La 17 septembrie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a propus Președintelui Republicii Moldova numirea, pe un termen de 5 ani, în funcția de judecător în diverse judecătorii din mun. Chișinău a următorilor candidați: Petru HARMANIUC (Judecătoria Rîșcani), Lucia BAGRIN (Judecătoria Centru), Corneliu CREȚU (Judecătoria Centru), Maria COZMA (Judecătoria Ciocana) și Natalia BERBEC (Judecătoria Buiucani) (hotărârile CSM nr. 733/24, 734/24, 735/24 și 736/24).
Încă în vara anului 2013, în mass-media au apărut mai multe informații care ridică diverse suspiciuni în ceea ce privește integritatea și reputația persoanelor sus-menționate. În special, informațiile se referă la averi ce nu corespund veniturilor sau averi nedeclarate, conflicte de interese, relații cu persoane controversate, precum și pretinse implicări în activități ilegale.
Atât legislația națională, cât și standardele internaționale prevăd că la funcția de judecător pot candida persoane care corespund mai multor criterii, printre care și reputație ireproșabilă.
Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a transmis Ministerului Justiţiei opinia la proiectul de Hotărâre a Guvernului cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Instanţelor Judecătoreşti (ANAIJ).
CRJM susţine organizarea acestei instituţii şi necesitatea centralizării proceselor ce ţin de procurări, reparaţii, investiţii şi politica de personal în cadrul judecătoriilor şi curţilor de apel. Totuşi, implementarea modificărilor prin hotărâre de guvern, fără a interveni în cadrul legislativ, creează o situaţie de dublare a competenţelor ANAIJ cu cele ale Consiliului Superior al Magistraturii (SCM), prevederile proiectului hotărârii de guvern fiind contrare legii cu privire la CSM.
Astfel, CRJM consideră căproiectul Hotărârii de Guvern soluţionează, la prima vedere, aducerea în concordanţă a denumirii DAJ, nu şi chestiunile referitoare la funcţiile şi atribuţiile ANAIJ. Documentul nu este coordonat suficient cu prevederile Legii nr. 947 şi Legii nr. 514. Activitatea unei autorităţi instituite prin Hotărâre de Guvern nu poate substitui mandatul organelor de autoadministrare judecătorească instituite prin Constituţie şi lege. CRJM reiterează că instituirea ANAIJ este o măsură complexă iar decizia finală cu privire la rolul acesteia urmează a fi luată de Parlament şi Guvern prin consultarea cu CSM. Instituirea ANAIJ, în forma propusă, nu poate avea loc fără revizuirea cadrului legal relevant. Pentru a se asigura corespunderea tratatelor internaţionale, proiectele de modificare ar putea fi consultate cu Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE), Comisia Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) sau Oficiul OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (OSCE/ODIHR).
Ion Guzun, consilier juridic al Centrului de Resurse Juridice din Moldova, alaturi de Stanislav Pavlovschi, fost judecator la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Mariana Calughin, expert al Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, în cadrul emisiunii „Ora expertizei” la Jurnal TV, au discutat despre reformarea justiției din Republica Moldova.
Despre reformarea justiției în Republica Moldova: Ion Guzun, consilier juridic al Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Stanislav Pavlovschi, fost judecator la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Mariana Calughin, expert al Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, în cadrul emisiunii „Ora expertizei” la Jurnal TV.
30 de subiecte ce țin de reformarea justiției în Republica Moldova au fost analizate de către Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) în cadrul Studiului „Succesele și insuccesele în reformarea justiției din Republica Moldova: 2012 – iulie 2014”, lansat la 22 septembrie 2014. Aceasta este prima cercetare de acest gen în Republica Moldova și a inclus aspectele cu cel mai mare impact pe care le-au avut și le vor avea asupra justiției din țară.
Prin documentul dat echipa CRJM și-a propus să evidențieze cele mai importante schimbări în domeniul justiției începând cu anul 2012, când a început implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011-2016 (SRSJ). Totodată, autorii studiului au intenționat să analizeze principalele inițiative de reformare a justiției și impactul acestora, precum și să ofere recomandări pentru îmbunătățirea legislației și a practicii, adresate în principal autorităților din Republica Moldova. Unele subiecte prezintă succese, iar altele – insuccesele reformei. S-a încercat analiza critică a fiecărui subiect.
Studiul s-a referit, în cea mai mare parte, la activitatea judecătorilor și a procurorilor, dar analizează și alte aspecte conexe, cum ar fi combaterea corupției. Cele 30 de subiecte au fost structurate în şase capitole, şi anume: organizarea sistemului judecătoresc și al procuraturii, Consiliul Superior al Magistraturii, activitatea judecătorilor și a procurorilor, garanțiile materiale și sociale ale judecătorilor, combaterea corupției și rolul Curții Constituționale în reforma justiției.
Studiu va fi un suport, în primul rând, autorităților competente de implementarea reformei justiției, concentrând o importantă parte a informației pe segmentul dat. Totodată, sperăm că documentul va fi util și colegilor din societatea civilă, implicați în reforma justiției și reprezentanților mass-media, care are un rol deosebit și un suport major în implementarea schimbărilor.
Unul din cele mai importante impedimente pentru oricare reformă sunt constrângerile bugetare, iar în cazul dat angajamentul autorităților Republicii Moldova de a reforma domeniul justiției beneficiază de un important suport financiar acordat, în primul rând, de Uniunea Europeană. Considerarea recomandărilor formulate în prezentul studiu va ajuta la orientarea eforturilor în implementarea SRSJ, astfel încât până în anul 2016 angajamentele să fie realizate, iar țara să-și păstreze credibilitatea, inclusiv în fața donatorilor străini.
La 17 septembrie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a propus Președintelui Republicii Moldova numirea, pe un termen de 5 ani, în funcția de judecător în diverse judecătorii din mun. Chișinău a următorilor candidați: Petru HARMANIUC (Judecătoria Rîșcani), Lucia BAGRIN (Judecătoria Centru), Corneliu CREȚU (Judecătoria Centru), Maria COZMA (Judecătoria Ciocana) și Natalia BERBEC (Judecătoria Buiucani) (hotărârile CSM nr. 733/24, 734/24, 735/24 și 736/24).
Încă în vara anului 2013, în mass-media au apărut mai multe informații care ridică diverse suspiciuni în ceea ce privește integritatea și reputația persoanelor sus-menționate. În special, informațiile se referă la averi ce nu corespund veniturilor sau averi nedeclarate, conflicte de interese, relații cu persoane controversate, precum și pretinse implicări în activități ilegale.
Atât legislația națională, cât și standardele internaționale prevăd că la funcția de judecător pot candida persoane care corespund mai multor criterii, printre care și reputație ireproșabilă.
În acest context, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, alături de alte treisprezece ONG-uri au expediat Președintelui Republicii Moldova un apel în care solicită verificarea informaţiilor despre candidaţii la funcţia de judecători şi admiterea în sistem doar a celor cu reputaţie ireproşabilă. Apelul a fost expediat spre informare Consiliului Superior al Magistraturii și Serviciului de Informații și Securitate.