CRJM în colaborare cu Asociația ADEPT a elaborat un infografic care explică cine sunt inspectorii de integritate, cum sunt sesizați aceștia și care este procedura de examinare a unei sesizări.

Infograficul poate fi descărcat aici sau vizualizat mai jos.  

CRJM a prezentat luni, 17 decembrie 2018, în cadrul unei consultări publice, proiectul unui nou document de politici publice „Judecătorii de instrucție la 15 ani de activitate – totaluri și perspective de viitor”. Documentul analizează eficiența și provocările instituției judecătorilor de instrucție, o categorie specială de judecători creată în 2003 cu scopul de a oferi o protecție suplimentară drepturilor omului în cadrul procedurilor penale.

Practica de numire a judecătorilor de instrucție, volumul și complexitatea dosarelor examinate, sunt doar câteva din provocările activității judecătorilor de instrucție care necesită intervenție, constată autorii documentului. În timp ce judecătorii de instrucție exercită o activitate complexă și deosebit de importantă pentru asigurarea eficientă a drepturilor omului la etapa urmăririi penale, experiența judecătorului este crucială. În acest sens, „modificările legislative introduse în 2017, prin care a fost anulat criteriul de experiență de minim 3 ani pentru exercitarea funcției de judecător de instrucție, constituie un regres serios de la instituirea funcției de judecător de instrucție în 2003” constată Ion Guzun, consilier juridic CRJM, unul din autorii documentului. „Asigurarea că judecătorul are o experiență suficientă ca să-i asigure o independență funcțională, iar părților – că judecătorul are o pregătire funcțională adecvată, sunt precondiții absolut necesare pentru a asigura eficiența și independența acestei instituții” a conchis Ion Guzun.   

În cadrul cercetării, juriștii CRJM constată de asemenea, că în timp ce numărul total al judecătorilor de instrucție rămâne unul constant în ultimii zece ani, volumul de lucru al acestora aproape că s-a triplat. „Acest lucru afectează direct posibilitatea examinării calitative a materialelor și dosarelor ce țin de competența exclusivă a judecătorilor de instrucție” a declarat Ilie Chirtoacă, consilier juridic CRJM. Astfel, deși controlul judiciar efectuat de către judecătorii de instrucție are misiunea principală de a asigura protecția drepturilor persoanei, în ultimii ani continuă să se perpetueze practica privind aplicarea excesivă a arestului și autorizarea cu ușurință a demersurilor procurorilor cu privire la interceptarea convorbirilor telefonice. Rata admiterii solicitărilor de aplicare a arestului a depășit 84%, iar autorizărilor acordate de judecătorii de instrucție constituie peste 97% anual!

Autorii documentului recomandă revenirea la condiția obligatorie de minim trei ani de experiență pentru numirea în funcție de judecător de instrucție, condiție eliminată în anul 2017, relocarea funcțiilor de judecător de instrucție în baza sarcinii de muncă a judecătorilor precum și examinarea oportunității reevaluării gradelor de complexitate a dosarelor examinate de către judecătorii de instrucție. Suplimentar, autorii recomandă asigurarea unui control mai riguros în cazul autorizării interceptării convorbirilor telefonice și aplicării arestului. Pentru ridicarea calității examinării minuțioase a acestor măsuri, apărarea ar trebui să solicite mai des examinarea în ședință publică a acestor demersuri, iar o altă măsură de îmbunătățire a calității motivării încheierilor judecătorilor de instrucție cu privire la aplicarea arestului preventiv și a arestului la domiciliu, inclusiv prelungirea acestora, ar fi publicarea respectivelor încheieri.

În urma prezentării constatărilor preliminare, CRJM a invitat participanții la eveniment și instituțiile vizate (CSM, judecători, Ministerul Justiției, avocați, experți) să vină cu recomandări și comentarii asupra documentului, care urmează a definitivat în urma acestor intervenții.

Documentul analitic disponibil aici în versiunea română

Documentul analitic disponibil aici în versiunea engleză 

Evenimentul a fost desfășurat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).  Opiniile exprimate aparțin CRJM şi nu reflectă în mod necesar poziția USAID sau a Guvernului SUA.

Mai multe organizații ale societății civile îşi exprimă profunda îngrijorare în legătură cu modul total netransparent de numire a ultimilor trei judecători la Curtea Constituțională, de către Consiliul Superior al Magistraturii, Guvern și Parlament. Demisiile consecutive și subite, înainte de termen, dar și numirea în grabă, pe ascuns și pe criterii politice denotă ignorarea importanței acestei instituții și subminează și mai mult încrederea publică în independența Înaltei Curți.

Curtea Constituțională este compusă din șase judecători. Timp de 3 zile, doi judecători ai Curții Constituționale, Igor DOLEA și Victor POPA, și-au prezentat subit și pe ascuns cererile de demisie, chiar dacă mai aveau timp pentru exercitarea mandatului. În paralel, timp de patru zile, între 11 și 14 decembrie 2018, au fost numiți trei judecători noi la Curtea Constituțională de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Guvern și Parlament.

La 11 decembrie 2018, CSM l-a numit pe Corneliu GURIN în funcția de judecător al Curții Constituționale. Conform comunicatului CSM, după ședința din 11 decembrie, Plenul CSM a luat decizia respectivă ca urmare a demersului Președintelui Curții Constituționale referitor la demisia dlui Igor DOLEA din funcția de judecător la Curtea Constituțională, fiind solicitată numirea unui alt judecător în Curtea Constituțională de către CSM. Acest subiect nu a fost inclus nici în agenda ședinței CSM, care trebuie publicată cu 3 zile înainte de ședință, nici în agenda suplimentară. Contrar practicii anterioare când demisiile erau anunțate de către Curte în aceiași zi, despre demisia dlui Igor DOLEA nu a fost publicată vreo informație nici pe pagina web a Curții Constituționale, nici a CSM-ului. Mandatul judecătorului Igor DOLEA expira la 12 februarie 2019. Acesta și-a prezentat demisia la 10 decembrie 2018, cu 2 luni înainte de expirarea mandatului. În următoarea zi, CSM a examinat atât demersul președintelui Curții Constituționale despre vacanța funcției de judecător, cât și numirea noului judecător. CSM nu a anunțat vreun concurs de numire a noului judecător. Potrivit dlui Corneliu GURIN, acesta a fost invitat să-și prezinte candidatura atât de președintele, cât și de unii membri ai CSM. Candidatura dlui Corneliu GURIN a fost unica examinată de CSM. Ultimii trei judecători constituționali numiți de CSM au fost identificați prin concurs (a se vedea pentru detalii Hotărârile CSM nr. 130/6 din 12 februarie 2013 de numire a judecătorilor Tudor PANȚÎRU și Igor DOLEA și hotărârea nr. 117/7 din 6 martie 2018 de numire a judecătorului Mihai POALELUNGI).

În următoarea zi, la 12 decembrie 2018, Guvernul l-a numit în funcția de judecător al Curții Constituționale pe Artur REȘETNICOV. Chestiunea respectivă, la fel ca și în cazul numirii dlui Corneliu GURIN de către CSM, nu a fost inclusă în agenda ședinței Guvernului. Este de menționat că funcția respectivă era vacantă din martie 2018, când actuala ministră a Justiției, Victoria IFTODI, și-a dat demisia din funcția de judecătoare constituțională în legătură cu numirea în funcție de ministră.

La 14 decembrie 2018, cu 54 de voturi, Parlamentul a numit-o în funcția de judecătoare la Curtea Constituțională pe dna Raisa APOLSCHII, deputată a Partidului Democrat și președintă a Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități. La data de 14 decembrie 2018, nu exista vreo informație publică privind vacanța funcției de judecător constituțional numit din partea Parlamentului nici pe pagina web a Curții Constituționale, nici pe pagina web a Parlamentului.

Corneliu GURIN, Artur REȘETNICOV și Raisa APOLSCHII au fost numiți în funcția de judecători constituționali pe un mandat de 6 ani într-o grabă fără precedent și fără a respecta vreo procedură de numire. Nu a existat nicio explicație a vacanței de aproape 9 luni a unei funcții la Curtea Constituțională și numirea subită de către Guvern, fără vreun concurs, a dlui Artur REȘETNICOV. Demisia judecătorilor Igor DOLEA și Victor POPA, urmate de numirea imediată, peste noapte, a dlui Corneliu GURIN de către CSM, precum și numirea neașteptată a dnei Raisa APOLSCHII de către Parlament, la fel ridică suspiciuni cu privire la posibile interese ascunse în spatele acestor numiri.

Organizațiile semnatare regretă profund modul subit și netransparent de depunere a cererilor de demisie de către judecătorii constituționali Igor DOLEA și Victor POPA și își exprimă dezacordul privind modul de numire și alegere făcute de CSM, Guvern și Parlament cu privire la numirea judecătorilor constituționali Corneliu GURIN, Artur REȘETNICOV și, respectiv, Raisa APOLSCHII. Numirea judecătorilor la o instituție atât de importantă pentru asigurarea funcționării democrației și a statului de drept, cum este Curtea Constituțională, precum și aparențele privind numirea judecătorilor pe criterii politice, nu sunt compatibile cu rigorile unei democrații funcționale. Mai grav, acesta este un regres în raport cu practicile anterioare de numire a judecătorilor constituționali.

Semnatarii solicită Consiliului Superior al Magistraturii, Guvernului și Parlamentului să elaboreze proceduri de numire a judecătorilor la Curtea Constituțională care să fie transparente și să asigure numirea judecătorilor constituționali pe bază de merite. 

Declarația integrală în limba română este disponibilă aici. 

Declarația integrală în limba engleză este disponibilă aici. 

SEMNATARI:

1. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
2. Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
3. Fundația Est-Europeană (EEF)
4. Institutul de Politici Publice (IPP)
5. CPR-Moldova
6. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
7. Transparency-International Moldova
8. Asociația Promo-LEX
9. Comunitatea WatchDog.md
10. Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)
11. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD)
12. Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS)
13. Asociația Presei Independente (API)
14. Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJ)
15. Amnesty International Moldova
16. IDIS ”Viitorul”

***

Reacția Comisiei juridice, numiri și imunități  la Declarația societății civile poate fi vizualizată aici. 

Centrul de Resurse Juridice din Moldova are onoarea să Vă invite la masa rotundă dedicată consultării documentului de politici publice „Rolul judecătorilor de instrucție – viziune pentru viitor” care va avea loc la 17 decembrie 2018, între orele 14:00-17:00, în incinta hotelului Jolly Alon (str. Maria Cebotari, 37), sala de conferință, etaj 1.

Documentul evaluează instituția judecătorilor de instrucție din Republica Moldova în stadiul actual și analizează premisele care pot contribui la îmbunătățirea calității activității acestora pentru a asigura în mod eficient, ca drepturile și libertățile persoanelor să fie respectate adecvat la etapa urmăririi penale.

Scopul evenimentului este de a prezenta concluziile autorilor privind analiza efectuată, precum și de a oferi un spațiu de discuție și reacție pentru participanții la eveniment.

Agenda preliminară a evenimentului este anexată. Limba de lucru a evenimentului va fi limba română. Traducerea sincronă în limba engleză este asigurată. Evenimentul este organizat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizarea de către societatea civilă”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu suportul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).