Societatea civilă solicită, în mod repetat, judecarea cauzei penale împotriva ex-premierului Vlad Filat în ședințe publice. Examinarea în continuare a cauzei în ședințe închise doar va alimenta suspiciunea cu privire la inechitatea procedurilor şi politizarea soluţiei.

Organizațiile semnatare susțin că din informația difuzată în mass-media, reiese că pentru luni, 27 iunie 2016, este preconizată ultima ședință de judecată pe această cauză. Nu există nicio justificare pentru declararea ședinței închise, în special având în vedere faptul că este ultima ședință. Toate probele au fost deja examinate. Inculpatul are dreptul la ședință publică. Apărarea a făcut mai multe declarații publice, în care s-a plâns de lipsa motivelor pentru examinarea cauzei cu uşile închise. Din informațiile transmise în public nu este clară motivația și insistența procuraturii pe examinarea cauzei în ședințe închise. Judecătorul trebuie să fie conștient de obligația de a asigura respectarea dreptului la un proces echitabil și a nu admite încălcarea acestuia. Moldova riscă să fie din nou condamnată la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil dacă cauza va fi examinată în continuare cu ușile închise.

Câteva capete de acuzare pe numele fostului premier Vlad Filat, învinuit de corupţie pasivă şi trafic de influenţă, au fost expediate în instanța de judecată la sfârșitul lunii decembrie 2015. Se pare că dosarul include informații cu privire la una din cele mai mari fraude din istoria Republicii Moldova. Cu toate acestea, toate ședințele de judecată în această cauza până la 23 iunie 2016 au fost declarate închise.  Organizațiile civile reiterează că examinarea acestei cauze în mod public este deosebit de importantă pentru a spori încrederea societăţii în justiţie, a clarifica situaţia cu privire la furtul miliardului şi a asigura dreptul la un proces echitabil al persoanelor acuzate în acest dosar.

Din considerentele menționate mai sus, societatea civilă cheamă judecătorii care examinează cauza să reevalueze argumentele ce țin de examinarea cauzei în ședință închisă şi, eventual, să revadă decizia luată. În cazul în care argumentele pentru examinarea cauzei în ședințe închise sunt convingătoare, acestea urmează a fi explicate public şi analizată posibilitatea examinării publice a cel puţin unei părţi a procesului de judecată.

 Textul integral al apelului este disponibil aici.

Organizațiile semnatare:

1. Amnesty International Moldova,
2. Asociația „Promo-LEX”,
3. Asociația Femeilor pentru Protecția Mediului și Dezvoltarea Durabilă
4. Asociația Femeilor Profesioniste și de Afaceri,
5. Asociația Micului Business,
6. Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT”,
7. Asociația pentru Politică Externă,
8. Asociația Presei Independente (API),
9. BIOS,
10. Centru de Dezvoltare Economică,
11. Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției,
12. Centrul de Drept al Femeilor,
13. Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJ),
14. Centrul de Resurse „DIALOG-Pro”,
15. Centrul de Resurse Juridice din Moldovă,
16. Centrul National de Mediu,
17. Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI),
18. Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS),
19. Centrului de Dezvoltare si Management (CDM),
20. Centrului Național al Romilor,
21. Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM),
22. Fundatia pentru Dezvoltare,
23. Fundația Est-Europeană,
24. Institutul pentru drepturile omului din moldova (IDOM),
25. Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE),
26. Institutul Politici Publice (IPP),
27. Mișcarea Ecologistă Din Moldova,
28. RCVT „Memoria”
29. Transparency International – Moldova,
30. Uniunea organizaţiilor invalizilor din Republica Moldova.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), în colaborare cu Procuratura Generală din Republica Moldova, a realizat Studiul privind optimizarea structurii procuraturii şi a sarcinii de muncă a procurorilor din Republica Moldova. 

Studiul recomandă reducerea ierarhiei procesuale în cadrul procuraturii şi revederea radicală a rolului şi structurii Procuraturii Generale. Se recomandă realocarea funcțiilor de procuror între diferite procuraturi în vederea asigurării unui volum de muncă comparabil pentru toţi procurorii. De asemenea, este recomandată optimizarea procuraturilor raionale şi de sector odată cu optimizarea hărţii judecătoreşti. Totodată studiul constată că ar fi reo creştere cu 50% pare a fi rezonabilă.

În 2012, cei 771 de procurori din Republica Moldova erau asistaţi de 363 de persoane, ceea ce reprezintă 0,47 funcţii de personal asistent per procuror. În topul ţărilor europene cu cel mai mic număr de personal raportat la numărului de procurori, Republica Moldova este a treia ţară în top, după Croaţia şi Rusia. Este absolut necesară sporirea numărului de personal care asistă procurorii.  Astfel poate fi obținută o mai bună performanță a sistemului procuraturii, prin acordarea suportului necesar procurorilor și fără o majorare critică a cheltuielilor publice, personalul auxiliar având salarii mai mici decât procurorii.

Recomandările din Studiu au fost făcute în baza standardelor şi practicilor din alte ţări, a analizei informaţiilor oficiale cu privire la volumul de lucru al procurorilor din Republica Moldova, a unui sondaj la care au participat mai mult de 75% din procurori şi a interviurilor cu procurorii din ţară.

Studiul a fost realizat în vederea implementării Strategiei de reformare a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016, cu suportul financiar al Ambasadei SUA în Republica Moldova.

Organizațiile societății civile semnatare condamnă modul netransparent de adoptare a Legii privind evaluarea integrității instituționale de către Parlamentul Republicii Moldova la 26 mai 2016, produs pe fundalul numeroaselor declarații ale conducerii Parlamentului despre necesitatea intensificării colaborării cu sectorul asociativ. Legea conține prevederi care riscă să genereze un șir de încălcări de drepturile omului, precum și riscuri de abuz din partea instituțiilor care vor evalua integritatea instituțională – Centrul Național Anticorupție (CNA) și Serviciul de Informații și Securitate (SIS). Organizațiile societății civile au criticat anterior acest proiect de lege, dar Parlamentul a ignorat aceste opinii, fără a organiza dezbateri publice și fără a solicita opinia Comisiei de la Veneția privind noul mecanism introdus de proiect.

La 23 decembrie 2013, Parlamentul a adoptat Legea nr. 325 privind testarea integrității profesionale în scopul combaterii corupției în structurile de stat. La 15 decembrie 2014, Comisia de la Veneția a constatat că Legea nr. 325 nu corespunde standardelor europene de protecție a drepturilor omului.[1] La 16 aprilie 2015, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale principalele prevederi ale acestei legi.[2] În toamna anului 2015, Ministerul Justiției a elaborat un nou proiect de lege care modifică substanțial conceptul Legii nr. 325, înlocuind testarea individuală a integrității profesionale a agenților publici cu evaluarea integrității instituționale, cu neglijarea criticilor aduse de societatea civilă.[3] Proiectul a fost aprobat de Guvern la 28 octombrie 2015.

La 26 februarie 2016, Parlamentul a adoptat acest proiect de lege în prima lectură. La 24 mai 2016, mai multe organizații ale societății civile au expediat o opinie[4] Comisiei parlamentare Juridice, numiri și imunități privind proiectul de lege și au solicitat expertizarea acestuia la Comisia de la Veneția până la adoptare. Criticile societății civile s-au referit, în principal, la faptul că proiectul de lege nu soluționează câteva probleme esențiale ridicate de Comisia de la Veneția și Curtea Constituțională. El nu prevede un control judiciar adecvat al testării integrității, nu este cerută existența unei bănuieli rezonabile veritabile pentru începerea testării și nici nu există garanții că testorii nu vor provoca persoanele testate la comiterea infracțiunilor. De asemenea, noul sistem creează premise pentru influențarea nelimitată de către CNA a oricărei entități publice. Proiectul împuternicește CNA să efectueze controale asupra entităților publice și să conteste refuzul de demitere a conducătorului entității supuse evaluării, adică să influențeze în mod direct concedierea oricărui conducător al instituțiilor publice din țară. În plus, legea prevede că dosarele generate de acest proiect de lege să fie examinate de judecători specializați în judecătorii și curți de apel, care să fie selectați și numiți de Consiliul Superior al Magistraturii în baza unui Regulament coordonat cu CNA, ceea ce ridică mari semne de întrebare cu privire la imixtiunea în independența justiției.

În pofida solicitărilor de a expedia proiectul la Comisia de la Veneția pentru expertizare, Parlamentul a adoptat proiectul de lege nr. 434 în lectură finală la 26 mai 2016. În cadrul ședinței parlamentare, s-a menționat că proiectul a trecut deja expertizarea la Comisia de la Veneția, dar s-a omis menționarea faptului că ulterior proiectul a fost modificat substanțial, prevăzând un nou mecanism. În plus, din păcate s-a omis să se menționeze că noul proiect nu a soluționat prevederile problematice la care a atras atenția Comisia de la Veneția în opinia sa din decembrie 2014.

În situația în care proiectul de lege este unul deosebit de problematic din punct de vedere al respectării drepturilor omului, stârnind critici din partea unui grup de organizații ale societății civile, trezește îngrijorare faptul că autoritățile nu au organizat consultări și dezbateri publice, în corespundere cu prevederile legislației privind transparența decizională și ale Regulamentului Parlamentului.

Avînd în vedere motivele menționate, organizațiile semnatare invită Președintele Republicii Moldova să restituie Parlamentului proiectul de lege nr. 434 privind evaluarea integrității instituționale pentru reexaminare, cu solicitarea expresă de  transmitere a acestuia Comisiei de la Veneția pentru expertizare repetată, precum și organizarea consultărilor și dezbaterilor publice.

Organizațiile semnatare:

1. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
2. Expert-Grup
3. Asociația pentru o Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
4. Transparency International-Moldova
5. Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT)
6. Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE)
7. Institutul de Politici Publice (IPP)

Textul deplin al apelului e disponibil aici.

Asociația ADEPT, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și Expert-Grup  vor monitoriza implementarea Foii de Parcurs privind Agenda de Reforme Prioritare a Guvernului Republicii Moldova.

Documentul supus supravegherii reprezintă o listă consolidată de măsuri, angajamente şi termene de implementare a acțiunilor care trebuie întreprinse de autorități pentru depășirea și soluţionarea problemelor semnalate de partenerii de dezvoltare şi societatea civilă din Republica Moldova.

Printre prioritățile Foii de parcurs figurează măsuri de combatere a corupţiei, reformare a justiţiei şi procuraturii, libertatea mass-media, reforma administraţiei publice şi reluarea cooperării cu FMI – consolidarea independenţei regulatorilor de pe piaţa financiar-bancară, investigarea fraudei bancare şi sporirea transparenţei şi condiţiilor investiţionale.

Astfel pentru a responsabiliza Guvernul Republicii Moldova în eforturile acestuia de implementare a Foii de Parcurs privind Agenda de Reforme Prioritare și pentru a contribuie la continuitatea reformelor, Asociația ADEPT, CRJM și Expert-Grup, vor urmări modul de implementare a activităților incluse în document.

Obiectivele urmărite de cele trei organizații în cadrul monitorizării sunt:

• Elaborarea unei metodologii riguroase și transparente de evaluare a Foii de Parcurs privind Agenda de Reforme Prioritare;
• Asigurarea unei evaluări imparțiale și critice a progresului înregistrat de Guvern în implementarea prevederilor Foii de Parcurs;
• Comunicarea progresului de implementare a Foii de Parcurs către actorii-cheie (instituțiile publice relevante, Parlament, comunitatea donatorilor, mass-media și publicul general), utilizându-se un limbaj accesibil și tehnici interactive de vizualizare.
• Formularea recomandărilor pentru o implementare mai eficientă a reformelor, care să asigure continuitatea procesului și să complementeze Foaia de Parcurs propusă cu reforme adiționale.

Ghid în domeniul nediscriminării pentru practicieni

Executarea de către Republica Moldova a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului: 2013-2014

Analiza compatibilității legislaţiei din Republica Moldova cu standardele europene în domeniul egalităţii și nediscriminării

Societatea civilă condamnă acțiunea de pornire a urmăririi penale împotriva judecătoarei Domnica MANOLE, solicitată de Procurorul General interimat, pe motiv că aceasta „a pronunțat cu bună-știință o hotărâre contrară legii” atunci când a anulat hotărârea Comisiei Electorale Centrale (CEC) privind refuzul în organizarea referendumului.

La 14 aprilie 2016, la cererea unui grup de iniţiativă pentru organizarea referendumului de modificare a Constituţiei, judecătoarea Curții de Apel Chișinău, Domnica MANOLE a anulat decizia CEC din 30 martie 2016 privind refuzul în organizarea referendumului. Judecătorul a obligat CEC să adopte o hotărâre cu privire la inițierea referendumului pentru revizuirea Constituției Republicii Moldova. Judecătorul a constatat că grupul de inițiativă a colectat numărul necesar de semnături prevăzut de art. 141 din Constituţie (200,000 de semnături, inclusiv câte 20,000 din cel puţin jumătate de unităţile administrative existente în anul 2000).

Hotărârea Curții de Apel a fost însă contestată de CEC la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), iar  CSJ a constatat că hotărârea CEC este legală, a casat hotărârea Curții de Apel Chișinău și a respins cererea de chemare în judecată a grupului de iniţiativă.

Ulterior, Procurorul General interimar a expediat Consiliului Superior al Magistraturii o sesizare prin care cere acordul cu privire la pornirea urmăririi penale şi pedepsirea judecătorului Domnica Manole. În sesizare sa, Procurorul interimar  susţine că magistrata ar fi pronunţat cu bună ştiinţă o hotărâre contrară legii utilizând argumentele completului Curţii Supreme de Justiţie, printre care adoptarea unei hotărâri ilegale, interpretarea eronată a normelor legale, aplicarea unei legi care nu urma a fi aplicată dat fiind abrogarea acesteia și depăşirea limitelor împuternicirilor.

Societatea civilă consideră sesizarea Procurorului General interimar ca fiind una tendențioasă și periculoasă pentru tot sistemul judecătoresc pentru că ea nu se referă deloc la adoptarea hotărârii în cauză de către judecătorul Manole cunoscând că ea este ilegală, un element fără de care nu poate fi pornită o urmărire penală. Această sesizare poate fi catalogată drept o intimidare a judecătoarei care a anulat un act administrativ.

Conform standardelor internaționale, judecătorul nu poate fi supus răspunderii penale pentru modul de interpretare a legii, apreciere a faptelor sau evaluarea probelor, cu excepția cazurilor de rea-credință. În plus, judecătorii nu trebuie să fie responsabili personal în cazul în care decizia lor este infirmată sau modificată într-o cale de atac.

În cazul de față, este vorba despre interpretări diferite date normelor constituționale de instanța de fond și CSJ, care se datorează în mare parte caracterului confuz al art. 141 din Constituție. Art. 141 alin. (1) lit. a) din Constituție nu indică clar numărul unităților administrativ-teritoriale. Prin aplicarea acestei norme numărului actual de raioane, reiese că a doua frază din același alineat solicită un număr aproximativ dublu de semnături comparativ cu prima frază. Această carenţă nu a fost clarificată pe parcursul a mai multor ani, deși a fost stabilită de Curtea Constituțională în Decizia nr.10 din 18 iulie 2008 și discutată pe larg în societate. CEC a interpretat norma ca solicitând câte 20,000 de semnături din 18 raioane. Judecătorul Manole a calificat interpretarea respectivă ca una abuzivă. Colegiul CSJ a interpretat cerințele Constituției în mod similar CEC. Se pare că dna Manole s-a bazat pe Codul de procedură civilă, conform căreia apărarea judiciară nu poate fi refuzată din cauza neclarității legii.

Este vorba de o interpretare diferită a legii dată de două instanțe de judecată unei norme constituționale, fapt întâlnit frecvent într-o societate democratică. Nu există nici norme clare și nici o practică judiciară clară cu privire la interpretarea art. 141 alin. (1) lit. a) din Constituție. Chiar dacă decizia CSJ este irevocabilă, ea nu este suficient de convingătoare, or sugerează că pentru iniţierea referendumului republican este nevoie de cel puţin 360,000 de semnături chiar dacă Constituţia operează cu cifra de 200,000.

În acest caz, aspectele individuale de asemenea sunt importante. Pe de altă parte, subiectul sesizării este unul politizat, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la scopul sesizării. Pe de altă parte, judecătorul vizat în sesizare este o persoană notorie din sistemul judecătoresc care a vorbit public în repetate rânduri despre probleme sistemice din sistemul judiciar, în special cu privire la promovarea judecătorilor și a unor inițiative periculoase pentru independența judecătorilor. Ea este și membră a Colegiului Disciplinar, participând în ultimul an în mai multe cauze sensibile în cadrul cărora le-au fost aplicate sancțiuni disciplinare, inclusiv unor judecători de la CSJ. De asemenea, sesizarea vine în contextul concursului pentru ocuparea unei funcţii vacante la CSJ, la care participă şi judecătorul vizat.

Având în vedere cele menționate mai sus, semnatarii prezentului apel, solicită:

• Procurorului General interimar:

a. Explicarea acuzațiilor aduse judecătoarei Domnica Manole pentru pornirea urmăririi penale,
b. Publicarea sesizării, dat fiind rezonanța și potențialul impact asupra sistemului judiciar.

• Consiliului Superior al Magistraturii:

a. Examinarea sesizării Procurorului General interimar în ședință publică,
b. Examinarea minuţioasă a tuturor aspectelor cauzei și argumentarea convingătoare a hotărârii adoptate.

Textul integral al apelului este disponibil aici.

Organizațiile semnatare ale apelului:

1. Ambasada Drepturilor Omului,
2. Asociația „Promo-LEX”,
3. Asociaţia Femeilor Profesioniste şi de Afaceri,
4. Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT),
5. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER),
6. Asociația Presei Independente (API),
7. Centrul de Investigații Jurnalistice,
8. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM),
9. Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI),
10. Centrul de Resurse DIALOG-Pro,
11. Institutul de Politici Publice (IPP),
12. Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” (IDIS „Viitorul”),
13. Transparency International Moldova (TI-Moldova),
14.  Uniunea Organizaţiilor Invalizilor din Republica Moldova.

*** Asociația „Forumul Judecătorilor din România” și-a manifestat susținerea față de principiile care stau la baza apelului asociațiilor civile din Republica Moldova și a demersului judecătorilor Curții de Apel chișinău printr-un comunicat oficial de presă. Comunicatul Asociației disponibil aici.