La 1 aprilie 2014, CRJM a discutat cu factori de decizie și reprezentanți ai sistemului judecătoresc și ai societății civile proiectul de Lege cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor. În cadrul dezbaterii publice, organizate cu această ocazie, CRJM a prezentat Opinia sa cu privire la proiectul de Lege respectiv, referindu-se la aspectele pozitive ale documentului şi oferind recomandări pentru îmbunătăţirea acestuia.

CRJM consideră că proiectul de lege este deosebit de important pentru stabilirea unui mecanism eficient și transparent de investigare disciplinară a judecătorilor. Un atare mecanism va contribui, în mod direct, la responsabilizarea judecătorilor şi sporirea încrederii societății în justiţie. Legislaţia actuală conține o serie de carențe care împiedică investigarea calitativă și eficientă a abaterilor disciplinare comise de judecători. Printre acestea se numără procedura confuză de examinare preliminară a plângerilor cu privire la abaterile disciplinare; temeiurile de atragere la răspunderea disciplinară definite vag în lege; sancțiuni disciplinare cu consecințe asemănătoare sau ineficiente; posibilitatea de evitare a răspunderii disciplinare prin demisia din proprie iniţiativă până la finalizarea examinării procedurii disciplinare; prevederi insuficiente de reglementare a procedurii disciplinare în faţa Colegiului Disciplinar şi a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM); obligativitatea validării hotărârilor Colegiului Disciplinar de către CSM.

Proiectul de Lege cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor înlătură multe dintre aceste lacune. Din considerentele expuse, proiectul de lege se recomandă a fi adoptat cât mai curând posibil.

În același timp, proiectul de lege conține câteva carențe importante, care ar putea reduce semnificativ din eficiența mecanismului propus. În primul rând, proiectul de lege prevede etapa examinării admisibilității sesizărilor cu privire la abaterile disciplinare de către un complet compus din 3 membri ai Colegiului Disciplinar. O astfel de etapă va îngreuna semnificativ procesul de examinare a sesizărilor și va extinde nejustificat termenul de examinare. Mai mult, din cauza numărului mare de sesizări și a activității nepermanente a Colegiului Disciplinar, examinarea admisibilității s-ar putea transforma într-o etapă formală și va reduce din eficacitatea procedurii disciplinare în general. În examinarea sesizărilor, CRJM propune excluderea etapei respective și atribuirea unui rol mai mare Inspecției Judiciare în ceea ce privește clasarea procedurilor neîntemeiate și prezentarea acuzării în cauzele disciplinare în fața Colegiului Disciplinar. De asemenea, CRJM propune atribuirea Curții Supreme de Justiție a competenţei de a examina și fondul cauzei disciplinare, competenţă care în prezent lipseşte. CRJM susține prevederile din proiectul de lege cu privire la noua modalitate de formare a Colegiului Disciplinar, cu specificarea mai detaliată a procedurii de selectare a reprezentanților societății civile. CRJM susține, de asemenea, Opinia Comisiei de la Veneţia şi ODIHR din 24 martie 2014 cu privire la definirea mai clară a textului unor abateri disciplinare, expuse în proiectul de Lege.

***

La 29 octombrie 2013, proiectul de Lege cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor a fost transmis Parlamentului spre examinare de către Guvernul Republicii Moldova. Parlamentul a votat proiectul de Lege în prima lectură și, înainte de a doua lectură, a fost solicitată opinia Comisiei de la Veneția cu privire la compatibilitatea proiectului de lege cu standardele europene ce asigură independența justiției. La 24 martie 2014, a fost făcută publică opinia comună a Comisiei de la Veneţia şi ODIHR cu privire la proiectul de Lege.

***

Opinia CRJM privind proiectul Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor

În cadrul proiectului „Atlasul Torturii” a fost publicat Raportul final privind situația din Republica Moldova.

Raportul final include concluziile precum și activitățile realizate de echipa proiectului „Atlasul Torturii” în domeniul modificării cadrului legislativ național, în contextul ralierii la Convenția ONU Împotriva Torturii. Concluziile incluse în raport vizează infracțiunea de tortură, tratament inuman sau degradant, proiectul legii cu privire la avocatul poporului și mecanismul național de prevenire a torturii, reforma procedurală și instituțională cu referire la procurorii desemnați pentru examinarea cauzelor de tortură și rele tratamente, promovarea și îmbunătățirea mecanismului de responsabilizare disciplinară și penală, ș.a.

Activităţile și produsele realizate în cadrul proiectului „Atlasul Torturii” au fost implementate în Republica Moldova, în perioada 2010-2013, de Institutul pentru Drepturile Omului „Ludwig Boltzmann”, în colaborare cu Centrul de Resurse Juridice din Moldova şi Institutul de Reforme Penale.

Pentru mai multe detalii despre proiectul ”Atlasul Torturii” a se vedea aici.

Pentru asigurarea unui sistem judecătoresc eficient şi calitativ, este necesară reducerea numărului de instanţe de judecată din R. Moldova, astfel ca, în loc de 44 de instanțe câte există în prezent, să rămână doar o treime.Aceasta este recomandarea autorilor „Studiului de oportunitate cu privire la optimizarea hărții dislocării instanțelor judecătorești”, realizat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova.

„Reducerea numărului instanţelor judecătoreşti şi formarea unor judecătorii mai mari, care ar deservi două-trei raioane, va duce la îmbunătățirea calității actului justiției și la o mai bună utilizare a fondurilor publice în domeniul justițiar”, a spus Nadejda Hriptievschi, unul dintre autorii studiului menţionat. Potrivit autorului, instanţele mai mari ar putea crea un mediu mai bun de lucru, iar unicul argument împotriva desfiinţării instanţelor mici este proximitatea acestora de comunităţile locale, care oferă cetăţenilor acces convenabil la justiţie.

„Este adevărat că va fi nevoie de investiții de la zero pentru a crea aceste 15 instanțe mari, dar banii vor fi răscumpărați în timp. În schimb, vom avea o justiție corectă. Pentru o optimizare eficientă, am propus mai multe scenarii de comasare a instanțelor”, a afirmat Veaceslav Gribincea, şi el unul dintre autorii studiului.

Viceministrul Justiției, Nicolae Eşanu, a afirmat, însă, că ministerul nu vrea „să dea în bară cu implementarea unor noi reforme” şi că va studia mai întâi recomandările făcute de experţi.

Studiul face parte din acțiunile Strategiei de Reformare a Sectorului Justiției (2011-2016) și a fost elaborat de Centrul de Resurse Juridice, în cooperare cu Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii, cu susţinerea financiară din partea Departamentului de Stat al Statelor Unite.

Plecată din septembrie 2020

Rodica a activat în calitate de asistentă administrativă în cadrul CRJM din iunie 2020 până în septembrie 2020, asistând la coordonarea activităților Asociației și contribuind logistic la realizarea acestora.

Anterior a activat în calitate de asistentă a Înaltului Consilier al UE în Servicii Financiare, în cadrul Misiunii Uniunii Europene de Consiliere în Politici Publice. Rodica are o experiență de 7 ani de lucru în cadrul sistemului bancar din Republica Moldova.

Rodica a obținut diploma de licență în Informatică și Limbi Moderne Aplicate și diploma de master în Business și Administrarea Afacerilor în cadrul Universității de Stat „Alecu Russo” din mun. Bălți.

Rodica vorbește fluent româna (nativă), rusa, engleza și la nivel intermediar franceza.