În contextul Zilei Internaționale pentru Susținerea Victimelor Torturii, marcată la 26 iunie 2019, ONG-urile specializate în domeniul drepturilor omului au lansat o Declarație publică către Parlamentul și Guvernul Republicii Moldova și instituțiile internaționale acreditate în Republica Moldova privind prevenirea și combaterea cazurilor de tortură și oferirea unui suport victimelor. Organizațiile semnatare constată că foarte multe obligațiuni asumate la nivel internațional în domeniul torturii, trebuie executate de către Republica Moldova.

Prin declarația publică lansată, organizațiile semnatare vin cu o serie de constatări cu privire la implementarea Convenției ONU împotriva torturii în Republica Moldova și solicită de la autorități respectarea și implementarea necondiționată a tuturor recomandărilor și angajamentelor internaționale asumate pentru a preveni tortura și a susține victimele.

Inspectoratul General al Poliției, Administrația Națională a Penitenciarelor, Armata Națională, Administrația Internatelor Psihoneurologice și Spitalelor de Psihiatrie trebuie să se asigure că legislația în domeniul prevenirii torturii este aplicată eficient și actele de tortură nu sunt tolerate în instituțiile menționate. Multiplele cazuri de aplicare a torturii în regiunea transnistreană îngrijorează. Acestea trebuie să fie investigate eficient de Procuratura Republicii Moldova și nu urmează să reprezinte obiect al negocierilor politice în procesul de reglementare a conflictului transnistrean.

Potrivit Ludmilei Popovici, Directoare la Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”, este regretabil că în Moldova supraviețuitorii actelor de tortură sunt discriminați, reduși la tăcere, ignorați de instituțiile statului, forțați să plece din țară, dacă nu pot rezista presiunilor sau dacă nu pot face față dificultăților și injustiției. Reabilitarea lor ar trebui să vizeze integrarea completă și participarea activă în societate. Iar pentru aceasta, victimele au nevoie de sprijin și un cadru juridic coerent.

În opinia Directorului Ambasadei Drepturilor Omului, Lela Metreveli, „este necesară asigurarea unei anchete efective în fiecare caz de tortură, tratament inuman sau degradant. Cu regret în multe cazuri constatăm mimarea luptei contra torturii din partea oficialităților statului, iar torționarii, în loc să fie trași la răspundere, scapă de pedeapsă, ba mai mult, sunt promovați. Asigurarea impunității împiedică sau exclude examinarea eficientă a cazurilor de tortură, și împiedică combaterea și prevenirea comiterii cazurilor noi de tortură, tratament inuman sau degradant.”

Reprezentantul Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), dl Ion Guzun, a menționat că existența condamnărilor la CtEDO înseamnă că tortura și relele tratamente rămân o problemă majoră. Din cele 387 de hotărâri adoptate de CtEDO în privința Republicii Moldova în perioada 1997 – 2018, 147 se referă la interzicerea torturii, tratamentului inuman și degradant și investigarea ineficientă a acestora, iar 45 de hotărâri se referă la condițiile proaste de detenție. În baza hotărârilor CtEDO adoptate în anul 2018, Republica Moldova trebuie să acorde circa EUR 105,000 compensații pentru relele tratamente și condițiile proaste din locurile de detenție.

Reprezentantul Amnesty International Moldova organizației, Dl Igor Stoica a accentuat: „Deși fenomenul torturii este ocazional abordat de instituțiile statului, iar existența acestuia este deseori mușamalizată de cei care aplică tortură, prezența acestuia nu poate fi ignorată. Organizația noastră este în continuare sesizată privitor la aplicarea torturii și tratamentului inuman și degradant în locurile de detenție. Constatăm că nici un Plan de Acțiuni pentru Drepturile Omului elaborat de către Statul Republica Moldova nu oferă remedii victimelor torturii, astfel ignorând valoarea și demnitatea acestora ca cetățeni cu drepturi depline. Solicităm guvernului să aloce fonduri atât pentru prevenirea acestui fenomen odios cât și pentru susținerea persoanelor care au fost supuse torturii și necesită ajutor pe termen lung din partea organizațiilor specializate.”

Reprezentantul Promo-LEX dl Vadim Vieru menționează, că „Republica Moldova trebuie să implementeze în regim prioritar recomandările formulate de Comitetul ONU împotriva Torturii formulate în ultimul său raport (CAT/C/MDA/CO/3). În special, Guvernul Republicii Moldova trebuie să avanseze în procesul de reformă a sistemului penitenciar, prin asigurarea unor condiții de detenție acceptabile și conforme cu standardele internaționale și prin transferarea serviciului medical din subordinea Ministerului Justiției în subordinea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Textul integral al declarației este disponibil aici.

Semnatari:

Centrul de Reabilitare a victimelor torturii ”Memoria” (RCTV Memoria)

Ambasada Drepturilor Omului din Moldova

Amnesty International Moldova,

Asociația Promo-LEX,

Centrul de Resurse Juridice din Moldova,

Inițiativa Pozitivă

Mai multe organizații ale societății civile și persoane fizice își exprimă regretul profund față de modul în care a acționat Curtea Constituțională în perioada 7 – 9 iunie 2019, generând de fapt o criză politică fără precedent în Republica Moldova. Curtea Constituțională a adoptat o decizie, trei hotărâri și două avize care nu s-au bazat pe Constituția Republicii Moldova și propria jurisprudență, așa cum a confirmat și Comisia de la Veneția în opinia publicată la 24 iunie 2019. Prin hotărârile adoptate, judecătorii constituționali au adus un prejudiciu ireparabil imaginii Curții Constituționale din Republica Moldova. Unica soluție pentru a restabili încrederea și autoritatea Curții Constituționale este demisia neîntârziată a judecătorilor constituționali Raisa APOLSCHII, Veaceslav ZAPOROJAN, Artur REȘETNICOV și Corneliu GURIN.

Modul în care a acționat Curtea Constituțională pe 7, 8 și 9 iunie 2019, adoptând mai multe decizii arbitrare, a șocat societatea. Modul în care hotărârile respective au fost revizuite pe 15 iunie 2019 a subminat total rolul Curții Constituționale  de garant al Constituției. Aceste decizii au fost luate în unanimitate de toți judecătorii Curții Constituționale.

Sumarul principalelor constatări ale Comisiei de la Veneția

În urma sesizării Secretarului General al Consiliului Europei, Comisia de la Veneția, organ independent al Consiliului Europei, a acceptat analiza actelor Curții Constituționale din 7-9 iunie 2019 și la 24 iunie 2019 a emis opinia cu privire la situația constituțională din Republica Moldova, cu referință specială cu privire la posibilitatea dizolvării Parlamentului. Comisia de la Veneția acceptă în mod excepțional analiza actelor unei Curți Constituționale, doar atunci când funcționarea organului constituțional poate să afecteze în mod semnificativ funcționarea democratică a instituțiilor de stat. Accentuăm că doar Curtea Constituțională, în componența actuală, prin actele vădit contrare statului de drept, au determinat examinarea acestora de către Comisia de la Veneția. Acest lucru constituie un regres enorm și ar trebui prin sine deja să determine judecătorii constituționali să-și prezinte demisia.

În opinia  publicată la 24 iunie 2019, Comisia de la Veneția a constatat că în procedurile în care au fost emise hotărârile și avizele Curții Constituționale între 7-9 iunie 2019, Curtea nu și-a respectat propriile proceduri și egalitatea părților. Aceste proceduri au fost examinate cu participarea doar a autorilor sesizărilor, deputaților PDM, într-un timp extrem de rapid, ceea ce nu a dat posibilitatea rezonabilă celorlalte părți interesate să participe efectiv, fără a fi justificată graba respectivă. Comisia nu a găsit nicio justificare a faptului că Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra sesizării președintelui țării cu privire la termenul limită de formare a Guvernului abia la 7 iunie 2019, deși sesizarea a fost depusă la 22 mai 2019. În cazul sesizărilor depuse de deputații PDM pe 8 și 9 iunie, Curtea le-a considerat și examinat în regim de urgență, deseori în aceeași zi. Comisia a constat că, de fapt, criza și instabilitatea s-a întețit în rezultatul acțiunii coordonate între PDM și Curtea Constituțională începând cu 7 iunie 2019, implementată cu o rapiditate extremă. Comisia a reiterat importanța respectării propriilor proceduri și a egalității părților de către orice organ constituțional pentru asigurarea încrederii în acestui organ.

Comisia a constatat că interpretarea Curții Constituționale a obligației Președintelui de a dizolva în mod automat Parlamentul, imediat după expirarea celor trei luni, indiferent de faptul dacă a fost sau nu exprimat votul de încredere pentru formarea unui Guvern și indiferent de consultarea fracțiunilor parlamentare, este contrară atât art. 85 al Constituției, cât și jurisprudenței anterioare a Curții (hotărârea din 1 octombrie 2013). Comisia a concluzionat că la 7 sau 8 iunie 2019, în mod clar nu existau condițiile cerute de Constituție pentru dizolvarea Parlamentului.

Comisia de la Veneția a constatat că pentru prima dată Curtea Constituțională a interpretat termenul de trei luni ca fiind egal cu 90 de zile, metodă de interpretare care ar avea implicații absurde asupra duratei unui an (un an = 360 zile). Comisia a notat că Curtea Constituțională a Republicii Moldova nu a explicat de ce nu a utilizat alte prevederi din Codul Civil mult mai pertinente, conform cărora termenul de trei luni de fapt ar fi expirat la 10 iunie 2019, deoarece trei luni expirau la 9 iunie, zi de duminică, iar conform prevederilor generale din Codul Civil (art. 388 alin.1), termenul se prelungește până la finele următoarei zile lucrătoare.

Comisia de la Veneția a constatat că suspendarea temporară a Președintelui Igor Dodon din 9 iunie 2019 și numirea Prim-Ministrului ca Președinte interimar nu este bazată pe textul Constituției Republicii Moldova. Comisia a mai constatat un lucru foarte important pentru mecanismele constituționale din Republica Moldova, și anume faptul că aplicarea de către Curtea Constituțională a mecanismului de „suspendare temporară” (cunoscut în societate drept „președinte pe 5 minute”) pentru neîndeplinirea unei obligații, în baza art. 90 alin. (3) al Constituției, este contrară textului Constituției.

Concluzii și solicitări

Comisia de la Veneția este organul cel mai prestigios și credibil în materie constituțională, ale cărei opinii ar trebui respectate cu strictețe de Republica Moldova, în special având în vedere caracterul încă de tranziție al democrației noastre. Modul în care Curtea Constituțională a acționat în 7-9 iunie, într-un tandem evident cu deputații PDM, constatat și de Comisia de la Veneția, demonstrează afilierea și lipsa de imparțialitate a Curții Constituționale. Modul de interpretare absurdă a termenului de trei luni ca fiind unul de 90 de zile denotă o lipsă de cunoștințe minime juridice sau o intenție sau neglijență gravă cu privire la capacitățile profesionale ale judecătorilor Curții Constituționale. Prin aceste acte, judecătorii actuali au decredibilizat instituția Curții Constituționale fără precedent.

În acest context, organizațiile semnatare apelează la acei patru judecători constituționali care încă au mandate constituționale – Raisa APOLSCHII și a dlor Veaceslav ZAPOROJAN, Artur REȘETNICOV și Corneliu GURIN – să-și prezinte imediat demisia. Prin demisia dumneavoastră veți permite numirea unor noi judecători constituționali, care vor avea sarcina importantă de a restabili încrederea în rolul Curții Constituționale de garant al Constituției.

În lipsa demisiilor judecătorilor respectivi, organizațiile semnatare solicită Parlamentului instituirea de urgență a unei Comisii, formate din reprezentanți ai partidelor politice, experți notorii locali și experți notorii internaționali, în vederea identificării unei soluții de demisie a actualilor judecători și numirea în mod transparent și bazat pe merite a unor noi judecători constituționali.

Textul integral al apelului este disponibil aici. 

Semnatari:

1. Amnesty International Moldova
2. Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT”,
3. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER),
4. Asociația pentru Politică Externă (APE),
5. Asociația Presei Independente (API),
6. Centrul „Acces-info”
7. Centrul „Contact”,
8. Centrul de Investigații Jurnalistice
9. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
10. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare
11. Comunitatea Watchdog.MD
12. CPR Moldova
13. Expert-Grup
14. Fundația Est-Europeană
15. Ambasada Drepturilor Omului,
16. Institutul de Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”,
17. Institutul de Politici Publice (IPP),
18. Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
19. Promo-LEX
20. Transparency International Moldova
21. Institutul pentru Inițiative Strategice

Lista semnatarilor rămâne deschisă      

În perioada 20-22 iunie 2019, Centru de Resurse Juridice din Moldova  a organizat un seminar de instruire avansată pentru avocați și avocați stagiari în domeniul Convenției Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), cu tematica „Dreptul la un proces echitabil în cauzele penale”.

Programul de instruire s-a desfășurat pe parcursul a 3 zile și a avut drept scop capacitarea avocaților și avocaților stagiari în domeniul regulilor de depunere a cererii la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), aspectelor cu privire la echitatea procedurilor penale, garanțiile art. 6 CEDO privind acuzațiile în materie penală și contradictorialitatea procedurilor penale.  

Formatori în cadrul seminarului au fost Vladislav GRIBINCEA, președintele CRJM, și Dragoș CUCEREANU, jurist, Grefa CtEDO.

În prima zi de seminar au avut loc prezentările teoretice, iar celelalte două zile au fost organizate sub forma unor simulări de proceduri în fața CtEDO, în baza a trei spețe. Participanții au fost divizați în trei grupuri și în acest format au elaborat „observațiile Guvernului” și „observațiile Reclamantului”, au prezentat cauzele în cadrul „audierilor” în fața „CtEDO” și au elaborat proiecte de „hotărâri CtEDO” în baza spețelor primite. Fiecare grup de participanți au avut un rol distinct în cadrul spețelor.

Seminarul a găzduit 24 avocați, inclusiv 2 stagiari, și a fost realizat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și posibil datorită sprijinului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Mai multe organizații ale societății civile își exprimă satisfacția în privința faptului că în Republica Moldova incertitudinea cu privire la legitimitatea Guvernului și a majorității parlamentare a luat sfârșit, iar transferul de putere a avut loc fără violență. Declarațiile noului Guvern privind fortificarea democrației, reformarea justiției și combaterea corupției sunt deosebit de încurajatoare și sperăm mult că acestea se vor materializa în reforme reale.

În ultimii ani, democrația din Republica Moldova a fost în declin. Acest fapt a fost resimțit pe deplin de către societatea civilă. Fosta guvernare a redus considerabil implicarea societății civile veritabile în procesul decizional, a încercat crearea unei societăți civile paralele, a sabotat eforturile noastre, a lansat atacuri împotriva ONG-urilor incomode și chiar a încercat să limiteze finanțarea externă a ONG-urilor. Scopul acestor acțiuni a fost discreditarea și scindarea organizațiilor societății civile. Noi sperăm că aceste practici sunt în trecut și că la astfel de acțiuni nu se va mai recurge niciodată.

Ne exprimăm speranța că noua majoritate parlamentară și noul Guvern vor intensifica colaborarea cu organizațiile societății civile. Considerăm că deținem un nivel de expertiză care trebuie să fie valorificat în interesul cetățenilor Republicii Moldova. Pe această cale, ne exprimăm deschiderea de a coopera cu autoritățile noi, în domeniile noastre de expertiză. De asemenea, vom monitoriza cu atenție politicile promovate de guvernare și vom reacționa, inclusiv public, la orice deviere de la angajamentele asumate și standardele democratice și de bună guvernare.

Organizațiile semnatare de asemenea speră că noua majoritate parlamentară și noul Guvern vor crea condițiile necesare pentru dezvoltarea societății civile din țară și vor facilita realizarea rolului ei în societate. În acest sens, îndemnăm noile autorități să întreprindă în principal următoarele:

1. asigurarea implementării eficiente a Strategiei de dezvoltare a societății civile 2018-2020;
2. sporirea transparenței procesului decizional, în special la nivelul Guvernului și Parlamentului, implicarea organizațiilor societății civile în elaborarea principalelor documentele de politici. Excluderea practicii defectuoase de adoptare a proiectelor de legi și altor acte normative, inclusiv modificarea acestora, fără asigurarea consultărilor publice cu toate părțile interesate;  
3. adoptarea în lectură finală a proiectului Legii cu privire la organizațiile necomerciale, în versiunea curentă (după prima lectură);
4. îmbunătățirea mecanismului 2% și a celui cu privire la filantropie și sponsorizare, în sensul înlăturării barierelor tehnice nerezonabile și încurajării contribuabililor să susțină sectorul neguvernamental;
5. asigurarea finanțării de stat existente a ONG-urilor în bază de transparență și condiții egale;
6. detalierea cadrului legal cu privire la antreprenoriatul social și cumpărarea serviciilor sociale;
7. clarificarea procedurii privind contractarea de către autoritățile publice a serviciilor prestate de ONG-uri;
8. investigarea obiectivă a atacurilor nefondate îndreptate împotriva organizațiilor societății civile, în vederea sancționării făptuitorilor și prevenirii unor fapte similare;
9. Încurajarea și susținerea ONG-urilor în vederea promovării și apărării valorilor democratice în regiunea transnistreană, precum și elaborarea unor mecanisme de protecție al apărătorilor drepturilor omului de pe ambele maluri ale Nistrului.

Apelul integral este disponibil aici. 

Organizațiile semnatare:

1. Amnesty International Moldova
2. Asociația de reabilitare a invalizilor din RM (ARIM)
3. O. Eco-Răzeni
4. Asociația Internațională a Păstrătorilor râului Nistru „Eco-Tiras”
5. Asociația Femeilor Profesioniste și de Afaceri din Moldova (BPW Moldova)
6. Asociația Obștească BIOS
7. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
8. Asociația Presei Independente (API)
9. Asociația Promo-LEX
10. Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC)
11. Centrul de Drept al Femeilor
12. Centrul de Informații GENDERDOC-M
13. Centrul de Instruire și Consultanță Organizațională (CICO)
14. Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)
15. Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJ)
16. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
17. Centrul International La Strada Moldova
18. Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS)
19. Comunitatea Watchdog.md
20. Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM)
21. CPR Moldova
22. Expert-Grup
23. Fundația pentru Dezvoltare
24. Institutul de Politici Publice (IPP)
25. Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
26. Piligrim-Demo
27. REC Moldova
28. RCTV Memoria
29. Terra-1530
30. Uniunea Organizațiilor Invalizilor din Republica Moldova UOI RM
31. Coaliției Naționale „Viața fără Violență în Familie

Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a examinat apelul organizațiilor semnatare și susține că va intensifica colaborarea cu societatea civilă. Răspunsul Comisiei disponibil aici. 

Mai multe organizații ale societății civile își exprimă regretul față de performanța dlui Veaceslav ZAPOROJAN, judecător la Curtea Constituțională, în legătură cu hotărârile adoptate de Curtea Constituțională, ce au aruncat în mod deliberat Moldova într-o criză constituțională. Dl Zaporojan nu a formulat nicio o opinie separată la hotărârile problematice. El a trădat încrederea acordată de mai mulți reprezentanți ai societății civile în procesul de selecție pentru funcția de judecător constituțional. Semnatarii îi solicită demisia neîntârziată din funcția de judecător constituțional.

La 30 octombrie 2014, o funcție de judecător la Curtea Constituțională numit de Guvern a devenit vacantă, iar la 23 octombrie 2015 Guvernul a adoptat un Regulament privind modul de organizare și desfășurare a concursului pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Constituțională din partea Guvernului și a numit o Comisie pentru selectarea candidaților la funcția de judecător (în continuare, „Comisia”). Comisia a fost constituită din experți constituționaliști, reprezentanți ai societății civile și un reprezentant al Guvernului, iar procedura de selecția a avut loc potrivit unor reguli și criterii transparente și publice.

Din cei șapte candidați, dl Veaceslav ZAPOROJAN a cumulat cel mai mare punctaj la proba scrisă și la interviu. La 27 noiembrie 2015, Comisia a propus Guvernului numirea în funcția de judecător la Curtea Constituțională pe dl Zaporojan. Guvernul însă a tărăgănat numirea în funcție a candidatului.

La 10 februarie 2016, membrii Comisiei au solicitat Guvernului luarea unei decizii cu privire la numirea dlui Zaporojan, iar la 29 martie 2016 mai multe organizații ale societății civile au solicitat Guvernului numirea dlui Zaporojan la funcția de judecător la Curtea Constituțională. Prin Hotărârea Guvernului nr. 840 din 6 iulie 2016, dl Veaceslav ZAPOROJAN a fost numit judecător constituțional. Dl Zaporojan este conferențiar universitar la mai multe instituții și Director al Școlii Doctorale în drept, științe politice și administrative.

Toate aceste procese demonstrează că societatea civilă s-a angajat și nu a cedat în perioada 2015 – 2016 până nu a fost asigurat un proces transparent și luarea unor decizii pe bază de merit de numire a judecătorilor la Curtea Constituțională.

Cu regret, modul în care a acționat Curtea Constituțională pe 7, 8 și 9 iunie 2019, adoptând mai multe decizii arbitrare, a șocat societatea. Modul în care hotărârile respective au fost revizuite pe 15 iunie 2019, a subminat total rolul Curții Constituționale de garant al Constituției. Aceste decizii au fost luate în unanimitate, iar dl Zaporojan a participat la adoptarea tuturor acestor hotărâri. La 9 iunie 2019, Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic a îndemnat judecătorii constituționali să-și dea demisia în scopul restabilirii încrederii în Curtea Constituțională și stabilizarea situației din țară. Până astăzi niciun judecător constituțional nu și-a dat demisia. Reiterăm insistent îndemnul către toți judecătorii Curții Constituționale de a-și prezenta imediat demisia.

Având în vedere creditul deosebit de încredere pe care mai multe organizații ale societății civile l-a acordat dlui Zaporojan în 2016, îl îndemnăm insistent pe dl Zaporojan să-și prezinte imediat demisia, pentru a permite cel puțin un început de restabilire a încrederii în Curtea Constituțională.

Apelul integral este disponibil aici

Semnatari:

Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER),

Asociația pentru Politică Externă (APE),

Asociația Presei Independente (API),

Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”,

Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJ),

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM),

Comunitatea WatchDog.MD,

CPR Moldova,

Fundația Est-Europeană,

Institutul de Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”,

Institutul de Politici Publice (IPP),

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE),

Transparency International-Moldova (TI-Moldova),

Centrul Național Împotriva Corupției Abuzurilor și pentru Drepturile Omului

Tatiana Chiriac, ex-judecătoare la Judecătoria Călărași

Domnica Manole, ex-judecătoare la Curtea de Apel Chișinău

Tatiana Răducanu, ex-judecătoare la Curtea Supremă de Justiție

Răspunsul dl Zaporojan la apelul organizațiilor semnatare este disponibil aici

Comisia Internațională a Juriștilor (CIJ) și-a exprimat îngrijorarea față de evoluțiile recente din Moldova, care paralizează în mod efectiv guvernarea statului.

Săptămâna trecută, Curtea Constituțională a dispus dizolvarea Parlamentului, a suspendat funcționarea acestuia și a declarat neconstituționale actele sale ulterioare, inclusiv formarea unui guvern, alegerea Președintelui Parlamentului și a suspendat din funcție Președintele Republicii Moldova.

CIJ este deosebit de îngrijorată de procedura excesiv de rapidă prin care Curtea Constituțională a hotărât dizolvarea Parlamentului, suspendarea Președintelui țării și instituirea interimatului funcției. CIJ atrage atenția asupra perioadei inoportune în care Curtea Constituțională a emis hotărârea chiar în ziua stabilită de Curte ca fiind termenul limită de expirare a mandatului parlamentar. Astfel, Curtea Constituțională a privat Parlamentul de o claritate necesară pentru exercitarea mandatului său.

Aceste evoluții au loc pe fondul deficiențelor existente în independența instituțională a sistemului judiciar din Republica Moldova, documentate într-un raport recent al CIJ.

În raportul publicat în martie 2019, CIJ a subliniat numirea problematică în 2018 a trei judecători ai Curții Constituționale în circumstanțe care nu asigură un nivel suficient de transparență, în timpul unei campanii electorale și fără un concurs transparent și competitiv. Raportul a menționat că cei trei judecători numiți au activat anterior în calitate de Procuror General, director al Serviciului de Informații și Securitate și al Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, membru al majorității politice de guvernare din acea perioadă.

CIJ salută mesajul Secretarului General al Consiliului Europei prin care acesta a anunțat despre solicitarea avizului Comisiei de la Veneția cu privire la criza constituțională, în regim de urgență.

„Statul de drept este un motiv comun pentru care trebuie soluționate conflictele constituționale”, a menționat Massimo FRIGO, consilier juridic superior în cadrul Programului CIJ pentru Europa. „Solicităm tuturor instituțiilor și partidelor din Moldova să caute o soluție pentru a respecta pe deplin statul de drept, cadrul internațional și standardele la care Moldova a aderat. În acest sens, îndemnăm toate părțile interesate să aștepte avizul Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei pe acest subiect și să reconsidere deciziile sale”.

Context

În hotărârile emise la 7, 8 și 9 iunie 2019, Curtea Constituțională a statuat că Parlamentul trebuie dizolvat pe motivul imposibilității de formare a unui guvern în termen de trei luni din momentul expirării mandatului guvernului precedent.

Deciziile au declanșat suspendarea Președintelui Republicii Moldova, Igor DODON, pentru refuzul de a dizolva Parlamentul și a dus la dispunerea exercitării interimatului funcției de Președinte de către Pavel FILIP.

De asemenea, Curtea a declarat neconstituțional orice act adoptat de Parlament după 7 iunie.

Nici Parlamentul, nici Președintele Dodon nu au acceptat deciziile Curții Constituționale privind suspendarea lor sau validitatea actelor adoptate și nici nu consideră legitimă numirea lui Pavel FILIP în funcția de Președinte în exercițiu.

Fracțiunile parlamentare care constituie majoritatea actuală în Parlament au ajuns la un acord pentru formarea unui guvern de coaliție și au numit Președintele Parlamentului și Prim-ministrul.

Conform interpretării Curții Constituționale a articolului 85 din Constituție, aceste negocieri nu au respectat termenul de trei luni.

Alții au promovat diferite interpretări cu privire la momentul expirării termenului de trei luni pentru numirea unui guvern și a obligației Președintelui Republicii Moldova de a dizolva Parlamentul.

Articolul 85 din Constituție prevede:

(1) În cazul imposibilității formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, Președintele Republicii Moldova, după consultarea fracțiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul.

(2) Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.

(3) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

(4) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui Republicii Moldova, și nici în timpul stării de urgență, de asediu sau de război.

Versiunea engleză a comunicatului de presă este disponibilă aici. 

La 11 iunie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a pronunțat hotărârea în cauza Ozdil și alții c. Moldovei (cererea nr. 42305/18). CtEDO a constatat că reținerea și „îndepărtarea” a 5 profesori turci de pe teritoriul Moldovei în Turcia a fost contrară art. 5 și art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Reclamanţii sunt profesori turci din rețeaua de școli „Orizont”. Autoritățile turce au acuzat școlile date de legătură cu mişcarea „Fetullah Gülen”, iar pe angajații acestora de terorism.

La 6 septembrie 2018, reclamanții au fost reținuți în casele lor sau pe drum spre muncă, urmare a unei operațiuni comune desfășurate de serviciile secrete moldovenești și turcești. În aceeași zi, reclamanții au fost îndepărtați din Moldova, cu un avion charter care i-a dus în Turcia. Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a comunicat despre desfășurarea acestei operațiuni în vederea prevenirii amenințărilor la adresa securității naționale. Familiile reclamanților nu au cunoscut nimic despre soarta acestora timp de câteva săptămâni.

La 7 septembrie 2018, Biroul Migrație și Azil (BMA) a comunicat că reclamanții au îndeplinit cerințele legale de acordare a azilului în Republica Moldova. Cu toate acestea, cererile lor au fost respinse pe baza unei note primite de la SIS, potrivit căreia ei reprezentau amenințare la adresa securității naționale. Actele în cauză și hotărârile judecătorești au fost contestate la nivel național, dar fără succes, pe motiv că avocații nu au prezentat procurile semnate de persoanele îndepărtate din țară, ci de soțiile lor.

CtEDO a notat că reclamanţii anterior, în cererile de azil, şi-au exprimat frica de proceduri penale în Turcia. Totuși, autorităţile naționale, când i-au înlăturat din țară, nu doar că au omis să ofere reclamanţilor posibilitatea de a alege țara unde urmează a fi expulzaţi, dar în mod deliberat i-au transferat către autorităţile turceşti. Operațiunea a fost planificată din timp. Faptul că un avion charter îi aștepta pe reclamanți pe Aeroportul Chișinău confirmă aceasta. Faptele speţei au arătat că transferul a fost organizat în comun cu autoritățile turcești și în aşa o manieră încât să îi ia prin surprindere pe reclamanți și să nu le acorde timp și posibilitate de a se apăra.

La fel, CtEDO a notat că BMA a expediat deciziile sale familiilor reclamanților după scoaterea ultimilor din țară, deși era obligat să le înmâneze reclamanților. CtEDO a tratat cu precauție aceste decizii, având în vedere că, anterior, Directorul BMA declarase că BNA nu a fost implicată în înlăturarea reclamanților din țară. Reclamanţii au fost înlăturaţi printr-un transfer ilegal, care a omis toate garanţiile legale naţionale şi internaţionale. CtEDO a constatat că înlăturarea din țară nu a fost legală și nici lipsită de arbitrariu, contrar art. 5 CEDO.

CtEDO a mai notat că unii reclamanți locuiau în Moldova de peste 20 de ani, având soți sau copii cetățeni ai Republicii Moldova. Ei aveau dreptul de ședere, permis de muncă în Moldova și erau integrați în societatea moldovenească. Aceste elemente confirmă existența unei ingerințe în dreptul la viața privată, garantat de art. 8 CEDO. Având în vedere ilegalitatea îndepărtării din țară și lipsa unor remedii eficiente împotriva acesteia, această normă a fost violată.  

CtEDO a obligat Guvernul Republicii Moldova să plătească reclamanților în total 125,000 euro cu titlu de prejudiciu moral. Reclamanții au fost reprezentați la CtEDO de către avocatul moldovean Vitalie NAGACEVSCHI. 

Anterior mai multe organizații ale societății civile au emis un apel prin care au cerut autorităților naționale întoarcerea tuturor cetățenilor turci scoși ilegal din țară și tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de aceste acțiuni.