Inspectori de integritate din Republica Moldova și România s-au întâlnit astăzi, 22 octombrie, la Chișinău pentru a face schimb de experiență și practici despre procedura de control al averilor și al intereselor personale, privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor. Partea română este reprezentată de Horațiu PĂTRAȘCU, judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, Nicoleta CREȚU și Mădălina VLASĂ, inspectori de integritate din cadrul Agenției Naționale de Integritate din România.
În particular, în cadrul evenimentului din 22-23 octombrie, inspectorii de integritate și judecători din România vor împărtăși experiența lor privind inițierea procedurii de verificare, inclusiv temeiurile pentru inițierea acesteia; legalitatea inițierii controlului în baza unei petiții anonime; controlul averii și a intereselor personale și identificarea averii nejustificate. Inspectorii de integritate vor mai discuta calcularea diferenței substanțiale între venit și avere pe parcursul exercitării mandatelor sau a funcțiilor publice ori de demnitate publică; precum și despre cine sunt alte persoane, decât subiectul controlului, asupra cărora se extinde controlul; probarea calităților de concubin/concubină și beneficiar efectiv.
Specialiștii din România vor vorbi despre experiența lor privind modalitatea de dispunere a expertizelor pentru clarificarea neconcordanțelor dintre valoarea declarată și valoarea reală a bunurilor menționate în declarație, precum și privind identificarea tranzacțiilor fictive, în scopul ascunderii averii nejustificate, prin încheierea contractelor de vânzare–cumpărare la preț diminuat sau prin încheierea contractelor de donație. Alte subiecte actuale vor fi procedura de confiscare a averii nejustificate și procedura de sancționare contravențională a demnitarilor care beneficiază de imunitate; asigurarea transparenței instituționale ce se referă la activitatea de control și interacțiunea cu mass-media și societatea civilă.
Întrunirea curentă vine în continuarea discuțiilor dintre reprezentanții Autorității Naționale de Integritate din Republica Moldova cu reprezentanții Agenției Naționale de Integritate și judecători din România privind integritatea în exercitarea funcției, realizarea controlului averii și al intereselor personale, respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, organizate în primăvara acestui an.
Acest eveniment este organizat în cadrul proiectului „Promovarea statului de drept și consolidarea integrității în Republica Moldova” implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova în parteneriat cu Expert Forum România, cu suportul financiar al Ambasadei Regatului Țărilor de Jos.
Cifre îngrijorătoare despre interceptările telefonice din Republica Moldova au fost prezentate de către Vladislav Gribincea, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, la audierile parlamentare privind respectarea legii privind activitatea specială de investigații din 3 iulie 2019. În anul 2016, in Moldova persoanele erau interceptate de peste 100 de ori mai des (raportat la cap de locuitor) decât în SUA.
În anul 2016, Republica Moldova aloca justiției EUR 8 pe cap de locuitor, fiind țară cu cea mai mică sumă alocată la acest capitol. În 2018, suma a crescut până la EUR 17 pe cap de locuitor, ceea ce oricum era de 3.5 ori mai puțin decât media țărilor Consiliului Europei. Cu toate acestea, ponderea bugetului alocat justiției în bugetul de stat, în 2018, era una foarte ridicată, constituind 1.5% din toate cheltuielile, comparativ cu media de 0.9% în țările membre ale Consiliului Europei (CoE).
Aceste date rezultă din analiza „Justiția din Republica Moldova în cifre – o privire comparativă”, efectuată de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). Raportul prezintă o comparație a justiției din Republica Moldova cu cea din 10 țări din fostul lagăr socialist, precum și cu media a 45 de țări membre ale CoE. În baza concluziilor formulate, pot fi identificate potențiale necesități de intervenție la nivel de politici în acest domeniu.
În anul 2016, Republica Moldova aloca justiției EUR 8 pe cap de locuitor, fiind țară cu cea mai mică sumă alocată la acest capitol. În 2018, suma a crescut până la EUR 17 pe cap de locuitor, ceea ce oricum era de 3.5 ori mai puțin decât media țărilor Consiliului Europei. Cu toate acestea, ponderea bugetului alocat justiției în bugetul de stat, în 2018, era una foarte ridicată, constituind 1.5% din toate cheltuielile, comparativ cu media de 0.9% în țările membre ale Consiliului Europei (CoE).
Aceste date rezultă din analiza „Justiția din Republica Moldova în cifre – o privire comparativă”, efectuată de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). Raportul prezintă o comparație a justiției din Republica Moldova cu cea din 10 țări din fostul lagăr socialist, precum și cu media a 45 de țări membre ale CoE. În baza concluziilor formulate, pot fi identificate potențiale necesități de intervenție la nivel de politici în acest domeniu.
Autorii analizei au constatat că grosul majorărilor bugetare alocate justiției în ultimii ani a fost canalizat pentru creșterea salariilor judecătorilor și procurorilor. Deși salariile au fost majorate esențial, în 2018 judecătorii și procurorii la început de carieră în Republica Moldova primeau de trei ori mai puțin decât salariul mediu în țările CoE. În același timp, raportat la salariul mediu pe țară, salariul judecătorilor și procurorilor din Republica Moldova este aproape de media țărilor CoE.
Cu 14.7 judecători activi la 100,000 de locuitori, Republica Moldova se află considerabil sub media țărilor membre ale CoE, unde această cifră este de 21.5 judecători. În același timp, numărul cauzelor examinate de judecătorii din Republica Moldova este cu cel puțin 30% mai mic decât media țărilor membre ale CoE.
Republica Moldova se află printre țările cu cel mai mare număr de procurori pe cap de locuitor, cifra fiind de două ori mai mare decât media țărilor CoE. Numărul funcțiilor de procuror din Republica Moldova (720) este cu 43% mai mare decât numărul funcțiilor de judecător (504). În țările cu o democrație avansată numărul judecătorilor este mai mare decât numărul procurorilor.
Numărul avocaților activi din Republica Moldova pe cap de locuitor este de 2.3 ori mai mic decât media țărilor CoE. Acesta pare să fie determinat, în principal, de posibilitatea limitată a populației de a plăti pentru serviciile lor și atenția limitată acordată de justiție argumentelor avocaților. Numărul de avocați activi este determinat și de numărul mare de avocați care și-au suspendat activitatea.
Analiza relevă că, în medie, cauzele în Republica Moldova se examinează de aproape trei ori mai rapid decât în țările membre ale CoE – 259 de zile față de 735 de zile. Viteza examinării cauzelor are un preț – calitatea redusă a actului de justiție, fapt confirmat implicit de numărul mare de condamnări ale Republici Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Republica Moldova este printre țările în care justiția se face cel mai repede, după Azerbaidjan și Federația Rusă.
Analiza „Justiția din Republica Moldova în cifre – o privire comparativă” a fost elaborată de CRJM în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației”, implementat cu suportul Ambasadei Suediei.
Videoul de la evenimentul de lansare este disponibil aici.
Deși la prima vedere există egalitate în ceea ce privește prezența femeilor și a bărbaților ca actori în sistemul de justiție din Republica Moldova, femeile nu sunt reprezentate în mod proporțional în poziții de conducere (președinte, vice-președinte) la judecătorii sau instanțe superioare, lovindu-se de un „tavan de sticlă”. Acest „ tavan de sticlă” care duce la excluderea implicită a femeilor din pozițiile de conducere a fost construit și se sprijină pe prejudecăți și stereotipuri referitoare la rolul femeii în familie și în societate. Acestea sunt concluziile raportului „Analiza dimensiunii de gen în sectorul justiției în Republica Moldova” lansat astăzi de către Centrul de Resurse Juridice din Moldova la Chișinău.
În ciuda numărului din ce în ce mai mare de femei care acced la profesie în mod egal cu bărbații, femeile par să aibă mai puține șanse de promovare când e vorba de funcții de conducere. Cea mai mare disparitate apare, însă, în ceea ce privește promovarea în funcții de conducere la Curtea Supremă de Justiție. În acest caz, deși în intervalul de timp studiat au candidat un număr egal de femei și de bărbați, promovabilitatea bărbaților este de trei ori mai mare. Chiar și atunci când o judecătoare este candidată unică la promovare, șansele ei de succes variază între 30 și 50% în funcție de tipul instanței în care vrea să promoveze, în timp ce șansele unui bărbat care este candidat unic sunt între 50 și 75%.
Există percepţia generală că o judecătoare trebuie să renunţe la o parte importantă din viaţa de familie pentru a-şi îndeplini profesia, ceea ce toate judecătoarele intervievate afirmă că au făcut. Judecătoarele plătesc prețul succesului profesional cu asumarea sisifică a unor sarcini multiple, care rezultă atât din volumul mare de muncă și exigențele statutului profesional, cât și din interiorizarea unor așteptări sociale referitoare la rolul femeii în familie și în societate.
Existența unor dezechilibre de gen în ceea ce privește angajarea sau promovarea în funcții publice nu este o problemă cu care se confruntă numai Republica Moldova. Același fenomen a fost observat și în alte state, cu diferența că în momentul constatării unor astfel de disparități, autoritățile naționale și-au asumat adoptarea de măsuri temporare menite să asigure șansele egale.
Raportul include linii de acțiune și recomandări generale adresate Parlamentului, Ministerului de Justiție, Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Justiției, președinților de instanțe, precum și donatorilor internaționali și societății civile interesate în susținerea îmbunătățirii proceselor interne de management al sistemului judecătoresc din Republica Moldova.
Printre recomandările oferite putem evidenția:
– Modificarea Legii nr. 154/2012 privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor pentru a prevedea în mod explicit că în cazul promovărilor la o instanță superioară și în concursurile pentru ocuparea unei funcții de conducere, se va aplica măsura specială temporară ca în cazul existenței unui punctaj egal între o femeie și un bărbat, să se ia în calcul acordarea de prioritate la promovare judecătoarei, atâta timp cât încă există un dezechilibru de gen masiv în ceea ce privește promovarea așa cum indică datele statistice curente.
– Alocarea redusă a dosarelor în PIGD conform încadrării/normei de lucru reduse pentru părinții care revin din concediu de îngrijire a copilului şi își iau o norma redusă de lucru.
– Oferirea periodică de cursuri de actualizare a informației pentru judecătorii și judecătoarele care revin în profesie după o perioadă de concediu de îngrijire a copilului.
– Prioritizarea participării în proiecte și inițiative de cooperare internațională care urmăresc transferul de bune practici în ceea ce privește asigurarea echității de gen în sistemul judiciar.
Accesați raportul integral aici.
Raportul a fost elaborat de către Romanița IORDACHE și Iustina IONESCU, experte internaționale în domeniul nediscriminării și a egalității de gen cu sprijinul CRJM, în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației” implementat de CRJM și finanțat de Suedia.