Legislația Republicii Moldova în domeniul nediscriminării este, în mare parte, conformă standardelor europene, însă câteva carențe în actele legislative încetinesc eradicarea eficientă a discriminării în țară. Această constatare a fost formulată în urma analizei legislației Republicii Moldova și compatibilității acesteia cu standardele europene în domeniul egalității și nediscriminării, efectuată de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice (ECPI).
Principalele carențe ale legislației țin de statutul incert și competențele limitate ale Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității (CPPEDAE). CPPEDAE nu poate aplica sancțiuni de sine stătător atunci când constată o faptă de discriminare, nu are competența de a sesiza direct Curtea Constituțională, iar recomandările acestuia rămân, în multe cazuri, doar recomandări. Legislația națională, de asemenea, nu cuprinde norme de nediscriminare în unele acte normative care reglementează domenii specifice, de o importanță majoră, cum ar fi: achizițiile publice, prestarea serviciilor medicale și, în general, activitatea funcționarilor și demnitarilor publici.
Analiza efectuată a indicat că sunt necesare eforturi și în domeniul aplicării standardelor nediscriminării în practica de zi cu zi. CPPEDAE, spre exemplu, a reflectat în jurisprudența sa prejudecăți majore în atitudinea avocaților care acordă asistență juridică garantată de stat față de modul de reprezentare a persoanelor cu dizabilități mintale. De asemenea, practica CPPEDAE a indicat o anumită incoerență în abordarea instanțelor de judecată față de cererile depuse în limba rusă. Problema pare să țină de responsabilitatea sistemului justiției, dar adevărata cauză a incertitudinii se regăsește în legislația extrem de confuză în acest domeniu, o chestiune care urmează a fi soluționată de legiuitor.
Autorii analizei consideră că și practica instanțelor de judecată în domeniul nediscriminării trebuie îmbunătățită. Atunci când instanțele de judecată sunt sesizate direct cu privire la o faptă de discriminare, acestea se confruntă cu probleme la stabilirea corectă a sarcinii probațiunii, specifice în cauzele de discriminare. Contestarea deciziilor CPPEDAE în instanțele de judecată în procedură de contencios administrativ nu permite instanțelor să analizeze în esență dacă a avut sau nu loc fapta de discriminare. Procesele-verbale emise de CPPEDAE sunt anulate de instanțele de judecată pe motive formale. Iar practica judiciară ce ține de faptele penale de discriminare este aproape inexistentă.
Acestea și alte constatări, concluzii și recomandări pot fi găsite în Analiza compatibilității legislației din Republica Moldova cu standardele europene în domeniul egalității și nediscriminării, disponibilă în limbile română, engleză și rusă. Documentul a fost elaborat de CRJM în parteneriat cu ECPI, în cadrul proiectului „Promovarea egalității – consolidarea agenților schimbării”, finanțat de Uniunea Europeană, implementat în perioada februarie 2014 – ianuarie 2016. În cadrul aceluiași proiect au fost realizate o serie de instruiri în domeniul nediscriminării pentru cadre didactice și asistenți sociali.
În cadrul sondajului „Percepția judecătorilor, procurorilor și avocaților privind reforma în justiție și combaterea corupției”, efectuat în octombrie – decembrie 2015 de Centrul de Investigații Sociologice și Studii de Marketing „CBS-AXA” la comanda Centrului de Resurse Juridice din Moldova, a fost stabilit că atât judecătorii, cât și procurorii și avocații, sunt de acord că reforma justiției declanșată în anul 2011 a avut un impact benefic. Cu toate acestea, în ceea ce privește impactul inițiativelor specifice, opinia acestora variază considerabil.
75% din judecători, 50% din procurori și 42% dintre avocații respondenți consideră că reforma justiției, începută în anul 2011, a avut un impact pozitiv pentru sistemul judecătoresc. La întrebarea privind calitatea actului de justiție în 2015 comparativ cu 2011, 82% din judecători, 46% din procurori și 37% din avocați consideră că aceasta s-a îmbunătățit. Pe de altă parte, 4% din judecători, 29% din procurori și 43% din avocați nu văd o îmbunătățire a situației în ceea ce privește calitatea actului de justiție. 62% din judecătorii chestionați consideră că practica CSJ este uniformă, în comparație cu 47% din procurori și 35% din avocați. 37% din judecători, 50% din procurori și 64% din avocați nu sunt de acord cu aceasta. În același context, 79% din judecători consideră că, începând cu anul 2012, CSJ a luat suficiente măsuri pentru uniformizarea practicii judiciare, în comparație cu 54% din procurorii și 34% din avocații chestionați. Aceste cifre confirmă că expectanța profesiilor juridice în ceea ce privește calitatea actului de justiție și nivelul de uniformizare a practicii judecătorești este diferită, cei mai exigenți în acest sens fiind avocații.
62% din judecătorii chestionați consideră că mecanismul de numire inițială a judecătorilor este unul corect și bazat pe merite, iar 34% nu sunt de acord cu aceasta. 54% din judecătorii chestionați sunt de acord că modul de promovare a judecătorilor este unul corect și bazat pe merite, iar 43% au o opinie opusă. În ceea ce privește mecanismul de numire inițială a procurorilor, 59% din procurorii chestionați consideră că acesta este unul corect și bazat pe merite, iar 39% nu sunt de acord cu această afirmație. 44% din procurorii chestionați susțin că modul de promovare a procurorilor este unul corect și bazat pe merite, în timp ce 54% nu sunt de acord cu această afirmație. Un procent atât de mare al judecătorilor și procurorilor care nu consideră că numirea și promovarea are loc în bază de merite poate vorbi despre carențele în procesul de numire și promovare.
La întrebarea referitor la transparența Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), 72% din judecători consideră că activitatea CSM este transparentă. Doar 20% din avocați împărtășesc această opinie. În același timp, 68% din judecători și doar 25% din avocați consideră că hotărârile CSM sunt clare și bine motivate. 30% din judecători și 73% din avocați nu sunt de acord cu această afirmație. Numărul mare de judecători și avocați care nu sunt satisfăcuți de activitatea CSM ar putea sugera necesitatea intensificării eforturilor CSM de sporite a calității și transparenței activități sale.
Referitor la necesitatea reformării procuraturii, 84% din procurori sunt în favoarea unor asemenea schimbări. 63% din procurori sunt de acord cu abordările din proiectul noii Legi cu privire la procuratură, iar 33% din procurori nu o susțin. 66% din procurori consideră că activitatea Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) este transparentă, iar 29% nu sunt de acord cu aceasta. 77% din procurori consideră că hotărârile CSP sunt bine motivate și clare, iar 22% au o opinie contrară. 61% din procurori consideră că activitatea Procuraturii Generale este eficientă, iar 36% au o opinie opusă.
Privitor la evoluția fenomenului corupției în sectorul justiției din 2011 până în prezent, percepția în rândurile avocaților, procurorilor și judecătorilor este foarte diferită. În timp ce majoritatea judecătorilor consideră că corupția în sectorul justiției a scăzut în raport cu anul 2011 sau nu există, 68% din procurori și 81% din avocați consideră că nivelul corupției a rămas la același nivel sau a crescut. Totodată, rezultatele sondajului arată că procurorii și avocații percep că în sistemul judecătoresc există un mai mare nivel al corupției decât aceasta o recunosc judecătorii.
În cadrul sondajului au completat chestionarele 945 de judecători, procurori și avocați, ceea ce reprezintă circa 32% din numărul total al judecătorilor, procurorilor și avocaților activi din țară. Chestionarea a fost confidențială, fiind exclusă posibilitatea identificării persoanei chestionate.
Sondajul a fost realizat cu suportul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), în cadrul Programului de Consolidare a Instituțiilor Statului de Drept (ROLISP).
Documentul întocmit în baza sondajului poate fi descărcat aici.
Chestionarele pentru judecători, procurori și avocați pot fi descărcate după cum urmează:
Chestionar judecători (română, rusă, engleză)
Chestionar procurori (română, rusă)
Chestionar avocați (română, rusă)
Transmisiunea în direct de la evenimentul de prezentare a sondajului poate fi vizionată aici.
Până la 31 decembrie 2015, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a pronunțat 316 hotărâri în cauzele moldovenești, dintre care 19 – în anul 2015. Aceste date se conțin în Sinteza datelor privind activitatea Curții Europene a Drepturilor Omului în anul 2015, lansată astăzi de Centrul de Resurse Juridice din Moldova.
La 31 decembrie 2015, Moldova se afla pe locul 3 din cele 47 de ţări membre ale Consiliului Europei, comparativ cu locul 4 pe care l-a ocupat în anii 2013 și 2014. După numărul de hotărâri, Moldova devansează Germania, Spania, Olanda sau Portugalia, țări care au aderat la Convenția Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) cu mult timp înaintea Moldovei și au o populație cu mult mai mare decât a Moldovei. Numărul mare de cereri depuse la CtEDO vorbeşte, în primul rând, despre încrederea scăzută în sistemul de drept din ţară.
Potrivit analizei, din cele 316 hotărâri adoptate în cauze moldovenești, 289 se referă la fondul cauzei, iar celelalte vizează, de regulă, satisfacția echitabilă. În 284 (98.3%) din cele 289 de hotărâri, CtEDO a constatat că Republica Moldova a violat CEDO. Printre cele mai dese tipuri de violări sunt: neexecutarea hotărârilor judecătorești naționale (în principal, datorită situațiilor care au avut loc până în anul 2007); anchetarea inadecvată a maltratărilor și deceselor; detenția în condiții proaste; casarea neregulamentară a hotărârilor judecătorești irevocabile; sau maltratarea sau recurgerea la forța excesivă de către exponenții statului.
În baza hotărârilor, reglementărilor amiabile și declarațiilor unilaterale, în anul 2015 Republica Moldova a fost obligată să plătească peste EUR 214.199. În total, în temeiul celor 316 hotărâri CtEDO pronunțate până la 31 decembrie 2015, Republica Moldova a fost obligată să plătească peste EUR 14,250,000. Alte peste EUR 3,350,000 au fost acordate în temeiul reglementărilor amiabile sau declarațiilor unilaterale formulate de Guvern.
Document mai analizează datele statistice privind activitatea CtEDO în privința tuturor statelor și conține și o sinteză a hotărârilor și deciziilor CtEDO din anul 2015 privind Republica Moldova. Anterior, CRJM a efectuat analize similare și pentru anii 2010, 2011, 2012, 2013 și 2014.
Sinteza datelor privind activitatea Curții Europene a Drepturilor Omului în anul 2015 poate fi descărcată aici.