelor judecătorești.Evenimentul va avea loc la 10 iulie 2020, între orele 14:00 – 15:30, pe platforma online ZOOM. Linkul prin care vă veți putea conecta vă va fi expediat după confirmarea participării la eveniment. Limba de lucru a evenimentului este româna cu traducere sincronă în limba engleză asigurată de către organizatori.Pentru a confirma participarea și a primi linkul ZOOM expediați un mesaj până la 8 iulie 2020, ora 17:00 la adresa de e-mail [email protected] eveniment sunt invitați reprezentanți ai CSM, judecători, precum și reprezentanți ai Ministerului Justiției, partenerilor de dezvoltare, societății civile și mass-media.Evenimentul este organizat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM cu suportul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID).