Notele de politici elaborate de partenerii pentru dezvoltare ai Republicii Moldova au fost prezentate guvernării. Despre așteptările partenerilor de dezvoltare privind lupta cu corupţia şi reforma justiţiei în Republica Moldova – Vlad Gribincea, președintele CRJM, la radio Europa Liberă. 

Notele de politici elaborate de partenerii pentru dezvoltare ai Republicii Moldova, un program, de fapt, care exprimă prin reformele şi acţiunile propuse aşteptările acestor parteneri, nu puteau să nu presupună capitole speciale consacrate combaterii corupţiei şi reformarea eficientă a justiţiei. De fapt, ca şi celelalte, capitolele respective seamănă mai degrabă cu un fel de inventar al restanţelor. Despre ce este vorba, de fapt? Despre reluarea reală și nu de ochii lumii a reformelor care nu mai suferă amânare?

O discuție cu juristul Vladislav Gribincea, directorul Centrului de Resurse Juridice.

Europa Liberă: Notele de politici elaborate de partenerii pentru dezvoltare ai Republicii Moldova şi prezentate guvernării. Vorbim în această dimineață despre lupta cu corupţia şi reforma justiţiei. De fapt, ce se constată şi, mai ales, se propune ca reformă, pe termen scurt şi mediu, inclusiv în domeniile respective e ceva din punctul Dvs. de vedere nou sau sunt lucruri vechi, asumate, dar haideți să spunem așa, ratate, mereu amânate  sau zădărnicite premeditat? 

Vladislav Gribincea: „Eu aș spune că 90% din cele propuse în domeniul combaterii corupției și reformei justiției sunt chestiuni asumate de Guvern încă din anul 2011, dar care încă nu au fost implementate.”

Europa Liberă: Dvs. cum explicaţi acest gest al partenerilor de dezvoltare de a pune, iată, pe masa de lucru a guvernării o listă de constatări dure şi măsuri punctuale pe care aceasta să le realizeze urgent pentru a continua, cum se sugerează, să se considere pro-europeană, adică, bunăoară, ataşată standardelor europene de justiţie și de combatere a corupţiei? 

Vladislav Gribincea: „Chiar documentul menționează că în anul 2014 reforma justiției și combaterea corupției au încetinit. Şi probabil din acest motiv a venit acest document. Pe de altă parte, partenerii de dezvoltare s-au angajat să aloce sume substanțiale de bani pentru aceste două reforme și ei ar vrea să vadă că angajamentele asumate anterior vor fi urmate de către actualul Guvern. Prin asta se explică acest document. Mai mult ca atât, reformele trebuie să vină de la Guvern. Acestea sunt în mare parte reforme asumate deja.

Nu a sunat foarte ferm vocea actuală a Guvernului că el va continua reformele asumate de Guvernul anterior. Și probabil acest document vine să afirme sprijinul față reformelor anterioare și ca și cum încurajarea Guvernului actual să continue reformele Guvernului anterior.”

Europa Liberă: Dl Gribincea când a fost publicat pentru prima data programul de guvernare multă lume l-a găsit nemulțumitor în ceea ce ține lupta cu corupția. Se spunea atunci că din el rezultă o „luptă pașnică” cu acest fenomen. Ce puteți spune despre aceste note?

Vladislav Gribincea: „Pe hârtie pot fi scrise multe lucruri. Chiar și acum măsurile scrise în planul de activitate a Guvernului sunt suficiente pentru a combate efectiv corupția, dacă activitățile sunt implementate în mod adecvat. Practica a arătat din anii anteriori că lucrurile, deși erau scrise, multe nu erau realizate, iar altele erau realizate doar pe hârtie, din acest motiv nu se vedea efect.”

Europa Liberă: Acum, despre ce sunt cele circa 80 de pagini de note? Despre instrumente de reformă alese prost, fără inspiraţie? Despre nereuşite sau despre sabotare premeditată?

Vladislav Gribincea: „În ceea ce privește reforma justiției și combaterea corupției, documentul reiterează în cea mai mare parte angajamentele adoptate de Parlament în anii 2011-2012. Adică nu este ceva nou, este doar o reiterare pentru Guvern și Parlament că angajamentele asumate anterior trebuie duse până la capăt. Cum ar fi, spre exemplu, optimizarea hărții judecătorești, asigurarea unui sistem eficient de selecție a judecătorilor și promovarea acestora, asigurarea unui mecanism adecvat de distribuire aleatorie a dosarelor și înregistrarea audio a ședințelor judecătorești, combaterea veritabilă a corupției mari etc.”

Europa Liberă: Optimizarea hărții judecătorești este ceva pe ce insistă și organizația pe care o reprezentați. S-a început acest lucru?

Vladislav Gribincea: „Organizația pe care am onoarea și plăcerea să o conduc a elaborat un studiu privin optimizarea hărții judecătorești la solicitarea Ministerului Justiției și în colaborare cu Consiliul Superior a Magistraturii. Fără o optimizare a sistemului judecătoresc, noi nu putem vorbi de o justiție calitativă și eficientă. Guvernul s-a asumat prin punctul unul al strategiei, adică prima activitate de strategie, să optimizeze harta judecătorească. Până la moment nu s-au făcut foarte multe lucruri.”

Europa Liberă: Adică să închidă niște judecătorii, să le fortifice pe altele?

Vladislav Gribincea: „E foarte greu să contezi pe o justiție calitativă atunci când în acea instanță sunt trei sau patru judecători, unul dintre care unul este președinte, al doilea este judecător de instrucție, adică se ocupă doar de o categorie specifică de cazuri, iar ceilalți doi  – examinează toate categoriile de cauze.”

Europa Liberă: Deci, cu alte cuvinte, dacă acum se insistă pe aceste reforme, se insistă în primul rând din motiv că multe s-au făcut de ochii lumii sau nu s-au făcut deloc, deși s-a declarat intenția fermă de a realiza ceva în acest sens. Dvs. ce aţi remarca drept cele mai importante reforme propuse, în documentul respectiv, spre realizare  pe termen scurt, mediu cum vedem în această privință – revigorarea combaterii corupţiei şi reforma credibilă a justiţiei?

Vladislav Gribincea: „În ceea ce privește combaterea corupției, eu aș scoate în evidență adoptarea legislației în ceea ce privește finanțarea partidelor politice, înăsprirea regulilor cu privire la declararea veniturilor proprietăților și intereselor, fortificarea capacităților Comisiei Naționale de Integritatea și a CNA, unificarea și eficientizarea activității procurorilor în ceea ce privește investigarea cazurilor de corupție, aplicarea sancțiunilor pe măsura persoanelor corupte, aplicarea altor măsuri alternative celor penale cum ar fi confiscarea proprietăților dobândite prin corupție etc.

În ceea ce privește reforma justiției, aici am menționat deja câteva activități, dar mai este încă reforma procuraturii, mai este transparentizarea activității Consiliului Superior a Magistraturii, unificarea practicii judecătorești.”

Europa Liberă: Teme despre care se discută intens și organizația pe care o reprezentați le-a abordat deseori și cu maximă intensitate. Mergând iarăși pe această cale de concretizare, cât de realistă ar trebui să ni pară nouă recomandarea sau mai degrabă imperativul privind faptul că „funcţionarii de rang înalt, implicaţi în acte de corupţie, trebuie aduşi în faţa justiţiei?

Vladislav Gribincea: „Probabil acest deziderat rezultă din faptul că nu am avut funcționari de rang înalt care ar fi fost condamnați pentru corupție sau ar fi fost condamnați cu sancțiuni adecvate. CNA, spre exemplu, sau Procuratura Anticorupție examinează cauze mărunte care nu combat în esență fenomenul. Se știe că „peștele de la cap se strică, dar se curăță de la coadă”. Se insistă acum pe o altă abordare – abordarea de combatere a corupției mari. Pentru că dacă nu există corupție la nivel înalt nu va fi corupție nici la nivel mic.”

Europa Liberă: Voi cita din nou: „Toţi reprezentanţii guvernului să-şi ia angajamentul public de a respecta principiile transparenţei şi integrităţii”. Acum nu se ia un asemenea angajament? Sau e vorba de formalizarea unui asemenea gest?

Vladislav Gribincea: „Formal acest lucru există, însă în practică multe lucruri nu sunt realizate. Spre exemplu, în ceea ce privesc veniturile și proprietățile, multe lucruri sunt declarate în mod general, fără a putea descifra în termeni practici care sunt conflictele de interese ale unui funcționar sau altul. De asemenea sunt probleme în ceea ce privesc banii publici, acordarea contractelor etc.”

Europa Liberă: Atunci când cazurile de judecată sunt audiate în oficiile judecătorilor, acest fapt facilitează corupţia, un nou citat – „Utilizarea sălilor de judecată trebuie să fie obligatorie în toate localităţile” – am continuat citatul. Pare a fi simplu dle Gribincea. Nu este? Sau nu a fost până acum, ce e aici de reformat atât de grav, încât să nu se poate realiza?

Vladislav Gribincea: „Ca întotdeauna, „diavolul se ascunde în detalii”. Eu cred că multe din măsurile care sunt puse acum sunt destul de simplu de realizat dacă există voință politică. Nu am auzit o voinţă politică fermă în realizarea multor activități. Unele sunt mai complicat de realizat, spre exemplu efectuarea ședințelor de judecată în săli de ședințe speciale, în Chișinău mai ales, dar totuși sunt posibile. Practica a arătat că chiar aceste săli din Chișinău care sunt puține nu sunt suficiente pentru judecători, ele și așa nu sunt folosite. Judecătorii preferând să examineze cauzele în birourile proprii, izolând astfel examinarea cauzei și nepermițând publicului să asiste la ședință.”

Europa Liberă: „Anularea imunităţii parlamentarilor pentru cazurile de urmărire penală”. De ce nu a fost posibilă până acum?  Iată o altă problemă vizată de partenerii…

Vladislav Gribincea: „Eu am fost stupefiat de modul cum  s-a abordat acest subiect în Parlamentul anterior. Unele din partidele politice de la guvernarea de atunci și-au asumat angajamentul ca prima lege votată să fie înlăturarea imunității deputaților. În ultima instanță, deși era conștient de faptul că nu are voturi necesare, a scos chestiunea la vot, special pentru a o respinge, astfel încât o anumită perioadă de timp subiectul să nu poată fi discutat în Parlament. Practica confirmă în multe țări: cu cât este mai mare imunitatea deputaților, cu atât este mai mare tendința de a abuza de funcția pe care o dețin. Recent chiar și în Ucraina, în care situația era mult mai sensibilă decât în Republica Moldova, s-a renunțat la imunitatea parlamentară.”

Europa Liberă: Dle Gribincea, în primele apariții publice noul ministru al justiției, care a fost avansat din funcția de vice-ministru trebuie să precizăm, se pare că a stăruit mai ales pe o asanare din interior a sistemului. În general parcă nu poți pune pe cineva să se scoate singur de chică din mlaștina corupției. Cum să realizezi reformele dacă domină situația asta „o mână spală pe alta”, iar autoritățile pe de altă parte vor asanarea din interior?

Vladislav Gribincea: „Eu am înțeles mesajul Ministerului Justiției un pic altfel – că reformarea trebuie să aibă loc pe toate direcțiile. Și într-adevăr e foarte greu să ai o justiție eficientă atunci când cei din sistem nu acceptă multe din inițiative. Dar sunt de acord și cu Dvs. că dacă lași reforma justiției la cheremul judecătorilor, reformă veritabilă nu va fi. Trebuie și la nivel legislativ, și la nivel de Guvern să se intervină plenar, dar și să încercăm să convingem judecătorii că reformele sunt necesare. În cazul când judecătorii nu acceptă aceste reforme, atunci probabil fie trebuie de schimbat judecătorii, fie trebuie de discutat cât de eficiente sunt măsurile propuse de către Guvern, poate chiar nu sunt corecte.”

Ion Guzun, consilier juridic al CRJM și Teodor Cârnaț, membru al CSM discută în emisiunea „Tema zilei” de la Canal 2 situația din sistemul judiciar, în particular privind lipsirea de imunitate a cinci judecători care riscă să fie cercetați penal pentru emiterea unei decizii ilegale.

Peste 120 de ONG-uri au adresat un apel Parlamentului în care cer continuarea procesului de selectare a candidaţilor la funcţia de avocat al poporului şi avocat al poporului pentru drepturile copilului. Ion Guzun, consilier juridic al CRJM, a discutat la radio Europa Liberă despre respectarea drepturilor omului în Republica Moldova și importanța numirii celor doi avocați ai poporului.

Peste 120 de ONG-uri au adresat un apel Parlamentului în care cer continuarea procesului de selectare a candidaţilor la funcţia de avocat al poporului şi avocat al poporului pentru drepturile copilului. Legislativul ar urma să examineze astăzi proiectul de hotărâre prin care s-ar numi cei doi ombudsmani. De ce este important ca cei doi avocaţi ai poporului să intre în exerciţiul funcţiunii? Şi cum sunt respectate drepturile omului în Republica Moldova? O convorbire în această dimineaţă cu avocatul și consilierul juridic de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova Ion Guzun. 

Europa Liberă: Aşadar, peste 120 de organizaţii non – guvernamentale au cerut urgentarea  procesului de numire a celor doi avocaţi ai poporului. În mod regulamentar pentru cele două poziţii sunt câte doi candidaţi. Se pare că această chestiune denumire de votare va fi examinată în plenul Parlamentului conform agendei care a fost publicată, un număr atât de mare de ONG-uri reunite sub un apel către Legislativ sugerează că lucrurile au nevoie, inclusiv de o urgentare. Despre ce a fost vorba până acum: tărăgănare, interese divergente, o situaţie în continuă deteriorare sub aspectul drepturilor omului. Ce s-a întâmplat de vreme ce atâta lume a reacționat acum cu acest apel??  

Ion Guzun: „Încă din anul 2009, chiar și mai devreme, avem recomandări din partea instituțiilor internaționale referitor la consolidarea instituției Avocatul Poporului, sau Ombudsmanului cum se mai spune. Între timp, s-au adoptat mai multe legi, tratate la care Republica Moldova a aderat, iar instituția respectivă nu a fost reformată. În anul 2011 printr-un ordin al Ministerului  Justiției s-a format totuși un grup de lucru, s-au făcut amendamente și ulterior s-a decis ca să fie adoptată o nouă lege care să corespundă recomandărilor internaționale. Aparent procesul a început foarte bine, însă în lectura a doua la acel moment, în decembrie 2013, Parlamentul a adoptat o nouă lege care din start a conținut mai multe deficiențe și, dacă vă aduceți aminte, chiar și la Radio Europa Liberă discutam la acel timp că mai multe instituții internaționale au solicitat președintelui Republicii Moldova să nu promulge legea. Ca să vă dau niște exemple – la acel moment Legea cu privire la Avocatul Poporului restrângea dreptul mai multor persoane de a se adresa Avocatului Poporului, iar în textul jurământului Avocatului Poporului se conțineau obligații de a nu vorbi despre problemele statului, deci la acel moment au fost mai multe probleme din punct de vedere legislativ. Totuși în mai 2014 Parlamentul a adoptat legea luând în considerare anumite recomandări, dar procesul de alegerea a Avocatului Poporului nu a fost finalizat. ”

Europa Liberă: Dar cum vă explicați, de ce atât de greu se alege un Avocat al Poporului?

Ion Guzun: „Eu sincer cred că această întrebare urmează să fie dată anume deputaților, însă pentru noi, pentru societatea civilă la momentul când a început concursul pentru alegerea Avocatului Poporului din mai până în iulie, până la ultimele ședințe din sesiunea primăvară-vară a Parlamentului, era foarte clar că Parlamentul în mod serios și-a luat un angajament de a alege un Avocat al Poporului. De aceea, la acel moment noi am luptat și am făcut câteva apeluri consecutive în care am susținut doi dintre candidați: Ion Manole la funcția de Avocat al Poporului și Jana Costache la funcția de Avocat al Poporului pentru drepturile copilului. Dar în ultima ședință a  Parlamentului din iulie 2014 această procedură a fost suspendată, procedura nu a fost dusă până la sfârșit. Tocmai de aceea în apelul nostru care l-am făcut ieri către Parlament, către fracțiunile partidelor și comisiile de profil ale Parlamentului am cerut să se ducă la capăt această procedură. Pentru că nu este normal ca o instituție independentă pentru drepturile omului să stea în interimat deja de aproximativ un an și jumătate.”

Europa Liberă: Dar s-ar părea că într-un domeniu atât de sensibil și limpede cum e cel al drepturilor omului societatea civilă ar trebui să meargă mână în mână cu autoritățile și să nu existe niciun fel de probleme. De ce, spre exemplu, spre nedumerirea multora probabil, există sprijinul societății civile pentru niște candidați și, ca să spunem așa, parcă altfel de sprijin pentru alți candidați, de ce există divergențe în acest sens?

Ion Guzun: „Noi am contestat la acel moment autoritatea în domeniul drepturilor omului una dintre criterii pentru a fi numit în funcția de Avocat al Poporului pentru doi candidați, atât prin apeluri publice cât și prin scrisorile de susținere a candidaților noi am demonstrat că doi dintre ei și anume Ion Manole și Jana Costache corespundeau criteriilor legii. Faptul că anumite instituții, mai concret parlamentarii au fost într-o divergență cu societatea civilă, eu bănuiesc că totuși asta este una dintre mecanismele pe care Parlamentul vrea să le dețină, de a influința politic o instituție independentă. Pentru că în ceea ce privește Avocatul Poporului în mod particular, este pentru prima dată când s-a anunțat un concurs public, când candidații au răspuns la întrebările comisiei care a analizat, au preselectat candidații și ulterior s-au dat întrebări în plenul Parlamentului la acel timp.”

Europa Liberă: Acum în ordinea de zi, astăzi, a ședinței figurează subiectul – cine sunt candidaţii care vor fi examinați ?

Ion Guzun: „Se pare că și noi suntem în suspans, noi nu cunoaștem care va fi totuși decizia Parlamentului. Însă dacă ne uităm chiar și în notele făcute în urma ședinței Parlamentului, în mod normal ar fi dl Mihai Cotorobai la funcția de Avocat al Poporului care a fost judecător la Curtea Constituțională și bănuiesc că încă mai este profesor la facultatea de drept la Universitatea de Stat. Noi am contestat această candidatură, deoarece simplul fapt că ești judecător la Curtea Constituțională nu înseamnă că neapărat aperi drepturile omului. Referitor la Jana Costache, ONG-le specializate în domeniul copilului au susținut-o ferm că are experiență, are o experiență matură în domeniul drepturilor omului, este o specialistă foarte bună. Iar în ceea ce privește o altă candidată la funcția de Avocat al Poporului, dna Bănărescu, are o activitatea la Universitatea de Stat și la Curtea Supremă de Justiție, dar în sine aceste activități nu înseamnă că ar fi o activitate notorie în domeniul drepturilor omului.”

Europa Liberă: Din ce înțelegem noi că există doi candidați din partea societății civile și doi candidați pe care se insistă în structurile parlamentare, cam așa e situația?

Ion Guzun: „Cam așa e situația.”

Europa Liberă: Dle Guzun, pornind de la această situație ușor incertă să spunem așa, și straniu incertă care e altfel de situație, care e situația la zi propriu zisă sub aspectul respectării drepturilor omului în Republica Moldova, adică conform cel puțin rapoartelor care s-au făcut până acum?

Ion Guzun: „Tocmai de aceea că drepturile omului încă nu se respectă la nivelul în care noi ne-am fi dorit, tocmai de aceea și organizațiile societății civile au făcut aceste apeluri nenumărate către Parlament ca cei mai buni candidați la funcția de Avocat al Poporului și Avocat al Poporului pentru drepturile copilului să fie numiți în funcție, deci cei cu experiență. Rapoartele internaționale, dar și noi vedem cu ochiul liber că mai multe instituții nu-și fac treaba și încalcă drepturile omului. Auzim de foarte multe ori despre condamnările la CEDO în ceea ce privește investigarea ineficientă a cazurilor de tortură, auzim despre faptul că condițiile de detenție în anumite penitenciare nu s-au îmbunătățit, vedem chiar și în raportul recent al Avocatului Poporului pentru anul 2014 unde se menționează condițiile limitate pentru asigurarea accesului fizic al persoanelor cu dezabilități la secțiile de votare, deci sunt și o serie de multe alte probleme pe care Republica Moldova încă le are, fie că nu au fost surse suficiente pentru a le realiza, dar nici atenție deosebită chiar și din partea acestei instituții nu este.”

Europa Liberă: Din punctul Dvs. de vedere, iată intrarea în exercițiu a funcțiunii a ombudsmanelor va schimba cumva această stare de lucruri, va îmbunătăți la modul concret, practic, palpabil, vizibil pentru toată lumea?

Ion Guzun: „Eu sunt absolut convins. De exemplu, eu nu am văzut acțiuni foarte ferme în ultimul an și jumătate din partea instituției Avocatul Poporului, cu anumite excepții în care într-adevăr implicarea Avocatului Poporului a dat niște rezultate în cazul anumitor incidente în ceea ce privește inacțiunile medicilor. Însă, în spectrul încălcării drepturilor omului anumite aparențe ocazionale sau la diferențe mari de timp, eu cred că trebuie să fie mai dese aceste implicări ale Avocatului Poporului. Și evident că recomandările Ombudsmanului cu privire la situația drepturilor omului din instituțiile penitenciare sunt luate în considerare de către Comitetul European pentru prevenirea torturii, de către Curtea Europeană pentru drepturile omului atunci când urmează să se expună pe aceste subiecte. Deci, activitatea Avocatului Poporului nu doar în ceea ce privește locuri de detenții, dar și multe alte domenii este relevant nu doar pentru instituțiile internaționale, dar și pentru noi, pentru a modifica și de a merge mai departe, pentru a dezvolta și a promova drepturile omului.”

Europa Liberă: Cele peste 120 de organizații au opțiunea lor privind avocații poporului, ce se va întâmpla dle Guzun dacă Parlamentul va avea altă părere și va promova ceilalți doi candidați?

Ion Guzun: „Este decizia Parlamentului și este mandatul Parlamentului de a vota un candidat sau de a nu vota un alt candidat. Cert este faptul că noi ne menținem poziția, că noi am contestat candidatura dlui Mihai Cotorobai la funcția de Avocat al Poporului, însă o susținem pe dna Jana Costache în continuare la funcția de Avocat al Poporului pentru drepturile copilului. Dacă sincer să vorbim, după o perioadă de aproape un an de când a fost suspendată procedură de vot, de numire a acestor avocați ai poporului eu nu știu dacă candidații, la ziua de astăzi, își mai doresc să participe în cadrul acestui concurs, dar nici de lăsat ca această procedură să fie suspendată motiv de anulare nu există.”

128 de ONG-uri din Republica Moldova au adresat un apel Parlamentului în care cer continuarea procesului de selectare a candidaților la funcția de Avocat al Poporului și la funcția de Avocat al Poporului pentru drepturile Copilului (Ombudsman).

ONG-urile semnatare amintesc că procesul de selectare a celor doi Ombudsmani lansat în mai 2014, după o etapă de preselecție a candidaților care au depus dosarele, așa și nu a fost finalizat. Asta deși în urma audierilor publice și intervievarea candidaților, în urma totalizărilor au fost selectați câte doi candidați pentru fiecare funcție și societatea civilă a susținut doi dintre candidați.

Semnatarii apelului cer continuarea procesului de selectare a celor doi Ombudsmani și informarea din timp a candidaților și publicului despre ședința plenară a Parlamentului la care vor fi audiați candidații.

Apelul integral poate fi descărcat aici.

Principala sarcină a autorităților Republicii Moldova este încurajarea creșterii conștientizării – atât a angajaților, cât și a angajatorilor – privind efectele negative ale discriminării în relațiile de muncă. Aceasta este una din concluziile raportului „Analiza compatibilității legislației naționale în domeniul nediscriminării în câmpul muncii cu standardele europene” lansat la 25 februarie 2015 de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).

Autorii raportului au constatat că în Republica Moldova există un cadru legal comprehensiv, care necesită unele modificări minime pentru a asigura o mai mare claritate și eficiență. Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității (CPPEDAE) – instituția națională de egalitate, deși relativ recent înființată, se remarcă prin soluționarea unui număr mare de petiții în domeniul dat și prin asumarea proactivă a combaterii anumitor forme de discriminare în relațiile de muncă.

Raportul subliniază că absența de plângeri depuse în fața CPPEDAE privind discriminarea în relațiile de muncă pe o serie de criterii nu indică asupra absenței cazurilor din categoriile date, ci lipsa de informare a populației privind drepturile sale și lipsa de implicare proactivă a autorităților cu un mandat în monitorizarea relațiilor de muncă și în combaterea discriminării.

În acest context, CRJM a lansat și două ghiduri – unul adresat angajatorilor și altul – angajaților – privind prevenirea discriminării în câmpul muncii. Ghidurile vin cu un șir de informații utile, cum ar fi noțiunea discriminării în relațiile de muncă, acțiunile care trebuie întreprinse pentru a o preveni, care sunt obligațiile angajatorilor și ale angajaților pentru a asigura egalitatea de șanse și nediscriminarea în relațiile de muncă, ce trebuie de făcut când constatăm cazuri de discriminare, care ar trebui să fie acțiunile întreprinse atunci când suntem discriminați, ș.a. și oferă o listă de contacte utile în domeniul dat.

Totodată, a fost elaborată o Compilație a legislației internaționale și naționale relevante în domeniul nediscriminării în câmpul muncii.

Documentele au fost elaborate în cadrul proiectului „Analiza fenomenului discriminării în câmpul muncii în Republica Moldova”, implementat de CRJM, cu sprijinul financiar al Fundației Soros-Moldova.