O primă analiză a Centrului pentru Resurse Juridice constată că oamenii legii au continuat să admită abateri care costă bugetul de stat zeci de milioane de lei…
În procesul de reformare a justiţiei, autorităţile statului au insistat, întâi de toate, pe majorarea salariilor judecătorilor – considerată cea mai sigură măsură în lupta cu corupţia din sistem. Într-o primă analiză a consecinţelor acestei decizii, experţii Centrului de Resurse Juridice au constatat că oamenii legii au admis un şir de abateri, care costă bugetul de stat zeci de milioane de lei. În primul rând, în pofida majorării salariilor, judecătorii au în continuare dreptul la premii şi ajutoare materiale. În al doilea rând, au sporit şi pensiile pentru magistraţi, Casa Naţională pentru Asigurări Sociale fiind silită să găsească aproape 20 de milioane lei pentru achitarea pensiilor majorate. Mai multe de la Diana Răileanu:
Consecinţele financiare ale sporirii salariilor pentru judecători, suportate de bugetul de stat, îi determină pe experţii Centrului de Resurse Juridice să creadă că decizia a fost luată … cel puţin pe negândite. De la începutul acestui an, salariile magistraţilor s-au dublat ori chiar triplat în mai multe cazuri. Dacă anul trecut un judecător de primă instanţă primea lunar peste 4 mii de lei, astăzi, aceeaşi persoană are o remunerare de aproape 11 mii. Majorarea este substanţială şi în cazul unui judecător de la Curtea Supremă de Justiţie, care în prezent este remunerat cu 14 mii lei, spre deosebire de 6 mii anul trecut. Sumele urmează să crească cu 10 la sută în următorii doi ani. În mod normal, constată Sorina Macrinici, consilieră în cadrul Centrului de Resurse Juridice, odată cu majorarea retribuţiei, judecătorii ar fi trebuit să renunţe la aşa numitul „ajutor material”, în mărime de un salariu, care până acum era oferit cu titlu de recompensă pentru proasta remunerare. Judecătorii continuă să beneficieze de acest bonus. Ba mai mult, observă experta, judecătorii în continuare au dreptul la premii băneşti, care pe parcursul unui an nu pot depăşi un salariu, dar îl pot atinge:
„Concluzia noastră este că mărirea salariilor pentru judecători a fost o măsură necesară şi mult aşteptată în sistemul judecătoresc. Nu ne putem permite o justiţie ieftină. Totuşi, întrebarea care nouă ne-a apărut s-a referit la acordarea acestor premii şi a ajutorului material. În primul rând, nu este clar destinaţia acestui ajutor material şi caracterul discreţionar al acordării premiilor, acesta fiind lăsat la discreţia Preşedintelui instanţei de judecată, fapt care nu este recomandat de Comisia de Veneţia, şi noi recomandăm autorităţilor ca acestea să fie excluse.”
Iniţial, legea privind majorarea salariilor pentru judecători, care a intrat în vigoare la începutul acestui an, urma să fie adoptată la pachet cu o altă lege, care excludea ajustarea pensiei la salariile mărite şi prevedea doar indexarea obişnuită a sumei. Fapt care, iarăşi, nu s-a întâmplat. Parlamentul a adoptat mai întâi legea privind majorarea salariilor şi abia cinci luni mai târziu, norma care se referea la pensiile judecătorilor, însă cu modificări esenţiale de la varianta iniţială. Astfel, noua lege menţinea dreptul magistraţilor de a cere recalcularea pensiei în baza majorărilor efectuate. În aceste condiţii, spune experta Sorina Macrinici, a sporit povara suportată de Fondul de pensii, gestionat de Casa Naţională pentru Asigurări Sociale. Doar pentru judecătorii pensionaţi vor fi alocate 35 de milioane de lei, în comparaţie cu 15 milioane, suma plătita anul trecut:
„Creşterea este foarte mare, ea nu a fost planificată nici de CNAS, nici de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi nici de Parlament. CNAS este acum acţionat în judecată de mulţi judecători în demisie, care solicită majorarea pensiilor după mărirea salariilor. Ei se află cu o mulţime de dosare pe rol. Ei sunt într-o criză foarte mare. Această creştere, de fapt, în opinia noastră, pune în pericol întreg bugetul asigurărilor sociale de stat şi pune în pericol tot sistemul de pensii care este acum în Republica Moldova.”
În opinia experţilor de la Centrul de Resurse Juridice adoptarea legii care se referă la pensionarea judecătorilor, la cinci luni de la cea care prevede majorarea salariilor, ridică mai multe semne de întrebare. Mai ales la capitolul care vorbeşte despre îndemnizaţia unică la concediere. În trecut, îndemnizaţia se calcula în felul următor: salariul mediu al judecătorului era înmulţit la numărul de ani cât a deţinut această funcţie. Noua lege prevedea o reducere a sumei cu 50 la sută. Pentru a nu pierde banii, o parte dintre judecători au ales să-şi dea demisia tocmai în perioada dintre adoptarea celor două legi. Astfel, în cele cinci luni, 39 de judecători au plecat din sistem cu îndemnizaţii de concediere calculate în baza vechii formule. Astăzi, statul este obligat să le plătească acestora peste 10 milioane lei.
De unde vor lua autorităţile bani pentru a acoperi aceste găuri financiare, nu este clar. Cert e că pe lângă cele 60 de milioane de lei alocate anul acesta pentru majorarea salariilor judecătorilor din sistem, vor fi necesare alte câteva zeci de milioane, pentru magistraţii pensionaţi.
Compensațiile acordate cu titlu de prejudiciu moral în Republica Moldova sunt mult mai mici decât cele acordate de CtEDO în cazuri comparabile. La această concluzie Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a ajuns în urma analizei eficienței mecanismului de reparare de către stat a prejudiciului cauzat prin examinarea prea lungă a cauzelor sau neexecutarea hotărârilor judecătorești. Mecanismul respectiv a fost introdus la 1 iulie 2011, prin Legea 87/2011, în scopul executării hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) în cauza Olaru ş.a. c. Moldovei.
La fel, CRJM a constatat că multe din cauzele cu privire la Legea 87 au fost examinate lent, iar judecătorii au motivat insuficient hotărârile în aceste cauze. Uneori, judecătorii chiar au constatat că termenul rezonabil a fost încălcat, deși standardele CtEDO nu permit să se tragă o astfel de concluzie. În consecință, carențele depistate pot determina CtEDO să constate că mecanismul introdus prin Legea 87/2011 nu este eficient.
Constatările respective au fost formulate în urma analizei de către CRJM a peste 90% din cauzele cu privire la Legea nr. 87 în care, până în noiembrie 2013, au fost adoptate hotărâri irevocabile. În rezultat, printr-un document de politici, CRJM recomandă schimbarea procedurii de acordare a compensațiilor pentru încălcarea termenului rezonabil. Acestea ar putea fi acordate de Ministerul Justiției (MJ) în baza unor standarde clare, care deja au fost elaborate de MJ. Decizia MJ va putea fi contestată direct la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Mecanisme similare funcționează eficient în Cehia, Anglia și Spania.
În cazul menținerii mecanismului actual de reparare de către stat a prejudiciului cauzat prin examinarea prea lungă a cauzelor sau neexecutarea hotărârilor judecătorești, în instanțele judecătorești urmează a fi introdus un sistem care să asigure în practică examinarea rapidă a cauzelor privind Legea nr.87. De asemenea, CSJ ar trebui să instituie practici care să asigure compensații adecvate pentru încălcarea termenului rezonabil.
Varianta în limba engleză a documentului poate fi descărcată aici.
***
Până la mijlocul deceniului trecut, neexecutarea hotărârilor judecătorești a reprezentat o problemă deosebit de acută în Republica Moldova. Prin hotărârea Olaru ș.a. c. Moldovei (28 iulie 2009), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a cerut Guvernului să instituie la nivel național un mecanism pentru remedierea persoanelor afectate de neexecutarea hotărârilor judecătorești. În acest scop, la 21 aprilie 2011, Parlamentul a adoptat Legea nr. 87. În anul 2012, Curtea Europeană a acceptat că recursul introdus prin Legea nr. 87 este unul eficace şi a declarat inadmisibile mai mult de 300 de cereri moldovenești. Reclamanților le-a fost sugerat să recurgă la remediul prevăzut de Legea nr. 87.
***
Persoană de contact: Vladislav GRIBINCEA, Preşedinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova, tel: 022 843 601, email: vladislav.gribincea@old2.old.crjm.org.
***
Documentul de politici a fost elaborat în cadrul Proiectului „Monitorizarea și contribuirea la progresul sistemului judiciar din Republica Moldova”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu suportul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), în cadrul Programului de Consolidare a Instituțiilor Statului de Drept (ROLISP).
În scopul combaterii corupției, la 23 decembrie 2013, Parlamentul a adoptat Legea privind testarea integrității profesionale. În vara anului 2014, Centrul Național Anticorupție (CNA) a redactat modificări la legislaţie în vederea aducerii ei în concordanță cu Legea privind testarea integrităţii profesionale.
La 16 septembrie 2014, 15 organizaţii non-guvernamentale, printr-un apel public, şi-au exprimat dezacordul cu unele propuneri legislative făcute de Centrul Național Anticorupție. În particular, organizațiile solicită:
– includerea în art. 16 al Legii nr. 325 a interdicției de angajare în funcții publice a persoanelor care au obținut în ultimii 5 ani rezultatul negativ în cadrul testului de integritate profesională;
– menținerea Curții Constituționale în lista entităților publice ai căror angajați se supun testării integrității profesionale. În plus, semnatarii insistă ca și membrii Parlamentului și ai Guvernului ar trebui să fie incluși în această listă;
– excluderea posibilității promovării pentru rezultatul pozitiv al testului de integritate.
Semnatarii apelului solicită Guvernului și Parlamentului să adopte pe parcursul sesiunii Parlamentului de toamnă-iarnă 2014 a modificărilor propuse de CNA cu ajustările de mai sus. De asemenea, semnatarii solicită Guvernului publicarea neîntârziată în Monitorul Oficial a Hotărârii de Guvern din 20 august 2014 ”Pentru implementarea Legii nr.325 din 23 decembrie 2013 privind testarea integrității profesionale”.
Pavel Grecu, consilier juridic la CRJM, alături de Stanislav Pavlovschi, fost judecător la CtEDO și jurnalistul Alexandru Grosu au pus în discuție subiectul imunitații judecătorești în Republica Moldova, în cadrul emisiunii „Publika report” (Publika).
[jwplayer mediaid=”4124″]
Sorina Macrinici, consilier juridic în cadrul CRJM, este citată în materialul la tema salariilor judecătorilor, realizat de Europa Liberă. Materialul a apărut după lansarea Studiului „Succesele și insuccesele în reformarea justiției din Republica Moldova: 2012 – iulie 2014”.