Coaliția civică pentru Alegeri Libere și Corecte, care acționează solidar pentru a contribui la dezvoltarea democrației în Republica Moldova prin promovarea alegerilor libere și corecte în conformitate cu standardele ODIHR (OSCE), ale Consiliului Europei și ale instituțiilor specializate afiliate acestuia, prezintă principalele constatări privind desfășurarea procesului electoral pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020:

Cadrul legal electoral lacunar și cu prevederi problematice

Legislația electorală aplicată la aceste alegeri nu a fost îmbunătățită în corespundere cu adresele Curții Constituționale din 2016 și recomandările misiunilor naționale de observare a alegerilor, ale OSCE/ODIHR și ale Comisiei de la Veneția. Mai multe prevederi problematice privind sancționarea transportării organizate a alegătorilor, a discursului de ură și instigare la discriminare, implicării cultelor religioase în campania electorală, dar și cele privind aplicarea mecanismului de soluționare a contestațiilor și litigiilor electorale au rămas nesoluționate. Campania electorală a scos în evidență și aspecte problematice, care sunt reglementate ambiguu sau chiar deloc de cadrul legal existent și care nu asigură o egalitate de șanse pentru toți candidații la președinție. Este vorba de mecanismul de suspendare a Președintelui Republicii Moldova pentru participarea în campania electorală, legalitatea susținerii de către un partid politic a unui candidat independent, temeiurile de refuz pentru deschiderea unui cont bancar  pentru un grup de inițiativă sau concurent electoral. Considerăm că Circulara CEC prin care a limitat finanțarea campaniei electorale de către partidele politice și blocurile electorale care au desemnat candidați în alegeri, este una neîntemeiată și excesivă. În același timp, decizia CEC privind combaterea transportării organizate a alegătorilor va permite reducerea încălcărilor de acest gen atestate la scrutinele electorale precedente.

Înregistrarea prealabilă a alegătorilor marcată de un activism sporit, dar și de suspiciuni de fraudare a sistemului

În raport cu alegerile parlamentare din 2019, numărul înregistrărilor prealabile ale cetățenilor moldoveni care doresc să voteze peste hotare în ajunul alegerilor prezidențiale din 2020 a crescut de circa 2,5 ori, de la 24.125 înregistrări prealabile în 2019 la 60.035 – în septembrie 2020. Cea mai mare creștere a numărului de înregistrări prealabile a fost înregistrară în cazul Federației Ruse – de aproape 11 ori. Comparativ cu alte state, care la fel au înregistrat solicitări sporite de înregistrare prealabilă, în cazul Federației Ruse a fost atestată o creștere improprie, fapt care a generat suspiciuni de înregistrare concertată. În cazul înregistrării prealabile a cetățenilor din regiunea transnistreană, constatăm o implicare scăzută, cu 59 de înregistrări. Cu referire la suspiciunile de fraudare a înregistrărilor prealabile, în special din Federația Rusă, atestăm inacțiunea organelor de drept în vederea cercetării acestor cazuri și informarea publicului despre rezultatele investigațiilor.

Constituirea secțiilor de votare peste hotare și din regiunea transnistreană respectă principiul reprezentativității, dar a fost marcată de speculații și suspiciuni

Repartizarea secțiilor de votare peste hotare s-a făcut în baza unei metodologii care acordă pondere egalată tuturor criteriilor stabilite de cadrul legal. La început, procesul de constituire a secțiilor de votare a fost unul mai puțin transparent, fapt care a provocat speculații și suspiciuni din partea mai multor actori ai procesului electoral. Prin actul de constituire, CEC a informat părțile interesate despre etapele procesului de constituire, formula de calcul utilizată, riscurile determinate de evoluția epidemiologică etc.

În cazul secțiilor de votare deschise pentru regiunea transnistreană, majoritatea au fost amplasate geografic în apropiere de punctele de trecere. Mai multe primării au refuzat deschiderea secțiilor de votare în localitățile lor, invocând riscuri suplimentare pentru răspândirea infecției COVID-19. Deși CEC nu are obligația legală să consulte administrația publică locală la deschiderea secțiilor de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului, CEC putea sa asigure o comunicare mai activă și amiabilă pentru prevenirea situațiilor conflictuale, care au apărut.

Reducerea numărului de observatori și cazuri de obstrucționare a activității de observare

Comparativ cu scrutinul parlamentar din 24 februarie 2019, numărul observatorilor naționali a scăzut cu 45%, iar a celor internaționali – cu 60%. În situația respectivă, CEC a eșuat să revină la monitorizarea video a procesului electoral pe tot parcursul zilei votării. Decizia respectivă ar fi putut spori gradul de transparență a procedurilor electorale din ziua alegerilor și contribui la prevenirea sau la probarea eventualelor încălcări. În circa 20% (184) din secțiile vizitate, observatorilor Promo-LEX le-a fost limitat accesul la listele electorale ce conțin datele depline ale alegătorilor.

Utilizarea resurselor administrative în campania electorală

Observatorii Promo-LEX au identificat multiple cazuri de utilizare a resurselor administrative. Majoritatea dintre ele se referă la asumarea meritelor pentru activități efectuate pe bani publici, dar și implicarea funcționarilor publici în activități de agitație electorală în timpul orelor de lucru sau în perioada concediilor solicitate pe durata campaniei electorale. Igor Dodon este candidatul în folosul căruia cel mai des au fost utilizate resursele administrative. Au fost atestate numeroase cazuri când reprezentanți ai PSRM, partidul care nu și-a desemnat candidatul la alegerile prezidențiale, au participat în campania candidatului Igor Dodon. 

Implicarea cultelor religioase, cazuri izolate de oferire a cadourilor electorale și de intimidare a candidaților

Observatorii Promo-LEX au raportat cazuri izolate ce pot fi calificate drept cadouri cu tentă electorală sau corupere a alegătorilor, cel puțin nouă cazuri de intimidare a candidaților sau vandalizare a materialelor publicitare ale acestora. În cazurile de implicare a cultelor religioase în campanie, cel mai frecvent beneficiar a fost Igor Dodon.

Utilizarea discursului de ură și instigare la discriminare   

Pe parcursul campaniei au fost observate peste 120 de cazuri de utilizare a discursului de ură, instigare la discriminare și a mesajelor sexiste de către candidați, politicieni, lideri de opinie, jurnaliști și cetățeni. Renato Usatîi a fost concurentul electoral care a utilizat cel mai frecvent asemenea mesaje.

Litigii și contestații electorale nesoluționate

Majoritatea litigiilor electorale nu au avut finalitate, iar contestațiile depuse în instanțele de judecată nu au fost examinate în fond și au fost declarate inadmisibile. Omisiunea Parlamentului de a ajusta prevederile Codului electoral privind depunerea, examinarea și soluționarea contestațiilor electorale la prevederile Codului administrativ, a dus la situația că actorii procesului electoral actorii procesului electoral au fost limitați în dreptul de contestare a acțiunilor contracandidaților săi și practic privați de dreptul la un recurs efectiv. 

Finanțarea campaniei electorale rămâne puțin transparentă.

Niciun grup de inițiativă sau concurent electoral nu a raportat cheltuieli pentru activitatea colectorilor de semnături, agitatorilor și voluntarilor, dar nici nu declară serviciile acestora drept donații materiale. Potrivit estimărilor Promo-LEX, candidații care nu au fost înregistrați împreună cu concurenții electorali nu au reflectat cheltuieli de campanie de peste 5 mln de lei.

Campania electorală s-a desfășurat cu ignorarea măsurilor de prevenire COVID-19

CEC a întreprins măsuri constante ca să pregătească desfășurarea în condiții sigure a campaniei electorale și a procesului de votare, prin procurarea de măști, mănuși și dezinfectat pentru funcționarii electorali. În același timp, atestăm că o bună parte a organelor electorale ignoră cerințele privind măsurile de protecție în context pandemic, la fel ca și mai mulți concurenți electorali și staff-urile lor electorale în cadrul activităților de campanie. Prin nerespectarea masurilor anti-Covid-19 impuse de către Comisia Națională Extraordinară în Sănătate Publică, concurenții electorali au dat dovadă de iresponsabilitate și lipsă de respect față de alegători, au promovat modele de comportament sfidător față de măsurile întreprinse de autorități în combaterea infecției Covid-19 și au generat riscuri suplimentare de răspândire a infecției în rândul populației.

Mass media a reflectat într-un mod dezechilibrat campania electorală, fără a informa publicul despre procedurile de vot

Cu unele excepții, mass media a avut un comportament părtinitor în perioada electorală și în timpul campaniei electorale, a reprezentat într-un mod dezechilibrat concurenții electorali și nu a asigurat informarea complexă a publicului despre procesul electoral și modalitatea de exercitare a dreptului la vot. Protagoniști ai materialelor jurnalistice au fost preponderent candidații electorali, cu o discrepanță majoră dintre Igor Dodon și ceilalți candidați, administrația publică centrală și locală, și mai puțin CEC. Patru posturi TV din cele zece monitorizate de CALC au prezentat într-un mod relativ echilibrat și neutru toți candidații la președinție. Alte patru posturi TV au tratat diferențiat candidații, urmărind și reflectând amplu activitățile de campanie ale unor candidați și ignorând campania electorală a celorlalți candidați. Două posturi au avut o politică editorială ușor dezechilibrată în favoarea unor candidați electorali.  Consiliul Audiovizualului, autoritatea de reglementare în audiovizual, nu a luat decizii adecvate și prompte pentru a asigura reflectarea corectă și echidistantă a candidaților de către toți radiodifuzori.   

În cazul mass mediei online, cu puține excepții, redacțiile și-au manifestat deschis simpatiile electorale printr-un comportament editorial părtinitor și prezentarea dezechilibrată a concurenților electorali, în articole nu s-a făcut distincția dintre fapte și opinii. Cele mai multe materiale au fost documentate insuficient, iar în cazul acuzațiilor nu a fost oferit dreptul la replică. Câteva portaluri au avut o politică editorială concertată, axată pe promovarea masivă și plasarea în context pozitiv a candidatului Igor Dodon, pe de o parte, și discreditarea, etichetarea și plasarea în context negativ a candidatei Maia Sandu. Constatăm că în presa online a fost plasată multă publicitate electorală nemarcată corespunzător.

Totodată, toate instituțiile media monitorizate au promovat un puternic dezechilibru de gen în materialele lor pe durata campaniei electorale.

Discriminarea persoanelor cu dizabilități

Persoanele cu dizabilități s-au confruntat cu bariere de accesibilitate fizică şi informațională. Peste 70% din secțiile de votare sunt inaccesibile pentru persoanele cu dizabilități locomotorii, iar numărul secțiilor de votare accesibile sunt sub 1%. Majoritatea concurenților electorali nu au elaborat și difuzat materiale în formate accesibile pentru persoane cu dizabilități (audio, Braille, audiodescripție, traducere în limbajul mimico-gestual, „ușor de citit – ușor de înțeles”), cu excepția unui concurent electoral care a publicat platforma electorală în sistem Braille. Cea mai complicată situație este semnalată în cazul persoanelor cu dizabilități intelectuale și psiho-sociale din instituțiile rezidențiale, unde în contextul situației epidemiologice a fost stabilit regimul de carantină, fiind restricționate și contactele cu membrii familiei.

Constatările evidențiate relevă că procesul electoral se desfășoară cu aplicarea selectivă a standardelor pentru un proces electoral liber și corect, iar nerespectarea măsurilor preventive anti-COVID-19 de către funcționarii electorali poate crea  riscuri pentru exercitarea în condiții sigure a votului de către cetățeni. În aceste circumstanțe, facem apel către instituțiile statului, organele electorale și concurenții electorali să depună eforturi pentru ca votarea să se desfășoare cu respectarea tuturor măsurilor anti-COVID -19, iar în ziua votării să soluționeze operativ toate sesizările și contestațiile privind eventuale încălcări ale procesului de votare.

Declarația Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte poate fi accesată AICI.

Ministerul Justiției a definitivat proiectul Strategiei pentru asigurarea independenței și integrității sectorului justiției și a Planului de Acțiuni pentru anii 2021-2024. Este absolut necesar să existe un suport politic larg din partea decidenților, un mecanism eficient de monitorizare a implementării activităților, o structurare a consecutivității activităților, precum și resurse financiare suficiente pentru implementarea acesteia. Strategia reprezintă o oportunitate pentru schimbarea spre bine a stării de lucruri în sectorul justiției, promovarea profesioniștilor integri în domeniu și crearea mediului sigur pentru cetățeni.

Aceasta este una din principalele concluzii ale materialului video elaborat de experții: Iulian Rusu, Director executiv adjunct, Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Vladislav Gribincea, Președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova.

Potrivit autorilor sectorul justiției este cel mai important domeniu în care trebuie să se facă schimbări, cu potențial de amplificare pentru alte domenii. O justiție independentă și integră este garanția unui remediu efectiv pentru abuzurile și încălcările drepturilor fundamentale ale cetățenilor, pentru o funcționare eficientă a autorităților publice, pentru o viață sigură și pentru atragerea investițiilor străine.

IPRE și CRJM au propus pe parcursul acestui an mai multe îmbunătățiri ale acestui document strategic. Următoarele priorități de reformă în domeniul justiției sunt esențiale:

1. Modificarea Constituției, în ceea ține de independența judecătorilor și de modul de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii,
2. Transparentizarea justiției și implementarea plenară a soluțiilor IT pentru eficientizarea justiției;
3. Îmbunătățirea și aplicarea eficientă a mecanismelor care să asigure integritatea celor care fac justiție, în principal a judecătorilor și a procurorilor;
4. Asigurarea unui proces transparent și bazat pe merit de numire, promovare și atragere la răspundere a judecătorilor și procurorilor;
5. Uniformizarea practicii judiciare și reforma Curții Supreme de Justiție, pentru a asigura aplicarea uniformă a legii față de toți;
6. Consolidarea poziției profesiilor conexe din sectorul justiției pentru a asigura un remediu efectiv și un proces echitabil pentru justițiabili
7. Comunicarea eficientă cu publicul pe subiecte importante.

Experții sunt de părere că angajamentele Republicii Moldova în contextul implementării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, precum și pentru a valorifica asistența financiară și tehnică externă sunt esențiale pentru a avansa în dezvoltarea statului de drept și a asigura un trai decent pentru cetățeni.

Mai multe detalii privind inițiativele IPRE și CRJM le puteți accesa pe ipre.md și old2.old.crjm.org.

Acest material video a fost elaborat în cadrul proiectului „Suport pentru elaborarea și implementarea politicilor în domeniul justiției în Republica Moldova”, implementat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene în parteneriat cu Centru de Resurse Juridice din Moldova, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul materialului video este responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă neapărat viziunea Uniunii Europene.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) Vă invită la prezentarea raportului „Analiza practicii judiciare și a Consiliului Egalității privind egalitatea și nediscriminarea în Republica Moldova?”, – o analiză ce și-a propus să stabilească evoluția jurisprudenței, dar și gradul de aplicare în practică a legislației anti-discriminare, să identifice lacunele existente la nivel legislativ, procedural, instituțional în domeniul dat. Evenimentul va avea loc vineri, 6 noiembrie 2020, între orele 10.00-11.30, pe platforma online ZOOM. Linkul ZOOM pentru conectare îl vom transmite ulterior prin e-mail.

Autoarea analizei a studiat felul în care sunt aplicate în practică prevederile legale în domeniul nediscriminării, prin analiza hotărârilor instanțelor în cazurile civile și a deciziilor Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității – cele care au fost contestate în instanță sau cele care ar avea un potențial strategic pentru practica judiciară. Analiza a avut în vizor adecvarea procedurilor, efectivitatea și impactul remediilor pentru victimele discriminării, precum și rolul educativ al remediilor acordate pentru comunitate. 

Documentul va fi prezentat de Romanița IORDACHE, expertă în domeniul egalității și nediscriminării, autoarea raportului.

În vederea asigurării aspectelor logistice legate de eveniment, vă rugăm respectuos să confirmați participarea la eveniment până miercuri, 4 noiembrie, ora 17:00, înregistrându-vă prin completare formularului de mai jos.

Evenimentul este organizat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu suportul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Formular de înregistrare

Nu mai este disponibil

Inițiativa privind crearea unei instanțe judecătorești anticorupție nu este oportună în Republica Moldova, deoarece nu este justificată din punct de vedere al necesităților juridice, vine în contradicție cu procesul de optimizare a hărții judecătorești și, în esență, este contrară obiectivelor declarate de autoritățile moldovenești cu privire la lupta cu corupția. Acestea sunt unele dintre concluziile documentului de politici „Instanța anticorupție  – este oare aceasta necesară în Republica Moldova?”, lansat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) în octombrie 2020.

Pentru prima dată ideea creării instanței anticorupție în Republica Moldova a fost lansată în 2015 de Ministerul Justiției. În 2020, autoritățile naționale au revenit la această inițiativă, chiar dacă, potrivit autorilor documentului, crearea unei instanțe judecătorești anticorupție este în contradicție cu obiectivele stabilite și acțiunile întreprinse în ultimii ani, când au desființate toate instanțele judecătorești specializate.

Analiza relevă că în Republica Moldova nu există un număr de cauze suficient pentru crearea unei instanțe specializate anticorupție. În perioada 2015-2019, numărul mediu de dosare penale privind faptele de corupție examinate de instanțele de judecată a constituit 199 de dosare pe an, pe când sarcina medie anuală a fiecărui judecător în ultimii cinci ani este de circa 620 de dosare. În cazul în care o instanță anticorupție ar fi creată, cei 9 judecătorii care vor activa, ar avea cea mai mică sarcină de muncă – circa 22 de dosare anual per judecător. Mai mult, faptele de corupție sau cele conexe corupției, nu sunt nici numeric mai multe, decât alte tipuri de fapte penale.

Potrivit analizei, examinarea tuturor cauzelor de corupție de o singură instanță de fond, care probabil se va afla în mun. Chișinău, va crea dificultăți în examinarea cauzelor din regiuni, or aceasta va necesita deplasarea tuturor participanților la proces în capitală. În ultimii doi ani, în Republica Moldova în jur de două treimi de cauze de corupție au fost examinate în judecătoriile regionale.

Nu există standarde internaționale privind înființarea instantelor specializate anticorupție, această decizie fiind luată de fiecare stat, reieșind din situația și specificul lui. Majoritatea țărilor care au decis înființarea acestora sunt de pe continentul asiatic și cel african. Instanțe judecătorești specializate pe cauze de corupție și de combatere a infracționalității organizate au fost fondate în câteva țări europene, însă eficiența practică a acestora nu a fost dovedită convingător. Înființarea instanțelor anticorupție în sine nu poate eradica corupția, iar, pe de altă parte, în statele unde nivelul corupției este cel mai redus asemenea instanțe specializate nu există.

Autorii consideră că dosarele de corupție pot fi examinate cu ușurință de judecătoriile de drept comun, care uneori soluționează cazuri mai complicate. Specificul cauzelor de corupție nu ține de examinarea lor în instanța de judecată, ci de modul de investigare a acestora, respectiv, din acest motiv este justificată consolidarea capacităților Procuraturii Anticorupție, inclusiv în investigarea cauzelor de corupție mare.

În urma analizei efectuate, autorii documentului recomandă judecarea cauzelor de corupție nu după locul comiterii infracțiunii, ci la locul aflării organului de urmărire penală (subdiviziunile CNA / eventual ale Procuraturii Anticorupție), și specializarea judecătorilor din câteva instanțe. Aceasta va permite sporirea capacităților judecătorilor în domeniul cauzelor de corupție, fără a crea o instanță scumpă și a o expune prea simplu  influenței din partea terților. 

Documentul de politici publice „Instanța anticorupție  – este oare aceasta necesară în Republica Moldova?” a fost elaborat de CRJM în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat cu suportul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Documentul în limba română este disponibil AICI.

Societatea civilă, reprezentată de către Platforma Națională a Societății Civile din Parteneriatul Estic, precum și alte organizații, își manifestă îngrijorarea față de atacurile fără precedent la adresa organizațiilor non-guvernamentale, partenerilor de dezvoltare și democrației, lansate de către deputatul Bogdan ȚÎRDEA.

Deputatul socialist Bogdan ȚÎRDEA a declanșat la 21 octombrie 2020 cel mai dur, complex și asumat atac frontal lansat de un politician moldovean la adresa Constituției Republicii Moldova, la adresa drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor țării și la adresa modernizării statului nostru după modelul european.

Atacul discreditează, pe bază de falsuri și acuzații defăimătoare, societatea civilă în ansamblul ei, dintre care ținta predilectă au fost organizațiile care lucrează cu precădere în domeniul apărării drepturilor omului, al reformei justiției, al combaterii corupției, al libertății presei, al reformelor pro-europene, al reformelor în domeniul social și medical.

Atacul copiază tehnicile de dezinformare și de discreditare a adversarului specifice regimurilor totalitare:

1. Portretizarea adversarului ca un dușman al poporului și al Republicii Moldova: Bogdan ȚÎRDEA susține în mod fals și defăimător că societatea civilă acționează ca „o armată finanțată din exterior”, care „se implică în anumite războaie informaționale”, care „lucrează pentru anumiți donatori contra interesului național”, în timp ce „declară” că luptă pentru „democratizare, monitorizare, drepturile omului”.
2. Cultivarea fricii, a neîncrederii, a resentimentelor în adversarul public, definit ca societatea civilă: Bogdan ȚÎRDEA afirmă în mod fals și manipulator că societatea civilă controlează statul moldovean.
3. Cultivarea urii față de societatea civilă și învrăjbirea societății, manipulând fără scrupule sărăcia cu care se confruntă Republica Moldova: Tot discursul public al lui Bogdan ȚÎRDEA merge în direcția aceasta, dar cu predilecție manipularea datelor financiare și comparațiile eronate și rău intenționate cu bugetele instituțiilor publice au ca obiectiv obținerea acestui rezultat.
4. Compromiterea societății civile și a liderilor săi de opinie, prin transferarea acestora unor atribute de imagine și scandaluri care au decredibilizat clasa politică: corupția, oligarhia, furtul miliardului de euro – în care justiția încă nu a făcut lumină, permițând politicienilor să facă ei ce „rechizitorii” vor adversarilor lor, prin declarații publice.
5. Compromiterea partenerilor de dezvoltare, atât țări care susțin democratizarea Republicii Moldova, cât și Uniunea Europeană, cu care țara noastră are de fapt un Acord de Asociere, care prevede explicit dezvoltarea societății civile și a colaborării dintre stat și sectorul neguvernamental, ca elemente pentru construirea și consolidarea statului de drept.
6. Pretenția că afirmațiile sale calomniatoare sunt de fapt rezultatul unei cercetări științifice, acoperitoare, pentru a preveni astfel critica fundamentată a dezinformărilor, a manipulării datelor, a reinterpretării într-o cheie falsă a realității. Dincolo de cifrele și informațiile false vehiculate despre ONG-urile atacate pentru susținerea tezelor sale și deși pretinde că a făcut un studiu cu privire la societatea civilă din Republica Moldova, deputatul Bogdan ȚÎRDEA nu a făcut nicio referire la așa-zisele „fundații de caritate” ale politicienilor, care se implică în campaniile electorale ale acestora. Chiar și soția președintelui Igor DODON are o astfel de fundație și este greu de crezut că o cercetare științifică serioasă putea să o ignore.
7. Promisiunea că nu este o ieșire punctuală, ci că va continua atacurile, ceea ce denotă o campanie complexă și orchestrată, care urmărește probabil slăbirea și chiar distrugerea societății civile.
8. Lansarea așa-zisei cărți printr-o conferință de presă în plină campanie electorală, cu puține zile înainte de alegerile prezidențiale, joacă și rolul unei diversiuni, pentru a distrage atenția publică de la recentele investigații apărute în mass-media despre președintele Igor DODON și pentru a atrage societatea civilă în lupta politică, în pofida voinței ei.

Noi, semnatarii acestei alerte publice, atragem atenția întregii societăți din Republica Moldova și partenerilor externi ai țării noastre că atacul deputatului Bogdan ȚÎRDEA nu este doar un simplu exercițiu oratoric de inspirație totalitară, ci este un atac la adresa Constituției Republicii Moldova, a cadrului legal din Moldova, a ordinii de drept, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor moldoveni, deoarece:

1. Organizațiile societății civile se constituie pe baza drepturilor fundamentale ale cetățenilor la opinie, liberă expresie, asociere, care sunt garantate de Constituția Republicii Moldova. Orice cetățean are dreptul să se implice în orice cauză dorește. Orice cetățean are dreptul să acționeze, să critice, să monitorizeze statul. Statul nu este deasupra cetățenilor, iar aceștia au dreptul să se constituie în organizații, pentru a putea acționa profesionist și eficient.
2. Organizațiile societății civile sunt obligate să respecte un cadru legal, iar dacă există abateri de la acest cadru, instituțiile statului au puterea și trebuie să acționeze pentru a se asigura că legea este respectată. Răspunderea este individuală și nu colectivă, potrivit legii.
3. Organizațiile societății civile vin să completeze munca și expertiza statului, în domeniile în care acesta are nevoie, pentru a asigura servicii mai bune cetățenilor săi.
4. Organizațiile societății civile au jucat un rol cheie în apărarea drepturilor omului, reformarea justiției, democratizarea Republicii Moldova, pentru a se apropia de Uniunea Europeană, conform voinței majorității populației acestei țări. Dacă reformele democratice nu au mers atât de repede pe cât ar fi avut nevoie cetățenii Moldovei, pentru a ieși din sărăcie și nesiguranța zilei de mâine, este din cauza încăpățânării cu care clasa politică le-a tergiversat.
5. Organizațiile societății civile primesc finanțare externă pentru promovarea democrației și a drepturilor omului câtă vreme aceste domenii sunt insuficient funcționale în Republica Moldova. Odată ce Republica Moldova va fi o democrație funcțională, donatorii externi își vor reduce finanțarea pentru aceste domenii, așa cum s-a întâmplat și în alte state care au făcut tranziția de la totalitarism la democrație. Deci, politicienii care se opun democratizării Republicii Moldova sunt cei care transmit donatorilor că este nevoie să continue să sprijine procesul și societatea civilă.
6. Societatea civilă este o condiție necesară a unei democrații, oriunde în lume. Dacă cetățenii nu pot să se constituie în asociații și să lupte pentru temele care îi preocupă, atunci în acea țară nu există democrație.
7. Banii atrași de societatea civilă de la donatori au compensat de fapt goluri de finanțare pe care bugetul public atât de redus al Republicii Moldova nu ar fi putut să le acopere, permițând țării noastre să aibă acces la expertiză, servicii, proiecte, care altfel nu ar fi fost posibile. În plus, ONG-urile au direcționat o parte din acești bani veniți de la finanțatori către bugetul de stat, plătind taxe, și au creat locuri de muncă.
8. Acordul de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană prevede în mod explicit nevoia de consolidare a societății civile. Parteneriatul Estic, din care Republica Moldova face parte, de asemenea cuprinde mecanisme de dezvoltare a societății civile în regiune. Deci statul a asumat obligații internaționale pentru a respecta și permite dezvoltarea societății civile.

În aceste condiții, semnatarii acestei alerte publice:

• Solicită Parlamentului, Guvernului, Președintelui Republicii Moldova, Igor DODON, PSRM și altor politicieni să se distanțeze și să se dezică de manipulările lansate de deputatul PSRM Bogdan ȚÎRDEA și să nu le încurajeze sau să le preia. Dat fiind rolul său în stat, poziția pe care președintele Igor DODON o adoptă este esențială pentru a transmite public dacă domnia sa respectă sau nu Constituția și legile din Republica Moldova. Având în vedere că a promovat lansarea așa-zisei cărți a lui Bogdan ȚÎRDEA, o clarificare a poziției sale este cu atât mai necesară.

• Solicită clasei politice să oprească atacurile și defăimările împotriva societății civile. Nu ONG-urile țin Republica Moldova în sărăcie și sub-dezvoltare, ci tocmai cei care se opun democratizării, reformei justiției, luptei cu corupția, respectării drepturilor și libertăților individuale!

• Solicită deputatului PSRM Bogdan ȚÎRDEA să oprească această campanie de defăimare și să retragă așa-zisă carte de pe piață, deoarece conține și promovează falsuri informaționale, defăimări, manipulări. Solicităm deputatului PSRM Bogdan ȚÎRDEA să dezmintă falsurile pe care le-a răspândit la conferința de presă din 21 octombrie 2020.

• Solicită presei să verifice cu atenție declarațiile politicienilor care atacă societatea civilă, cu atât mai mult cu cât suntem în campanie electorală, iar lupta pare să se fi mutat pe tărâmul libertăților fundamentale. Odată ce libertatea de asociere este limitată de politicieni, pe motiv că ei apără interesul național și statul, toate celelalte libertăți sunt în pericol, inclusiv libertatea presei.

Semnatari:

• Toate organizațiile membre ale Platformei Naționale a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic (92 organizații):

Alte organizații:

• Amnesty International Moldova
• Asociația Reporterilor de Investigație și Securitate Editorială „RISE Moldova”
• AO „Media Alternativa”
• Institutul de istorie orală din Moldova (IIOM)
• Mold-Street.com
• Ambasada Drepturilor Omului
• Moldova.org
• Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției
• IM Swedish Development Partner
• ”Partnership for Every Child” („Parteneriate pentru Fiecare Copil”(vedeți anexa)

Lista semnatarilor este deschisă. Pentru a semna alerta publică, vă rugăm să scrieți la veronica.jantoan@eap-csf.md.

Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Partneriatul Estic a fost creată în anul 2011 și în acest moment are 92 de organizații membre, 7 dintre acestea constituind organizații-umbrelă pentru alte 255 de organizații. Misiunea Platformei este consolidarea procesului de integrare europeană și de dezvoltare democratică a Republicii Moldova, de a contribui la procesul de advocacy și monitorizare pentru implementarea Acordului de Asociere dintre RM-UE și alte documente relevante ce se referă la Parteneriatul Estic și relația RM-UE. Mai multe detalii despre Platformă puteți găsi la: www.eap-csf.md.

Apelul public în limba română este disponibilă AICI.

Apelul public în limba engleză este disponibilă AICI.

Apelul public în limba rusă este disponibilă AICI.

______________________________________________________________________________________

Candidaților la funcția de Președinte al Republicii Moldova pentru

alegerile din 1 noiembrie 2020

Organizațiile semnatare, membre ale Coaliției civice pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC),

Fac apel către candidații la funcția de Președinte al Republicii Moldova, staff-urile electorale ale acestora și  partidele politice care au desemnat sau susțin candidații:

• să respecte cu rigurozitate și maximă responsabilitate regulile generale obligatorii de prevenire şi combatere a infecției COVID-19 la desfășurarea campaniilor electorale;
• să respecte măsurile de prevenire şi control a infecției COVID-19, aplicabile în scopul protejării tuturor participanților la procesul electoral.

La 1 noiembrie 2020, în Republica Moldova urmează să fie organizate alegeri prezidențiale. Scrutinul prezidențial va fi organizat în contextul crizei pandemice cauzate de virusul COVID-19.

La 15 mai 2020, Comisia Națională Extraordinară pentru Sănătate Publică a declarat stare de urgență în sănătate publică pe întreg teritoriul Republicii Moldova. La 13 octombrie 2020, cu puțin mai mult de două săptămâni până la alegerile prezidențiale, Comisia Națională Extraordinară pentru Sănătate Publică (CNESP) a instituit stare de urgență în sănătate publică cu gradul de alertă „Cod Roșu” în majoritatea unităților administrativ-teritoriale (cu excepția r. Hîncești, Leova și Soroca). La nivel național, în ultimele săptămâni se constată o creștere semnificativă a numărului de persoane infectate cu virusul COVID-19, precum și a numărului de decese cauzate de acestă infecție. Criza pandemică a afectat grav sistemul de sănătate, educațional, mediul de afaceri și a dus la creșterea și mai mare a sărăciei din Republica Moldova.

În această situație alarmantă de creștere a cazurilor de infectare cu COVID-19, care coincide cu perioada campaniei electorale, este deosebit de importantă respectarea cu rigurozitate a regulilor generale obligatorii de prevenire şi combatere a infecției COVID-19 la întrunirile cu alegătorii organizate de candidații la funcția de președinte. La 12 august 2020, Comisia Naţională Extraordinară de Sănătate Publică a adoptat o serie de reguli de prevenire și combatere a infecției COVID-19 la desfășurarea scrutinelor electorale, printre care purtarea obligatorie a măștilor, păstrarea distanței sociale minime de un metru, interdicția întrunirilor în masă cu participarea unui număr mai mare de 50 persoane, etc.

Organizațiile membre ale CALC au observat că, din păcate, unii concurenți electorali la funcția de președinte al Republicii Moldova și/sau staff-urile electorale ale acestora nu respectă măsurile de profilaxie și regulile obligatorii de prevenire și/sau combatere a infecției COVID-19 în cadrul activităților electorale desfășurate și organizate cu alegătorii pe durata campaniei electorale, stabilite prin hotărârea CNESP din 12 august 2020.

Organizațiile membre ale CALC consideră că nerespectarea măsurilor și regulilor de prevenire și combatere a infecției COVID-19 de către participanții în campania electorală prezidențială  sunt o dovadă de iresponsabilitate și lipsă de respect față de alegători și pot duce la creșterea numărului de persoane infectate cu COVID-19. Aceasta se răsfrânge negativ nu doar asupra procesului de desfășurare a alegerilor, dar și asupra sistemului medical și a crizei generale din țară provocată de virusul COVID-19. Candidații la funcția de președinte, staff-urile lor electorale și partidele politice care i-au desemnat sau îi susțin ar urma să dea dovadă de responsabilitate și să reprezinte un exemplu demn de urmat pentru toată populația țării la respectarea tuturor regulilor de prevenire și combatere a infecției COVID-19.

 Apelul în limba român este disponibil AICI.