44 de organizații ale societății civile (OSC) salută intenția Parlamentului de a definitiva proiectul de lege cu privire la organizațiile necomerciale (Legea ONC) și solicită desfășurarea consultațiilor într-un mod transparent și cu implicarea tuturor organizațiilor relevante ale societății civile. Printr-un apel adresat Parlamentului la 30 aprilie 2020, OSC-urile își exprimă speranța că, în special, în condițiile actualei pandemii COVID-19, autoritățile vor demonstra o abordare proactivă și incluzivă, astfel încât opiniile tuturor OSC-urilor relevante din perspectiva expertizei și a domeniului de activitate să poată fi transmise autorităților în termenii stabiliți.
OSC-urile solicită Parlamentului publicarea în timp real a versiunii actualizate a proiectului legii, a amendamentelor înregistrate, precum și a tuturor opiniilor, comentariilor sau obiecțiilor depuse pe pagina Parlamentului dedicată proiectului; consultarea transparentă și incluzivă a OSC-urilor relevante și care s-au implicat și până acum în procesul de elaborare a acestei legi, cu privire la orice propunere de modificare a proiectului (inclusiv membrii Platformei consultative a reprezentanților societății civile pe lângă Parlamentul Republicii Moldova, membrii Platformei Naționale a Forumului Societății civile din Parteneriatul Estic); facilitarea participării în regim online a OSC-urilor și cu precădere a tuturor membrilor grupului de lucru care a contribuit la elaborarea proiectului de lege, la ședința Comisiei juridice, numiri și imunități la care va fi discutat proiectul de lege; și adoptarea neîntârziată în lectură finală a proiectului Legii cu privire la organizațiile necomercialepăstrând toate prevederile care țin de libertatea de exprimare, posibilitatea de a promova politici publice sau de a accesa fonduri externe de către organizațiile necomerciale.
Adoptat în prima lectură în urmă cu aproape doi ani, la 3 mai 2018, Proiectul legii ONC vine să îmbunătățească considerabil cadrul de funcționare a OSC-urilor în ceea ce ține de crearea, organizarea și funcționarea OSC-urilor. Acesta simplifică înregistrarea organizațiilor necomerciale și înlătură structura rigidă de organizare internă a organizațiilor necomerciale impusă de legislația actuală. Proiectul limitează posibilitățile de a exercita presiuni abuzive asupra organizațiilor necomerciale și exclude limitările nejustificate pentru fondarea organizaților necomerciale de către anumite categorii de persoane. În ceea ce privește activitatea politică, acesta instituie interdicția absolută pentru organizațiile necomerciale de a susține candidații în alegeri și instituie limite clare privind relațiile dintre organizațiile necomerciale și partidele politice. Proiectul, de asemenea, instituie legislația cadru privind finanțarea sau susținerea de către stat a organizațiilor necomerciale, un domeniu reglementat insuficient de către legislația actuală. Acesta nu impune reînregistrarea organizațiilor necomerciale și nu limitează finanțarea externă a acestora.
La 3 martie 2020 peste 20 de OSC-uri au adresat un demers similar Parlamentului, în care au cerut votarea proiectului în lectură finală, fără admiterea amendamentelor care ar îngreuna activitatea organizațiilor necomerciale, precum și să consulte organizațiile societății civile cu privire la orice propunere de modificare a proiectului într-o manieră transparentă și incluzivă.
La 15 aprilie curent, Comisia Juridică, numiri și imunități din cadrul Parlamentului Republicii Moldova a expediat o scrisoare unor organizații ale societății civile, prin care solicită opinia acestora în vederea definitivării proiectului de lege cu privire la organizațiile necomerciale.
Adoptarea legii ONC face parte din Planul Național de Acțiuni privind implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană 2017-2019. Proiectul a fost elaborat de un grup de lucru creat de Ministerul Justiției în martie 2016, din care au făcut parte și reprezentanți ai societății civile.
Apelul public în limba română este disponibil AICI.
Apelul public în limba engleză este disponibil AICI.
Celula de criză a jurnaliștilor, lansată de Centrul pentru Jurnalism Independent pentru a cere autorităților transparență și acces „sănătos” la informație în contextul stării de urgență instituită ca urmare pandemiei de COVID-19, condamnă acuzațiile nefondate și informațiile defăimătoare lansate de la tribuna Parlamentului de deputatul Vlad Batrîncea, vicepreședinte al Legislativului.
În cadrul discursului ținut în plenul Parlamentului la data 23 aprilie 2020, Vlad Batrîncea, a acuzat jurnaliștii de faptul că ar primi salarii de mii de euro în plic, fără a achita impozitele, accentuând în context că, pe timp de pandemie, partenerii occidentali își îndreaptă sprijinul financiar către instituțiile de presă. „(…) Nu dați la jurnaliști milioane de euro. (…) Pentru ce un jurnalist trebuie să primească mii de euro onorarii, în plic, fără impozite, fără taxa obligatorie de medicină?”, a declarat parlamentarul în intervenția sa.
Mai mult, vicepreședintele Parlamentului s-a arătat nemulțumit de faptul că instituțiile media, în procesul de documentare a materialelor jurnalistice despre pandemia de Covid-19 și instituirea stării de urgență, contactează personalul din instituțiile medicale.
Astfel, semnalăm cu regret și îngrijorare că afirmațiile expuse de către Vlad Batrîncea defăimează statutul jurnalistului și conțin forme de exprimare care incită la ură față de instituțiile media.
Menționăm că statul garantează apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale a jurnalistului și sancționează orice formă de împiedicare a activității mass-media și de intimidare a acesteia. Totodată, reamintim că imixtiunea în activitatea presei, inclusiv în procesul de documentare a materialelor jurnalistice, este interzisă de lege. Subliniem în acest context inadmisibilitatea ingerinței nejustificate a deputatului Batrîncea în activitatea instituțiilor mass-media.
Respectiv, propagarea de la tribuna Parlamentului, de către un oficial de rang înalt, a unui mesaj ce contravine normelor legale, constituie o încălcare a valorilor și principiilor democratice ale țării, care urmează a fi sancționată conform legii și condamnată în mod public.
În consecință, solicităm deputatului Vlad Batrîncea să prezinte scuze publice reprezentanților mass-media și să renunțe la răspândirea acuzațiilor nefondate și a informațiilor defăimătoare, abținându-se de la orice formă de exprimare care incită la ură față de jurnaliști.
Reamintim că oricine, în cazul în care nu este de acord cu metodele de lucru ale jurnalistului sau cu materialele sale, se poate adresa Consiliului de Presă din Republica Moldova, care va examina plângerea și va da o apreciere comportamentului profesional și/sau calității muncii jurnalistului.
Centrul pentru Jurnalism Independent
Agenţia de presă IPN
AGORA
Albasat
Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic din Republica Moldova
Asociația Presei Electronice
Asociația Presei Independente
Centrul „Acces-info”
Centrul de Investigații Jurnalistice
Centrul de Resurse Juridice din Moldova
Comitetul pentru Libertatea Presei
Diez.md
Elena Robu, ER News
Institutul de Politici Publice
Jurnal TV
Maria Levcenco, expert media la Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS)
Moldova.org
Mold-Street
Nadejda Roșcovanu
Observatorul de Nord
Portalul media „CU SENS”
Radio Orhei
Report.md
Revista „Natura”
TV8
Ziarul de Gardă
Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) este o organizație necomercială care contribuie la consolidarea democrației și a statului de drept în Republica Moldova, cu accent pe justiție și drepturile omului. Realizăm activități de cercetare și de advocacy. Suntem independenți și neafiliați politic.
CRJM anunță un concurs pentru:
Funcția: Consilier/ă juridic/ă;
Contract: pentru o perioadă de doi ani, cu posibilitate de extindere pentru un termen nedeterminat;
Localitatea: Chișinău, Republica Moldova, sediul CRJM, str. A. Șciusev 33.
Atribuții:
Principalele sarcini ale juristului/juristei țin de:
- Cercetare și analiză;
- Advocacy;
- Activități de instruire;
Fișa de post a funcției este anexată: https://old2.old.crjm.org/wp-content/uploads/2020/03/Fisa-de-post-Consilier-Juridic-jurist.pdf
Cerinţe:
Educație:
- studii universitare în domeniul dreptului.
Cunoștințe:
- bune cunoştinţe în domeniul justiţiei şi al drepturilor omului;
- cunoașterea fluentă a limbilor română şi engleză (cel puțin nivelul B2). Cunoaşterea limbii ruse sau a altor limbi de circulaţie internaţională constituie un avantaj.
Abilități și aptitudini:
- folosirea calculatorului în activitatea zilnică şi cunoașterea la nivel avansat a MS Office, Windows şi internet;
- bune abilități de comunicare internă și externă, prezentare, planificare și organizare;
- persoană responsabilă, atentă la detalii, bine organizată și dedicată;
- capacitatea de a lucra independent, în echipă și sub presiune.
Competențe de bază:
- angajament față de misiunea, viziunea și obiectivele strategice ale CRJM;
- sensibilitate şi adaptabilitate față de diversitatea culturală, sex, religie, rasă, naționalitate și vârstă;
- responsabilitate și răspundere directă pentru rezultatul deciziilor proprii.
Persoana trebuie să dețină dreptul de a munci în Republica Moldova.
Condiții de muncă:
- mediu de lucru confortabil;
- posibilități de dezvoltare profesională;
- salariu motivant (inclusiv pachet social deplin), care depinde de calificarea şi experienţa persoanei;
- program deplin de lucru între 9:00 – 18:00;
- regim de muncă flexibil.
Persoanele care corespund cerințelor menționate mai sus sunt rugate să expedieze prin e-mail o scrisoare de motivare și CV-ul actualizat, care să conțină contactele a cel puțin două persoane de referință până la 15 mai 2020, ora 23.59, la adresa: application@old2.old.crjm.org.
Selectarea va fi făcută în bază analizei CV-urilor și scrisorilor de motivare depuse, urmată de o probă scrisă și interviu. Doar candidaţii/tele preselectaţi/te vor fi invitați/te pentru testare și ulterior interviu. Informații suplimentare pot fi obținute prin expedierea unui e-mail la aceeași adresă.
Doar candidaţii preselectaţi vor fi invitați pentru testare și interviu.
Notă: CRJM își rezervă dreptul să nu aleagă niciun/o candidat/ă în cazul în care dosarele primite nu vor corespunde cerințelor sale.
Prin depunerea dosarului, candidatul/a consimte implicit verificarea de către CRJM a informației furnizate. ATENȚIE – în cazul în care nu sunteți de acord ca CRJM să verifice informația la actualul/a angajator/oare, Vă rugăm să menționați expres acest fapt în scrisoarea de motivare. Explicarea motivului nu este necesară.
CRJM este o organizație care activează în baza principiilor de incluziune. Noi valorificăm diferențele, promovăm egalitatea și abordăm frontal comportamente discriminatorii, astfel consolidând capacitatea organizațională. Toți candidații/tele calificați/te sunt încurajați/te să aplice. Noi nu discriminăm în funcție de dizabilitate, rasă, culoare, etnie, gen, religie, orientare sexuală, vârstă, stare civilă, statut parental sau orice alt criteriu protejat prin lege.
Guvernul Republicii Moldova s-a angajat în fața Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei să reducă fenomenul arestărilor nejustificate sau a celor contrare legii. La 2-4 iunie 2020, Comitetul de Miniștri va verifica măsurile pe care le-a întreprins în acest sens Republica Moldova, în contextul supravegherii executării grupului de cauze Șarban. Grupul în cauză este constituit din 14 hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului în care au fost constatate diverse violări ale art. 5 a Convenției Europene pentru Drepturile Omului (CEDO).
La 18 aprilie 2020, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a transmis Comitetului de Miniștri o comunicare actualizată despre garanțiile existente și impactul măsurilor întreprinse de către autorități în prevenirea și combaterea fenomenului arestărilor nejustificate.
CRJM a constatat că rata înaltă de arestare și motivare insuficientă a hotărârilor de arestare sunt în continuare probleme serioase în Republica Moldova. Deși în 2019 numărul persoanelor arestate a fost cel mai redus (1,864) comparativ cu ultimii ani, judecătorii în continuare nu examinează detaliat cererile de arestare. Dimpotrivă, rata cererilor acceptate a crescut până la valoarea maximală din ultimii ani – 93.5% (în 2018 – 88.4%). În același timp, măsurile preventive alternative arestului nu sunt utilizate suficient.
Problemele date, în general, nu rezidă în legislație, ci mai degrabă în practica judiciară deficitară, influențată de lipsa de independență a judecătorilor și atitudinea pro-acuzatorială manifestată de mai mulți judecători de instrucție. La fel, volumul mare de muncă afectează posibilitatea examinării calitative a materialelor și dosarelor.
Concluzia generală este că în ciuda modificărilor legislative din 2016, o îmbunătățire substanțială a practicii judecătorilor și procurorilor legate de arest nu a avut loc.
Astfel, CRJM a îndemnat Comitetul de Miniștri să solicite autorităților moldovenești:
- asigurarea că judecătorii și procurorii naționali vor respecta în practică garanțiile art. 5 CEDO, în special, în ceea ce privește verificarea condiției bănuielii rezonabile a faptului că persoana a săvârșit infracțiunea și examinarea tuturor dovezilor relevante aduse în fața acestora;
- asigurarea că măsurile preventive alternative arestului sunt utilizate în mod eficient;
- acordarea de independență deplină în practică pentru judecătorii de instrucție, precum și asigurarea că cerințele legale pentru numirea în calitate de judecător de instrucție oferă garanții suficiente pentru exercitarea efectivă a atribuțiilor lor;
- echilibrarea volumului de muncă al judecătorilor de instrucție pentru a le permite o examinare detaliată a cazurilor prezentate;
- asigurarea posibilității ca orice persoană reținută sau arestată cu încălcarea art. 5 CEDO să poată solicita despăgubiri, indiferent de hotărârea pronunțată asupra fondului acuzațiilor aduse împotriva sa.
În 2017 și 2019, CRJM a transmis Comitetului de Miniștri alte comunicări la acest subiect.
Comunicarea a fost elaborată în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă” implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova, cu suportul financiar al Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).
* * *
În vederea eficientizării executării hotărârilor CtEDO și prevenirii de violări similare pe viitor, organizațiile necomerciale pot transmite comunicări către Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei despre măsurile întreprinse de către stat. Detaliile privind modalitatea întocmirii acestora este descrisă în manualul „Implementarea hotărârilor CtEDO” elaborat de European Implementation Network (EIN).
Comunicarea CRJM către Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei în limba engleză este disponibilă aici:
Cum ar trebui depersonalizate hotărârile judecătorești? Care sunt cele mai frecvente încălcări depistate la publicarea acestora? Unde ne putem adresa dacă au fost încălcate drepturile noastre? Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) răspunde la aceste întrebări prin trei infografice, realizate în baza rezultatelor obținute în urma studiului „Transparența justiției versus datele cu caracter personal”. Autorii au analizat în mod aleatoriu peste 1,300 hotărâri judecătorești emise de către toate instanțele judecătorești din țară în perioada 1 ianuarie 2018 – 31 martie 2019.
În Republica Moldova, deja de peste șapte ani, majoritatea hotărârilor judecătorești sunt publicate pe internet. Publicarea acestora online generează inevitabil numeroase provocări practice, în special pentru protecția vieții private și de familie, dar și pentru accesul la informația de interes public.
Potrivit legii, până la publicarea unei hotărâri judecătorești, anumite informații din aceasta trebuie excluse, urmând regulile privind depersonalizarea datelor, prevăzute în Regulamentul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), aprobat în luna octombrie 2017. Totuși, conform datelor obținute, de cele mai multe ori, depersonalizarea hotărârilor judecătorești este efectuată defectuos sau inconsecvent. Autorii analizei au identificat încălcări ale Regulamentului CSM În 63% din cauzele civile, contravenționale și penale generale studiate și în 55% în hotărârile în cauze de corupție studiate.
Modul incorect de depersonalizare a hotărârilor judecătorești afectează viața privată a persoanelor fizice care se prezintă în instanțele de judecată, dar și erodează încrederea în sistemul judecătoresc, dacă anumite informații publice lipsesc.
Dacă într-o hotărâre judecătorească au fost publicate ilegal datele noatre personale, ne putem adresa instituțiilor abilitate pentru remedierea acestui lucru – judecătorului care a emis hotărârea, CSM-ului sau Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.
Este esențial ca autoritățile responsabile să clarifice prevederile problematice din Regulamentul CSM privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești precum și măsuri urgente de consolidare sau „reîmprospătare” a cunoștințelor corpului judecătoresc și ale asistenților judiciari ce țin de înțelegerea și aplicarea prevederilor Regulamentului.
Infograficele au fost elaborate în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparțin CRJM şi nu reflectă în mod necesar poziția USAID sau a Guvernului SUA.
Infograficele sunt disponibile aici: https://old2.old.crjm.org/category/infografice/ sau le puteți vizualiza mai jos.
Organizațiile semnatare își exprimă deosebita îngrijorare în legătură cu atacurile politicienilor împotriva Curții Constituționale și a sistemului judecătoresc și cer renunțarea imediată la acestea. Cerem Procuraturii Generale investigarea din oficiu, rapidă și minuțioasă a suspiciunilor de filaj a judecătorilor Curții Constituționale și să ofere detalii publice cu privire la acțiunile întreprinse. De asemenea, îndemnăm presa să relateze despre sectorul justiției într-un mod imparțial și cu respectarea normelor deontologice. Îndemnăm partenerii de dezvoltare să monitorizeze cu cea mai mare atenție situația actuală din jurul Curții Constituționale și atacurile împotriva judecătorilor.
În ultimele săptămâni, Președintele țării, Igor DODON și unii deputați ai partidelor de guvernare au făcut mai multe declarații publice care pot fi considerate atacuri la adresa Curții Constituționale și a sistemului judecătoresc.
A. Atacuri împotriva judecătorilor Curții Constituționale
Presiunile asupra judecătorilor Curții Constituționale au fost dezvăluite pe 25 aprilie 2020 de către un deputat din opoziție. Potrivit acestuia, judecătorii constituționali ar fi urmăriți vizual de către două structuri de stat. La 28 aprilie 2020, Procuratura Generală a precizat într-un comunicat de presă că nu a inițiat vreun proces penal și nu a autorizat măsuri speciale de investigații în privința judecătorilor Curții Constituționale. Comunicatul mai menționează că deputatul va fi invitat la procuratură pentru prezentarea dovezilor și explicarea despre răspunderea pentru denunț fals sau calomnios. Comunicatul de presă pare a fi mai mult o intimidare a deputatului care a expus public informația despre filarea judecătorilor, decât preocuparea de investigare a faptelor invocate. La 29 aprilie 2020, Președintele Comisiei Parlamentare juridice, numiri și imunități a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) intentarea unei proceduri disciplinare și sancționarea a trei judecători ai Curții Constituționale. Sesizarea s-a referit la divulgarea modului de alegere a fostului Președinte al Curții Constituționale în august 2019. La 30 aprilie 2020, Președinta Curții Constituționale a declarat că patru judecători ai Curții Constituționale suspectează că sunt filați și că vor solicita procurorilor să investigheze aceste suspiciuni.
Se pare că presiunile asupra judecătorilor Curții Constituționale sunt determinatede examinarea de către aceasta a constituționalității acordului de împrumut de la Federația Rusă, suspendat de către Curte la 23 aprilie 2020. De asemenea, presiunile par să fi fost alimentate de demiterea dlui Vladimir ȚURCAN, fost deputat al Partidului Socialiștilor, din funcția de Președinte al Curții Constituționale la 23 aprilie 2020. Demiterea a avut loc ca urmare a uneidiscuții a acestuia cu Președintele Igor DODON despre decizia privind suspendarea acordului de împrumut. La scurt timp după demiterea dlui Țurcan, un reprezentant de vază al Partidului Socialiștilor a declarat că „Gruparea Plahotniuc-Șor” a preluat din nou controlul asupra Curții Constituționale, iar în această remaniere a fost implicată opoziția parlamentară. În următoarele zile, media afiliată alianței de guvernare a publicat articole de presă tendențioase cu privire la integritatea noului Președinte al Curții Constituționale. La 28 aprilie 2020, Curtea Constituțională a emis un comunicat de presă în care a denunțat atacurile mediatice în adresa sa. La 4 mai 2020, Plenul Curții Constituționale a sesizat Procuratura Generală în legătură cu declarațiile din presă ale unor figuri publice și cu presupusele filaje și intimidări la adresa unor judecători ai Curții.
B. Atacuri împotriva celorlalți judecători
Membrii Guvernului au utilizat expresii ofensatoare în adresa judecătorilor. Potrivit acestor declarații, judecătorii ar fi o „gașcă coruptă” care folosesc sistemul pentru a obține pensii privilegiate și salarii mari. Atacurile asupra sistemului judecătoresc s-au intensificat după adoptarea la 18 februarie 2020 a hotărârii CtEDO cauza „Gemeni”, prin care Guvernul a fost obligat să plătească despăgubiri de peste 3.6 mil. EUR. La 20 februarie 2020, premierul Ion CHICU i-a cerut ministrului Finanțelor să inițieze procedura de reducere a bugetului sistemul judecătoresc cu 70 de milioane MDL. La 23 aprilie 2020, a fost modificată Legea bugetului de stat, fiind redus bugetul justiției cu această sumă. Cu toate acestea, până la momentul actual nu au fost inițiate acțiuni de regres împotriva judecătorilor implicați în cauza „Gemenii”. Din contra, a fost lansat procesul demodificare a regresului împotriva judecătorilor, insinuându-se nejustificat că legislația actuală nu permite solicitarea compensațiilor de la judecătorii care au încălcat legea cu rea credință.
Într-un interviu recent, fostul Președinte interimar al CSM, Dorel MUSTEAȚĂ, a declarat că asupra lui au fost exercitate presiuni de către politicieni pentru a demisiona, prin pornirea unei cauze penale împotriva fratelui său. Dl Musteață a declarat că și asupra altor membri ai CSM au fost exercitate presiuni și că li s-ar fi sugerat să-și dea demisia.
Atacurile sau intimidarea judecătorilor nu pot fi acceptate. Judecătorii trebuie să fie independenți. Aceasta este una din principalele garanții ale statului de drept, a respectării drepturilor și a siguranței cetățenilor, precum și a echității sociale. Cel mai bun indiciu al independenței judecătorilor este luarea de către aceștia a unor decizii care nu sunt pe placul politicienilor. Cel mai bun exemplu al unei justiții dependente din democrațiile în devenire este lipsa deciziilor defavorabile conducerii țării și laudele politicienilor în adresa judecătorilor și procurorilor.
Într-o democrație fragilă, chiar și atacurile publice ale politicienilor sunt suficiente pentru a descuraja judecătorii. Aceasta nu însemnă că judecătorii nu pot fi criticați pentru comportamentul său, însă critica trebuie făcută cu discreție, în baza informaților credibile și cu bună credință. Campaniile orchestrate de discreditare a judecătorilor nu pot fi acceptate în niciun caz.
Republica Moldova nu are o tradiție politică de respectare a independenței judecătorilor. Politicienii deseori atacă justiția fie prin declarații sau alte măsuri, fie încearcă să compromită independența justiției. CSM și Curtea Constituțională trebuie să acționeze în apărarea acestora, iar procurorii trebuie să investigheze din oficiu și minuțios orice încercare de filare sau intimidare a judecătorilor sau a procurorilor.
Organizațiile semnatare solicită:
Organizații semnatare:
Declarația este disponibilă AICI.