Comisia Internațională a Juriștilor (ICJ) a declarat astăzi că Republica Moldova rămâne semnificativ în urmă cât privește existența unui sistem judecătoresc independent funcțional, care este un element indispensabil în capacitatea statului de a oferi acces la justiție pentru locuitorii și instituțiile țării.

Raportul ICJ „Promisiunea neîndeplinită privind un sistem judecătoresc independent în Moldova”, lansat astăzi, include o serie de recomandări specifice pentru reformă, în vederea asigurării unei independențe judiciare depline și a unui sistem judecătoresc eficient.

Raportul a fost elaborat ca urmare a misiunii ICJ în Moldova în noiembrie 2018, bazându-se pe activitatea misiunilor anterioare întreprinse în 2004 și 2012.

„În timp ce multe reforme legislative semnificative au fost întreprinse, independența sistemului judecătoresc este departe de a fi obținută în Moldova”, a spus Massimo Frigo, Consilier juridic principal în cadrul programului ICJ pentru Europa și Asia Centrală. „Sunt necesare reforme legislative, dar mai mult decât atât, este necesară o schimbare a mentalității și a culturii de lucru a judecătorilor înșiși, care trebuie să protejeze și să promoveze independența judiciară în munca lor”.

ICJ a recunoscut că s-au înregistrat progrese importante în multe domenii, inclusiv în eforturile de a asigura înregistrarea audio a tuturor ședințelor de judecată, introducerea unui sistem de alocare aleatorie a dosarelor și majorarea personalului și a salariilor pentru toți judecătorii.

Cu toate acestea, ICJ a ajuns la concluzia că implementarea acțiunilor prevăzute în cele mai importante reforme din domeniul justiției trenează și deseori este afectată de lipsa voinței politice și a convingerii.

Cultura de subordonare ierarhică pronunțată în sistemul judecătoresc și a judecătorului rămâne prevalentă printre judecători.

ICJ este îngrijorată de constatările conform cărora Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) – organ de auto-administrare judecătorească – în loc să-și îndeplinească rolul său crucial de apărare a independenței sistemului judecătoresc ca instituție și a independenței individuale a judecătorilor, a devenit un instrument de presiune asupra unor judecători și o amenințare la independența lor.

„În timpul misiunii noastre, am auzit mărturii și relatări despre judecători care deseori trăiesc în stare de frică: frica de a-și exprima opinia despre situația din sistemul judecătoresc, și frica urmăririi penale doar pentru pronunțarea unei hotărâri contrare dezideratelor procuraturii sau ale oamenilor de la putere”, a spus Massimo Frigo.

Realizarea independenței judiciare necesită o schimbare de atitudine față de sistemul judecătoresc din partea executivului și a altor ramuri ale puterii de stat și din partea mediului privat, dar, cel mai important, din partea judecătorilor înșiși.

Recomandări

Raportul ICJ a propus recomandări specifice, inclusiv:

• Organele de guvernare ale sistemului judecătoresc și orice instituție din Republica Moldova ar trebui, în limitele competenței, să facă tot posibilul pentru a încuraja, în mod activ și public, toți judecătorii să nu se teamă să-și îndeplinească atribuțiile profesionale în mod independent, în limitele statului de drept. Transparența, pluralismul și opinia liberă, respectuoasă și competentă, chiar dacă și critică, ar trebui să stea la baza sistemului judecătoresc din Republica Moldova;
• Componența CSM ar trebui modificată prin anularea calității de membru din oficiu a ministrului Justiției, a Procurorului General și a președintelui Curții Supreme de Justiție (CSJ). Numărul judecătorilor din judecătorii (instanțe de fond) ar trebui majorat pentru a asigura un nivel mai ridicat de reprezentativitate;
• Instituția numirii inițiale a judecătorilor pentru o perioadă de cinci ani trebuie să fie exclusă;
• Judecătorii CSJ trebuie să fie desemnați de către Președinte, similar altor judecători, și nu de către Parlament;
• Deciziile CSM privind numirea și promovarea judecătorilor trebuie să fie motivate și disponibile public, având la bază criterii obiective;
• Pentru a asigura transparența și responsabilitatea în activitatea CSM, ședințele acestuia trebuie să nu fie desfășurate, de regulă, cu ușile închise, iar hotărârile CSM trebuie să fie bine motivate în fiecare caz;
• CSM trebuie să încurajeze, dar nu să împiedice judecătorii să participe la evenimentele externe, să vorbească liber despre provocările cu care se confruntă sistemul judecătoresc, să comenteze și să propună recomandări constructive pentru consolidarea independenței și eficienței acestuia;
• Asociația Judecătorilor trebuie să fie văzută nu ca un instrument corporatist, ci ca o entitate care acționează în mod deschis și consecvent pentru apărarea independenței tuturor judecătorilor. Un pluralism de opinii trebuie să fie asigurat în sistemul judecătoresc, inclusiv prin înființarea asociațiilor sau grupurilor suplimentare care să contribuie la dialogul privind fortificarea independenței și eficienței sistemului judecătoresc;
• Procedura de răspundere disciplinară nu ar trebui să fie legată de evaluare, deoarece ea ar trebui să se refere doar la abaterile disciplinare prevăzute de standardele internaționale;
• Componența de infracțiune prevăzută în articolul 307 al Codului Penal (pronunțarea unei sentințe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii) constituie un instrument periculos de presiune asupra judecătorilor în mâinile organelor procuraturii și ar trebui să fie exclusă;
• Ședințele în dosarele penale trebuie să fie publice, iar hotărârile adoptate să fie pronunțate public în mod clar. Examinarea cauzelor în ședințe închise, inclusiv și mai ales pentru cauzele penale de rezonanță, care prezintă interes public, este contrară standardelor internaționale privind transparența sistemului judecătoresc și echitatea procedurilor;
• Judecătorii de instrucție ar trebui să se bucure de independență deplină în practică;
• Prevederile Codului de procedură civilă care au exclus obligația judecătorilor de fond să motiveze hotărârile sale în cauze civile trebuie să fie excluse și autoritățile moldovenești trebuie să identifice alte soluții pentru reducerea volumului de muncă al judecătorilor.

Versiunea integrală a raportului și setul complet de recomandări sunt disponibile în limbile engleză și română.

Acest raport a fost elaborat de Comisia Internațională a Juriștilor în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), ceea ce este posibil datorită  ajutorului generos al poporului american, oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparțin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziția USAID, a Guvernului SUA sau a CRJM.

Raportul integral al misiunii în limba română este disponibil aici.

Raportul integral al misiunii în limba engleză este disponibil aici.

Evenimentul de lansare al raportului poate fi privit mai jos:

Contacte:

Massimo FRIGO, Consilier juridic principal, Programul ICJ pentru Europa și Asia Centrală, Comisia Internațională a Juriștilor, massimo.frigo@icj.org

Comisia Internațională a Juriștilor (ICJ) a finalizat procesul de elaborare a raportului de evaluare privind independența sistemului judecătoresc din Republica Moldova. Raportul conține o descriere a sistemului judecătoresc, enumeră progresele înregistrate și provocările în asigurarea independenței justiției. În baza informațiilor colectate printr-o cercetare a surselor disponibile și în baza interviurilor cu diferiți actori din sectorul justiției, desfășurate în timpul vizitei ICJ în Republica Moldova în noiembrie 2018, raportul propune recomandări cu privire la modul în care poate fi consolidată independența sistemului judecătoresc din Republica Moldova.

Evenimentul va avea loc la 13 martie 2019, între ora 09:30 și 12:00, la Hotelul Jolly Alon (str. M. Cibotari, nr. 37, Chișinău), etajul 1 și se va desfășura în limba română și engleză, cu traducere sincronă asigurată.

Evenimentul este organizat de ICJ și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) cu susținerea financiară a Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională în cadrul proiectului ”Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”.

Ziua „Zero Discriminare” este marcată în fiecare an la data la 1 Martie, de la oficializarea acesteia în 2014 la inițiativa ONU.

Toată lumea poate avea un rol în eliminarea discriminării şi poate încerca să facă diferenţa, într-o măsură mai mare sau mai mică. Campania #ZeroDiscrimination (#ZeroDiscriminare) este oportunitate de a solicita oamenilor de pretutindeni să promoveze şi să sărbătorească diversitatea, toleranţa şi incluziunea şi să acționeze împreună pentru a pune capăt discriminării.

În ceea ce priveşte Republica Moldova, spre regret problema discriminării există. Acest fapt este confirmat atât de sondajele efectuate, cât și de statistica Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii (CPEDAE), care relevă un număr crescând al plângerilor în care a fost constatată discriminarea.

Numeroase organizaţii non-guvernamentale promovează activ această cauză prin diferite activităţi, pentru a evidenţia dreptul fiecărei persoane de a trăi în deplină demnitate, indiferent de vârstă, gen, orientare sexuală, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vârstă, dizabilitate, opinie, apartenenţă politică sau orice alt criteriu similar.

CRJM contribuie activ la respectarea principiului egalității și nediscriminării și în scopul sporirii nivelului de informare a societăţii la acest capitol a efectuat anterior mai multe analize, printre care:

• Discriminarea Cum să o recunoaștem și cum să ne protejăm împotriva ei?;
• Ghid în domeniul nediscriminării pentru practicieni;
• Prevenirea discriminării în relațiile de muncă;
• Analiza compatibilităţii legislaţiei din Republica Moldova cu standardele europene în domeniul egalităţii și nediscriminării

Ești student la drept și te gândești să devii judecător? Sau vrei să știi cum ajung judecătorii la decizia lor, care este procesul intern pe care îl parcurg? Cât de siguri sunt de deciziile lor sau dacă au vreodată îndoieli cu privire la un verdict? Există legi cu care nu sunt de acord? Au oare prejudecăți?

Vino să vezi seria de filme „Privind în suflet – despre profesia de judecător” și să discuți cu experții despre rolul îndoielii în procesul judiciar și prolemele etice cu care se confruntă judecătorii.

Episoadele tematice, dedicate profesiei de judecător, vor fi proiectate în principalele centre universitare din nordul și sudul țării: la Bălți și Cahul, în perioada 4-5 martie 2019.

Filmele vor fi urmate de discuții informale dintre participați și experți cu privire la dilemele profesionale ale magistraților, doza de subiectivism din deciziile judecătorești și chestiunile tehnice legate de procedurile judiciare și se vor desfășura la:

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Biblioteca Științifică – 4 martie 2019, ora 12:30;

Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, Facultatea de Drept și Administrație Publică, sala de lectură „Grigore Vieru” – 5 martie 2019, ora 12:00.

INTRAREA ESTE LIBERĂ

Ești student la drept și te gândești să devii judecător? Sau vrei să știi cum ajung judecătorii la decizia lor, care este procesul intern pe care îl parcurg? Cât de siguri sunt de deciziile lor sau dacă au vreodată îndoieli cu privire la un verdict? Există legi cu care nu sunt de acord? Au oare prejudecăți?

Vino să vezi seria de filme „Privind în suflet – despre profesia de judecător” și să discuți cu experții despre rolul îndoielii în procesul judiciar și prolemele etice cu care se confruntă judecătorii.

Episoadele tematice, dedicate profesiei de judecător, vor fi proiectate în principalele centre universitare din nordul, centrul și sudul țării.

Filmele vor fi urmate de discuții informale dintre participați și experți cu privire la dilemele profesionale ale magistraților, doza de subiectivism din deciziile judecătorești și chestiunile tehnice legate de procedurile judiciare și se vor desfășura la:

1. Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Drept, sala de conferințe – 18 martie, ora 08:00
2. Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Jurnalist și Științe ale Comunicării, sala 411 – 18 martie, ora 11:30
3. Summit Event, sala Roșie, etaj 1, strada Tighina 49/3, or. Chișinău (proiecție destinată avocaților, avocaților stagiari și jurnaliștilor) – 18 martie, ora 18:30
4. Liceul „Alexei Mateevici” din or. Căușeni – 9 aprilie, ora: 09:00
5. Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Biblioteca Științifică – 4 martie 2019, ora 12:30
6. Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, Facultatea de Drept și Administrație Publică, sala de lectură „Grigore Vieru” – 5 martie 2019, ora 12:00
7. Universitatea de Stat a Moldovei, Facultatea de Drept, sala de conferințe – 18 aprilie 2019, ora 08.00

INTRAREA ESTE LIBERĂ

 

 * * * 

În 2009, jurnalistul de origine olandeză Coen VERBRAAK a creat proiectul „Kijken in de ziel” („Gazing into the soul”/ „Privind în suflet”) – o serie de scurtmetraje în care publicistul intervievează importanți reprezentanți ai diferitor profesii despre munca și viața lor personală: psihiatri, jurnaliști, doctori, politicieni și magistrați.

În seria de filme dedicată judecătorilor, Coen VERBRAAK, discută cu 12 magistrați olandezi, despre profesia lor și despre ei înșiși, în șase episoade tematice: Ocrotitorii legii, Îndoiala, Pedeapsa, Suspectul, Opinia publică și Judecătorii.

Profesia de judecător participă pe bună dreptate în proiectul lui Coen VERBRAAK deoarece magistrații se confruntă, zilnic, cu dileme etice dificile și se află de multe ori la limita dintre o decizie influențată de ceea ce prevede legea și ceea ce le dictează intima convingere.

Responsabilitatea soluționării dosarelor este una foarte mare și judecătorii au propriile dileme și griji. Prin deciziile pe care le iau, magistrații decid soarta de mai departe a inculpaților, iar sentințele lor au consecințe asupra viitorului acelor persoane care pot fi, ca exemplu, private de libertate sau lipsite de drepturile părintești etc. Cum ajung judecătorii la o soluție, care este procesul intern prin care trec? Cât de siguri sunt ei de deciziile lor și dacă au vreodată îndoieli cu privire la un verdict? Există legi pe care le aplică dar le consideră injuste? Au oare prejudecăți și cum le depășesc ei?

Filmele sunt difuzate în cadrul proiectului „Promovarea statului de drept și consolidarea integrității în Republica Moldova” implementat de Centru de Resurse Juridice din Moldova și Expert Forum România și sprijinit financiar de Ambasada Olandei.

 

CRJM continuă șirul de instruiri privind promovarea mecanismului 2% în rândurile organizațiilor non-comerciale (ONG-uri) și cultelor religioase din țară. În luna februarie 2019, circa 80 de reprezentanți din diverse ONG-uri au participat la o nouă serie de ateliere derulate cu scopul de a familiariza beneficiarii mecanismului 2% cu noile modificări aduse Regulamentului de desemnare procentuală și a ajuta organizațiile să-și planifice o campanie de informare eficientă.

Atelierele s-au desfășurat în orașele Căușeni (8 februarie 2019), Cahul (20 februarie 2019) și Bălți (21 februarie 2019) și au reunit membri ai diverselor ONG-uri locale și regionale și reprezentanți ai cultelor religioase din zona de nord și sud a țării.

În cadrul instruirilor, participanții au aflat care sunt principalele evoluții și schimbări ce vizează mecanismul 2% și ce etape trebuie respectate pentru a desfășura o campanie de informare 2%.

Persoanele prezente la atelier au simulat diverse situații care vor permite ulterior organizației să poată identifica corect potențialii susținătorii în campania 2%, iar exercițiile practice au ajutat participanții să distingă diferite categorii de public țintă și să înțeleagă cum trebuie alcătuit un mesaj în campania 2%, ce elemente-cheie trebuie să conțină acesta etc. Mai mult decât atât, participanții au primit ghidare și în utilizarea instrumentelor digitale gratuite cu ajutorul cărora vor putea crea materiale informaționale atractive pentru public.

Atelierele au fost desfășurate în colaborare cu Clinica Juridică Universitară Bălți și Centrul Contact-Cahul și au derulat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizarea de către societatea civilă”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu suportul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Coaliția pentru Alegeri Libere și Corecte solicită Comisiei Electorale Centrale să adopte și să publice în cel mai scurt timp o hotărâre prin care să permită cetățenilor Republicii Moldova, deținători ai actelor de identitate expirate, indiferent de locul unde aceștia vor vota, să voteze în baza actelor de identitate expirate la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, atât timp cât actul de identitate permite identificarea persoanei.

Coaliția pentru Alegeri Libere și Corecte își exprimă regretul cu privire la decizia Curții Constituționale din 14 ianuarie 2019, care a ratat ocazia de a stabili condiții egale de vot pentru toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent de locul aflării lor. În același timp, această decizie nu constituie un impediment legal pentru Comisia Electorală Centrală (CEC) de a continua practica sa din anii precedenți și a emite o hotărâre pentru a permite cetățenilor, indiferent de locul aflării acestora, să voteze în baza actelor de identitate expirate la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019.

Hotărârea CEC de a permite cetățenilor să voteze în baza actelor expirate este imperios necesară pentru asigurarea efectivă a dreptului de vot și coerența cu practicile anterioare ale CEC la alegerile parlamentare din 2010 și 2014 și alegerile prezidențiale din 2016. Practica respectivă a creat o expectanță legitimă a cetățenilor că la alegerile parlamentare din 2019 CEC din nou va permite votul în baza actelor de identitate expirate și, respectiv, nu au luat măsuri din timp pentru a reînnoi actele. Pe de altă parte, Guvernul și CEC nu au desfășurat campanii ample de informare din timp cu privire la intenția de a schimba practica respectivă. Mai mult, practica CEC de a permite votul în baza actelor expirate este legală, fiind menținută și confirmată prin decizia Curții Supreme de Justiție (CSJ) din 28 noiembrie 2014.

Hotărârea CEC prin care se va permite votul cetățenilor în baza actelor de identitate expirate va preveni lipsirea nejustificată de dreptul la vot a unui număr semnificativ de persoane, privarea de vot a cărora ar putea influența semnificativ rezultatele alegerilor. Spre exemplu, conform hotărârilor CEC prin care s-a permis votul în baza actelor exprimate la alegerile parlamentare din 2014 și prezidențiale din 2016, în octombrie 2016 erau 409,791 cetățeni ai Republicii Moldova cu pașapoarte cu termenul de valabilitate expirat și în noiembrie 2014 –  circa 155,232 cetățeni cu buletine de identitate şi 241,746 cetățeni cu pașapoarte cu termenul de valabilitate expirat. În 2019 s-ar putea fă fie și mai mulți, așa cum în 2016 erau mai mulți decât în 2014.

Votul în baza actelor expirate va facilita exercitarea dreptului de vot. Aceasta nu prezintă un pericol de fraudare sau denaturare a alegerilor deoarece, în cadrul procesului de vot, identificarea cetățeanului cu drept de vot se face prin verificarea în Registrul de stat al alegătorilor, destinat colectării, stocării, actualizării și analizei informației despre cetățenii Republicii Moldova, inclusiv despre cei din străinătate, care au atins vârsta de 18 ani și nu au interdicții legale de a alege (art. 42 Cod Electoral). Registrul de stat al alegătorilor constituie unica sursă oficială despre datele cu caracter personal ale cetățenilor Republicii Moldova cu drept de vot și se actualizează zilnic automat (pct. 5 și 18 din Regulamentul cu privire la Registrul de stat al alegătorilor, aprobat prin hotărârea CEC nr. 2974 din 19 noiembrie 2014).

Argumente adiționale sunt prezentate în anexa la apel. Contăm pe răspunsul și acțiunea promptă a Comisiei Electorale Centrale.

Apelul integral disponibil aici (în limba romănă).

Versiunea engleză a apelului disponibilă aici.