Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) anunță organizarea Școlii de iarnă – 2019 „Democrația aplicată”. Evenimentul, cu o durată de 4 zile, se va desfășura în afara municipiului Chișinău, în perioada 17 – 20 ianuarie 2019 și este destinat studenților/telor și proaspeților/telor absolvenți/te ai facultăților de drept, jurnalism, relații internaționale, științe politice și administrative, care sunt interesați/te în promovarea democrației în Republica Moldova.

Prin intermediul școlii de iarnă, CRJM își propune să transmită participanților/telor informații și abilități cu privire la principiile democrației, statului de drept și instrumentele de implicare civică, de combatere a corupției și de protecție a drepturilor omului etc. Agenda preliminară a evenimentului este disponibilă aici. 

Formatori în cadrul evenimentului vor fi experți naționali și internaționali, inclusiv din cadrul CRJM.

Participarea la școala de iarnă este gratuită. Cheltuielile de transportare, cazare și alimentare vor fi acoperite de CRJM. Locul desfășurării va fi ulterior comunicat persoanelor selectate.

Candidații/tele urmează să corespundă următoarelor cerințe:

• Să fie student/ă al anului III-IV sau masterand/ă la una din facultățile menționate mai sus;
• Să cunoască limba română;
• Să fie disponibil/ă să participe pe întreaga durată a școlii de iarnă;
• Să completeze formularul de participare (click aici pentru a accesa formularul) până la 3 decembrie 2018.

Despre rezultatele preselecție, candidații vor fi notificați după data de 10 decembrie 2018.

Pentru întrebări suplimentare ne puteți contacta la adresa electronică: daniel.goinic@old2.old.crjm.org.

Experiența participanților/telor din ediția anterioară a școlii „Democrația aplicată” poate fi găsită aici.

Acest eveniment este organizat în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației” susținut de Suedia.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) anunță organizarea Școlii de iarnă – 2019 „Democrația aplicată”. Evenimentul, cu o durată de 4 zile, se va desfășura în afara municipiului Chișinău, în perioada 17 – 20 ianuarie 2019 și este destinat studenților/telor și proaspeților/telor absolvenți/te ai facultăților de drept, jurnalism, relații internaționale, științe politice și administrative, care sunt interesați/te în promovarea democrației în Republica Moldova.

Prin intermediul școlii de iarnă, CRJM își propune să transmită participanților/telor informații și abilități cu privire la principiile democrației, statului de drept și instrumentele de implicare civică, de combatere a corupției și de protecție a drepturilor omului etc. Agenda preliminară a evenimentului este disponibilă aici. 

Formatori în cadrul evenimentului vor fi experți naționali și internaționali, inclusiv din cadrul CRJM.

Participarea la școala de iarnă este gratuită. Cheltuielile de transportare, cazare și alimentare vor fi acoperite de CRJM. Locul desfășurării va fi ulterior comunicat persoanelor selectate.

Candidații/tele urmează să corespundă următoarelor cerințe:

• Să fie student/ă al anului III-IV sau masterand/ă la una din facultățile menționate mai sus;
• Să cunoască limba română;
• Să fie disponibil/ă să participe pe întreaga durată a școlii de iarnă;
• Să completeze formularul de participare (click aici pentru a accesa formularul) până la 3 decembrie 2018.

Despre rezultatele preselecție, candidații vor fi notificați după data de 10 decembrie 2018.

Pentru întrebări suplimentare ne puteți contacta la adresa electronică: daniel.goinic@old2.old.crjm.org.

Experiența participanților/telor din ediția anterioară a școlii „Democrația aplicată” poate fi găsită aici.

Acest eveniment este organizat în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației” implementat cu sprijinul financiar al Agenției Suedeze pentru Dezvoltare Internațională (SIDA).

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) anunță organizarea Școlii de iarnă – 2019 „Democrația aplicată”. Evenimentul, cu o durată de 4 zile, se va desfășura în afara municipiului Chișinău, în perioada 17 – 20 ianuarie 2019 și este destinat studenților/telor și proaspeților/telor absolvenți/te ai facultăților de drept, jurnalism, relații internaționale, științe politice și administrative, care sunt interesați/te în promovarea democrației în Republica Moldova.

Prin intermediul școlii de iarnă, CRJM își propune să transmită participanților/telor informații și abilități cu privire la principiile democrației, statului de drept și instrumentele de implicare civică, de combatere a corupției și de protecție a drepturilor omului etc. Agenda preliminară a evenimentului este disponibilă aici. 

Formatori în cadrul evenimentului vor fi experți naționali și internaționali, inclusiv din cadrul CRJM.

Participarea la școala de iarnă este gratuită. Cheltuielile de transportare, cazare și alimentare vor fi acoperite de CRJM. Locul desfășurării va fi ulterior comunicat persoanelor selectate.

Candidații/tele urmează să corespundă următoarelor cerințe:

• Să fie student/ă al anului III-IV sau masterand/ă la una din facultățile menționate mai sus;
• Să cunoască limba română;
• Să fie disponibil/ă să participe pe întreaga durată a școlii de iarnă;
• Să completeze formularul de participare (click aici pentru a accesa formularul) până la 3 decembrie 2018.

Despre rezultatele preselecție, candidații vor fi notificați după data de 10 decembrie 2018.

Pentru întrebări suplimentare ne puteți contacta la adresa electronică: daniel.goinic@old2.old.crjm.org.

Experiența participanților/telor din ediția anterioară a școlii „Democrația aplicată” poate fi găsită aici.

Acest eveniment este organizat în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației” susținut de Suedia.

La 30 octombrie 2018, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), în cauza O.R. și L.R. c. Republicii Moldova (cererea nr. 24129/11), a constatat violarea art. 3 al Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din cauza investigării îndelungate a maltratărilor care au avut loc în aprilie 2009 în Comisariatul General de Poliție din Chișinău. De asemenea, CtEDO a constatat că sancțiunile aplicate polițiștilor torționari au fost prea blânde.

Cauza se referă la două tinere care au fost reținute de poliție pe 7 aprilie 2009. Ele au fost duse la Comisariatul General de Poliție din Chișinău și obligate de către polițiști să se dezbrace nud în fața unui bărbat și să facă așezări fiind nude. Procurorii au pornit o cauză penală împotriva a trei polițiști abia peste 9 luni. Unul dintre polițiști a fost ulterior scos de sub urmărire penală, pe motiv că faptele lui reprezentau contravenție administrativă, iar ceilalți doi au fost condamnați pentru maltratare la 5 ani de închisoare cu suspendare.  

CtEDO a constatat că investigația nu a fost promptă. Urmărirea penală a fost pornită peste 9 luni de la data în care informațiile despre infracțiune au devenit cunoscute public. Procurorii nu au reacționat la aceste informații și au așteptat o plângere din partea reclamanților. CtEDO a reiterat că, atunci când o autoritate suspectează un tratament contrar art. 3 al CEDO, ea trebuie să reacționeze din oficiu.

CtEDO a considerat că sancțiunile aplicate polițiștilor sunt incompatibile cu obligația de a preveni maltratarea. Judecătorii i-au sancționat pe cei doi polițiști cu pedeapsa minimă prevăzută de lege (5 ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei). Ei au invocat că comportamentul acuzaților a fost determinat de agresarea polițiștilor de către protestatari pe 6 aprilie 2009. Art. 3 al CEDO nu permite derogări, nici în cele mai stricte situații. Încercarea Curții de Apel Chișinău de a justifica sancțiunea minimă aplicată polițiștilor prin faptul că ei au acționat într-o situație de tulburare în masă este regretabilă. De fapt, prin suspendarea aplicării pedepsei cu închisoarea polițiștii au fost exonerați de orice sancțiune penală. Mai mult, pe parcursul procedurilor, polițiștii nu au fost suspendați din funcție. CtEDO a mai notat cu îngrijorare că îngăduința față de polițiștii acuzați de maltratarea reclamantelor nu a fost un incident izolat. Statisticile pentru anii 2011 și 2012 sugerează o tendință generală a instanțelor judecătorești moldovenești de a proteja agenții statului acuzați de maltratare.

Cel de-al treilea polițist, acuzat de amenințarea reclamantelor cu aplicarea forței, a fost scos de sub urmărire penală, pe motiv că fapta lui reprezintă contravenție administrativă (depășirea atribuțiilor de serviciu). Procesul contravențional a fost încetat, deoarece expirase termenul de atragere la răspundere contravențională. Judecătorii au refuzat să anuleze decizia procurorului de scoatere de sub urmărire penală, pe motiv că ar încălca principiul potrivit căruia nimeni nu poate fi sancționat repetat pentru aceeași faptă (art. 4 Protocolul 7 la CEDO). CtEDO a constatat că, având în vedere contextul în care a avut loc amenințarea, ea reprezenta tratament inuman și degradant. Procurorii și judecătorii nu au motivat în niciun fel de ce faptele celui de al treilea polițist sunt contravenție și nu infracțiune (art. 328 Cod penal), chiar dacă reclamantele au invocat expres acest argument. Procurorii au fost conștienți că prin recalificare ei exonerează persoana de orice răspundere juridică, ceea ce este incompatibil cu obligația de a preveni maltratarea. Interpretarea interdicției de a atrage repetat la răspundere penală, dată de judecători, este incorectă. Această interdicție se referă doar la situațiile care au devenit „irevocabile”. În cazul de față, nu exista o decizie anterioară irevocabilă de atragere la răspundere.

CtEDO a acordat fiecărei reclamante câte EUR 7,500 cu titlu de costuri și cheltuieli și suma de EUR 1,500 pentru cheltuieli de asistență juridică. Reclamantele au fost reprezentate în fața CtEDO de avocatul Vladislav GRIBINCEA, Președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova.

Mecanismul 2% capătă recunoaștere și prinde din ce în ce mai mult teren în Republica Moldova. Conform raportului statistic publicat de Serviciul Fiscal de Stat, în 2018, suma totală desemnată este de doua ori mai mare față de 2017, iar numărul beneficiarilor mecanismului 2% a înregistrat o creștere de 30% – de la 302 la 393 beneficiari.

Conform datelor publicate, în 2018, 28,388 contribuabili persoane fizice, adică cu 34% mai mulți față de 2017, au ales să direcționeze 2% din impozitul pe venit către o organizație non-guvernamentală sau o entitate religioasă. Suma totală validată în 2018 este de 5,631,042.36 de lei (aproximativ 287,886 Euro sau 335,781 USD)[1] și reprezintă dublul sumei validate în 2017. 92% din suma total validată a fost direcționată către organizațiile non-guvernamentale, iar entitățile religioase și părțile lor componente au primit în jur de 8% din suma totală.

Din numărul total de desemnări efectuate, 90% (adică 25,518 desemnări) au fost validate în comparație cu 76% din anul anterior și doar 10% (2,869 desemnări) au fost declarate nevalidate pe diverse motive, față de 24% nevalidate anul trecut. Principalele motive de nevalidare a sumelor au fost similare celor de anul trecut: contribuabilii aveau restanțe la impozitul pe venit din anii precedenți sau aveau datorii la impozitul pe venit din anul curent, imposibilitatea de a identifica beneficiarul sumelor în conformitate cu Lista beneficiarilor 2%, aprobată de Ministerul Justiției.

Cea mai mare sumă direcționată a ajuns, și în acest an, către Asociația Veteranilor și Pensionarilor Ministerului Afacerilor Interne din Republica Moldova și constituie circa 30% (1,691,298.75 Lei) din suma total validată în 2018, iar cea mai mică sumă constituie 1,13 lei și a ajuns către Comunitatea religioasă „Sfântul Ierarh Nicolae” din or. Florești.

Cei mai activi contribuabili au fost persoanele care au viza de domiciliu în mun. Chișinău, aceștia  constituind circa 26%  (7,296 contribuabili) din numărul total al contribuabililor care au efectuat desemnarea procentuală și a căror desemnare a fost validată.

Și în 2018, cele mai multe organizații către care s-au direcționat 2% au sediul în Chișinău ceea ce reprezintă circa 66%  (259 din 393 beneficiari) din numărul total al beneficiarilor desemnării procentuale din 2018, restul 34% au ajuns către organizațiile înregistrate în celelalte raioane ale țării.

Rezultatele desemnării procentuale în 2018 sunt îmbucurătoare și confirmă faptul că beneficiarii mecanismului au început a face campanii de informare care le vor aduce vizibilitate și recunoaștere în societate, precum și faptul că mecanismul 2% are potențial și acesta poate fi valorificat în beneficiul comunităților.

Raportul integral al Serviciului Fiscal de Stat privind desemnările procentuale în anul 2018 este disponibil aici.

[1] Suma a fost calculată conform cursului oficial valutar stabilit la data de 18 septembrie 2018 (1 USD=16.77, 1 EUR=19.56) când sumele au fost transferat de Ministerul Finanțelor către beneficiari.

În perioada 4-6 decembrie 2018, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei va verifica măsurile pe care le-a întreprins Republica Moldova în vederea executării grupului de cauze Corsacov (26 de hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) privind maltratarea de către poliție și neinvestigarea maltratării). Guvernul Republicii Moldova s-a angajat în fața Comitetului de Miniștri să reducă fenomenul torturii.

În acest context, la 22 octombrie 2018, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a transmis Comitetului de Miniștri o comunicare despre garanțiile din Republica Moldova împotriva maltratării și impactul măsurilor întreprinse de către autorități în vederea prevenirii maltratării.

CRJM a îndemnat Comitetul de Miniștri să solicite autorităților moldovenești:

a) transferul instituțiilor de detenție preventivă de la Ministerul Afacerilor de Interne la Ministerul Justiției;

b) instalarea camerelor video în toate izolatoarele de detenție preventivă;

c) îmbunătățirea calității investigațiilor privind acuzațiile de maltratare și tratarea cu prioritate a acestor cazuri;

d) asigurarea că persoanele suspectate de maltratare sunt suspendate imediat din funcție și rămân astfel pe întreaga durată a investigației;

e) modificarea Codului de procedură penală, pentru a oferi dreptul de acces victimei maltratării la materialele dosarului penal, precum și excluderea examinării psihiatrice obligatorie a tuturor victimelor maltratării;

f) revizuirea practicii de condamnare în cazurile de maltratare și aplicarea de sancțiuni adecvate;

g) generarea de date statistice exacte cu privire la cazurile de maltratare, inclusiv despre durata investigațiilor și a procedurilor judiciare, suspendarea din funcție a bănuiților și sancțiunile aplicate.

În 2016, CRJM a transmis Comitetului de Miniștri o altă comunicare cu privire la acest subiect.

*  *  *

Organizațiile necomerciale și reclamanții pot comunica Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei despre măsurile întreprinse pentru executarea hotărârilor CtEDO și prevenirea unor violări similare pe viitor. Pentru mai multe detalii despre cum urmează a fi întocmite aceste comunicări click aici.

Mai multe organizații ale societății civile consideră că îndepărtarea forțată a cetățenilor turci la 6 septembrie 2018 a avut la bază interese politice și s-a făcut cu încălcarea prevederilor legislației naționale și a tratatelor internaționale în domeniul drepturilor omului. La distanța de o lună de la cele întâmplate, răspunsurile autorităților în privința legalității îndepărtării cetățenilor turci continuă să trezească multe semne de întrebare. În lipsa unor argumente clare care ar confirma că a existat cu adevărat riscul survenirii unui pericol la adresa securității naționale, se creează o prezumție puternică că operațiunea desfășurată de către autorități a avut loc din interese politice, având loc o extrădare camuflată la solicitarea autorităților turce.  

Semnatarii solicită:

1. Autorităților Republicii Moldova să ceară de la președintele Turciei întoarcerea în Republica Moldova a tuturor cetățenilor turci scoși ilegal din țara noastră și prevenirea a astfel de situații pe viitor;
2. Procurorului General să declanșeze urmărirea penală pentru a atrage la răspundere penală toate persoanele care au comis infracțiuni în legătură cu „înlăturarea” celor șapte cetățeni turci;
3. Parlamentului Republicii Moldova organizarea unor audieri publice și publicarea tuturor informațiilor relevante cu privire la această operațiune;
4. Autorităților Republicii Moldova acordarea azilului și a altor măsuri de protecție necesare membrilor familiilor persoanelor „îndepărtate”, precum și altor cetățeni străini aflați în situație similară, în special în contextul vizitei președintelui Turciei, Recep Tayyp ERDOGAN, care are loc în perioada 17-18 octombrie 2018.

Apelul integral disponibil aici (]n limba română)

Versiunea engleză a apelului este disponibilă aici. 

Organizațiile semnatare:

1. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
2. Amnesty International Moldova
3. Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJ)
4. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
5. IDIS „Viitorul”
6. Asociația Comunitatea “WatchDog.MD”
7. Transparency International Moldova (TI-Moldova)
8. Institutul de Politici Publice (IPP)
9. Promo-Lex
10. Centrul de Jurnalism Independent (CJI)
11. Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC)
12. Asociația Presei Independente (API)
13. CPR Moldova
14. Centrul de Informație GENDERDOC-M
15. Centrul de Drept al Avocaților (CDA)
16. Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” (CPD)
17. Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE)
18. Centrul Analitic Independent Expert-Grup
19. Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii “Memoria”