43 de organizații ale societății civile cer publicarea integrală a raportului companiei Kroll privind situația la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, a contractului încheiat între Banca Națională a Moldovei și compania Kroll și pornirea urmăririi penale pe cazul celor trei bănci.„Conștientizăm sensibilitatea sistemului bancar la orice speculație privind stabilitatea acestuia, iar lipsa informațiilor oficiale despre acțiunile instituțiilor responsabile și nepublicarea raportului companiei care a efectuat auditul tranzacțiilor dubioase, va continua punerea la îndoială a capacității instituțiilor de stat de a acționa conform competenței.”, se spune în declarație.Textul integral al declarației poate fi descărcat aici.

Sporirea eficienței și transparenței sistemului judiciar din Republica Moldova 

38 de organizații ale societății civile au transmis astăzi un apel autorităților Republicii Moldova, în care semnalează situația fără precedent în care a fost pusă Asociația „Promo-LEX” de către autoritățile din stânga Nistrului și cer asigurarea măsurilor de securitate pentru membrii asociației. Totodată, ONG-urile semnatare adresează solicitarea misiunilor diplomatice și organizațiilor internaționale de a interveni către administrația neconstituțională cu cererea de a asigura garanții pentru reprezentanții sectorului asociativ care activează în stânga Nistrului.Apelul a fost făcut după ce, la 17 aprilie 2015, pretinsul „comitet pentru securitatea statului” (KGB local) din regiunea transnistreană a publicat o declarație privind activitatea organizațiilor societății civile din regiunea transnistreană, finanțate de donatorii străini. Pretinsa autoritate califică activitatea unor asemenea organizații ca fiind îndreptate împotriva statalității entității nerecunoscute și ilegale de pe teritoriul Republicii Moldova. Autoritatea a intentat o cauză penală, calificând activitatea Asociației „Promo-LEX” ca fiind îndreptată împotriva „statalității” regiunii nerecunoscute.Semnatarii apelului subliniază că activitatea Asociației „Promo-LEX” în domeniul drepturilor omului este una notorie, ce a vizat cele mai relevante domenii: dreptul la educație, libertatea și securitatea persoanei, libera circulație, dreptul la proprietate, dreptul la viață, interzicerea torturii și relelor tratamente, dreptul la un proces echitabil, violența în familie, libertatea de asociere, accesul la informație, nediscriminare, asigurarea unor alegeri libere și corecte, ș.a. Activitatea Asociației a demonstrat atât societății din Republica Moldova, cât și comunității internaționale, încălcările grave ale drepturilor și libertăților fundamentale ale omului din regiunea nerecunoscută. Pentru eforturile sale, inclusiv pentru promovarea și apărarea drepturilor omului din regiunea transnistreană, Asociația a fost premiată de instituțiile naționale și internaționale.Organizațiile semnatare își declară solidaritatea și susținerea Asociației „Promo-LEX” și își exprimă îngrijorarea față de securitatea și integritatea persoanelor care activează în cadrul  organizațiilor neguvernamentale care activează în regiunea transnistreană. Semnatarii prezentei declarații solicită:Condamnarea publică a acțiunilor administrației neconstituționale săvârșite constant împotriva societății civile din regiune, precum și împotriva Asociației „Promo-LEX”;Intervenția urgentă a Misiunii OSCE în Republica Moldova către administrația neconstituțională și solicitarea garanțiilor pentru reprezentanții sectorului asociativ care desfășoară activități în această regiune.Asigurarea de către autoritățile constituționale a garanțiilor și măsurilor de securitate și protecție, ce se impun în astfel de circumstanțe pentru activitatea obișnuită a echipei Asociației „Promo-LEX”, inclusiv și examinarea posibilității pornirii urmăririi penale sau contravenționale pentru acțiuni de persecutare;Includerea în mod prioritar a acestui caz excepțional și fără precedent pe agenda negocierilor din formatul 5+2 privind soluționarea conflictului transnistrean, precum și pe agenda altor instituții sau autorități naționale și internaționale;Insistarea asupra subiectelor ce țin de promovarea, monitorizarea și apărarea drepturilor omului în teritoriul controlat de autoritățile de facto de la Tiraspol.Textul integral al Apelului poate fi descărcat aici.The English version of the Appeal can be downloaded here.С версией обращения на русском языке можно ознакомиться здесь.

Asociația Obștească „Centrul de Resurse Juridice” anunță licitație pentru procurarea echipamentului descris mai jos sau analog cu cel descris, cu următoarele caracteristici tehnice minime:Imprimantă/ Copiator1. Model Canon image RUNNER ADVANCE  C5235i sau C5240isau Xerox WorkCentre 7530 sau 75352. Aparatul trebuie să corespundă următoarelor funcționalități:a. Printer de rețea (obligatoriu - aparatul va fi utilizat pe post de printer principal)b. Scanner duplex color (obligatoriu)c. Expediere fax, email (obligatoriu)d. Dispozitiv de finisare extern (obligatoriu, sau unul intern cu parametri similari celui extern)e. Kit pentru imprimare directă (obligatoriu)f. Magazie de hârtie laterala (opțional)Ofertele comerciale urmează să conțină următoarele informații:denumirea, adresa poștală și e-mail, telefonul și rechizitele bancare ale ofertantului,semnătura persoanei responsabile și amprenta ștampilei,descrierea bunului propus (inclusiv analog), luând în considerație parametrii menționați,prețul în MDL, inclusiv TVA,termenul de garanție și de livrare,data ofertei.Pot fi prezentate una sau mai multe variante de oferte.Ofertele vor fie evaluate în baza următoarelor criterii principale:prețul produsului,parametrii tehnici,perioada de garanție,costul întreținerii,opiniile experților cu privire la produs.A.O. „Centul de Resurse Juridice” își asumă dreptul să nu selecteze nicio ofertă în cazul în care acestea depășesc bugetul alocat pentru această procurare, sau dacă ofertele primite nu sunt conforme anunțului.Plata va fi efectuată timp de 5 zile bancare de la livrarea produsului și semnarea actului de predare-primire. În caz de necesitate, A.O. „Centul de Resurse Juridice” va transmite o scrisoare de garanție. Plata integrală a echipamentului în avans nu poate fi făcută.Ofertele urmează a fi prezentate până la data de 11 mai 2015, ora 14.00 (termen precedent 30 aprilie 2015, ora 14.00)  la adresa electronică [email protected] sau în plic sigilat la adresa Asociației. Ofertele care nu conțin toată informația solicitată mai sus nu vor fi analizate.Prețul indicat în ofertă nu poate fi ajustat după termenul limită pentru prezentarea ofertelor. Prețul va include serviciile de instalare a copiatorului și instruire a personalului CRJM.Compararea ofertelor financiare se va face în lei moldovenești. Ofertele prezentate în altă valută vor fi convertite la cursul de schimb al B.C. „Victoriabank” S.A. la ziua comparării ofertelor.Plicurile sigilate vor fi deschise și toate ofertele vor fi comparate la 11 mai 2015, ora 15.00. Ofertanții pot asista la procesul de deschidere și comparare a ofertelor. Decizia cu privire la achiziție va fi luată până pe 12 mai 2015.Termenul exact de livrare a bunului va fi convenit cu ofertantul selectat.Pentru informații suplimentare puteți contacta pe Mihaela Cibotaru, Ofițer pentru relații cu publicul, Tel: + 373 22 843 601, ext. 108 sau email: [email protected].

Respectiva culegere conține decizii ale Curții Constituționale referitoare la excepții de neconstituționalitate privind Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, prezentând obiectele, motivările și soluțiile respectivelor decizii.

Organizațiile societății civile dezaprobă secretomania şi graba de care au dat dovadă legiuitorii la elaborarea şi la înregistrarea ca iniţiativă legislativă a unor noi modificări la Codul audiovizualului şi la legea cu privire la libertatea de exprimare.ONG-urile consideră inadmisibile încercările de a îmbunătăţi o lege prin încălcarea altei legi, or, în cazul dat, au fost ignorate prevederile Legii nr. 239  privind transparenţa în procesul decizional.Într-un apel comun ONG-urile declară că împărtăşesc preocupările parlamentarilor pentru suveranitatea reală a spaţiului informaţional naţional şi pentru respectarea demnităţii umane. În acelaşi rând, constată cu maximă îngrijorare că noua iniţiativă legislativă conţine stipulări care, fiind adoptate, ar pune în mare pericol atât libertatea presei, cât şi libertatea de exprimare. Facem referinţă, în principal, la propunerea de a introduce articolul 6 prim în Codul audiovizualului.Organizațiile semnatare atrag atenţia autorilor proiectului şi asupra necesităţii de a defini cu exactitate criterii care ar constata că programele transmise/retransmise cad sub incidenţa alin. (2) din Articolul 7 prim. Altfel, prevederea în cauză, devenită normă legală, ar lăsa loc enorm pentru interpretări şi abuzuri, şi ar putea genera procese de judecată interminabile.„Luând în calcul natura extrem de sensibilă a problemelor vizate în proiectul de lege, solicităm să fie organizate şi desfăşurate suficiente dezbateri publice pentru a identifica soluţiile ce ar conferi viitoarelor prevederi juridice coerenţă şi caracter profund democratic, iar procesul de dezbatere publică a acestor modificări sa nu fie mimat, prin consultarea formală a unor ONG-uri de media inactive, afiliate politic sau care reprezintă interese politice.”, declară organizațiile semnatare a Apelului.Au semnat Apelul:Asociaţia Presei ElectroniceCentrul pentru Jurnalism IndependentAsociaţia Presei IndependenteCentrul de Investigaţii JurnalisticeAsociaţia Telejurnaliştilor IndependenţiCentrul “Acces-Info”Centrul "Parteneriat pentru Dezvoltare"Asociaţia Promo-LEXCentrul "Piligrim-Demo"Centrul Naţional al Tineretului din MoldovaAsociaţia Internationala Eco-TIRASConsiliul Naţional al ONG-urilor din MoldovaInstitutul pentru o Guvernare DeschisăFundaţia Est-EuropeanăRISE MoldovaPP "Timpul de Dimineață"IDIS "Viitorul"Centrul de Resurse JuridiceAsociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPTCentrul CONTACTCentrul pentru Politici şi Analize în SănătateCentrul de Asistență Juridică pentru Persoane cu DizabilitățiAsociaţia pentru Politică Externă(Lista rămâne deschisă pentru toate organizatiile care vor să semneze această declaraţie)

Centrul de Resurse Juridice din Moldova a lansat raportul „Executarea de către Republica Moldova a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului: 2013-2014”. Raportul conține o retrospectivă a situației Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) și a măsurile întreprinse pentru executarea hotărârilor CtEDO de către autoritățile moldovenești.Raportul a fost gândit ca un instrument de analiză a măsurilor întreprinse pentru a remedia violările Convenției Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) și a evita abaterile similare pe viitor. Raportul se referă la situația existentă la sfârșitul anului 2014. Autorii raportului au analizat principalele domenii vizate în hotărârile CtEDO pronunțate până la 31 decembrie 2013 și au formulat recomandări pentru remedierea carențelor depistate.Până la sfârșitul anului 2014, CtEDO a pronunțat 297 de hotărâri în cauzele moldovenești, care se referă la mai mult de 50 de tipuri de violări ale Convenției Europene pentru Drepturile Omului. Domeniile cel mai frecvent vizate în hotărârile CtEDO sunt maltratarea de către organele de forță, detenția în condiții proaste, motivarea insuficientă a arestării și casarea neregulamentară a hotărârilor judecătorești civile irevocabile. Condamnările din cauza neexecutării hotărârilor judecătorești, care sunt destul de numeroase, se referă la situația de până în anul 2009.Raportul menționează că, în urma emiterii hotărârilor CtEDO, în anii 2013-2014, procurorii au redeschis multe cauze cu privire la maltratare. Cu toate acestea, în majoritatea cazurilor, redeschiderea nu a dus la sancționarea vinovaților de maltratare. Cu urmare a modificării Codului penal, sancțiunile aplicate pentru tortură în anul 2014 s-au înăsprit. Nu au avut loc îmbunătățiri importante în ceea ce privește condițiile de detenție, iar alimentarea deținuților deși era insuficientă, în anul 2014 alocațiile pentru alimentarea acestora au scăzut. Motivarea insuficientă a arestărilor a rămas o problemă, precum nu s-au schimbat considerabil lucrurile nici la capitolul remiterii cauzelor de rejudecare, ceea ce determină tergiversarea procedurilor. Din contra, rata cauzelor penale remise de către Curtea Supremă de Justiție (CSJ) la rejudecare a crescut. Fără a aduce motive suficiente, în anul 2014, CSJ a casat mai multe hotărâri irevocabile.Raportul mai stabilește că, deși în anul 2012 legislația cu privire la interceptarea convorbirilor s-a înăsprit, în anul 2014 au fost autorizate de două ori mai multe interceptări decât în anul 2013. Analiza mecanismului de compensare a prejudiciului cauzat prin încălcarea termenului rezonabil a confirmat că, în anii 2012-2013, acțiunile date erau examinate lent, iar compensațiile acordate erau mult mai mici decât cele acordate de CtEDO în cauze similare. Deși a fost inițiată reforma mecanismului național de executare a hotărârilor CtEDO, legislația pentru implementarea acesteia încă nu a fost adoptată. Concluzia raportului este că, deși au fost înregistrate anumite progrese, iar Republica Moldova recunoaște necesitatea respectării CEDO, la acest capitol mai este încă mult de lucru.Elaborarea și lansarea raportului a fost posibilă datorită grantului acordat de Foundation Open Society Institute în cooperare cu Human Rights Initiative al Open Society Foundations și datorită susținerii Fundației Est-Europene, din resursele acordate de către Guvernul Suediei prin intermediul Agenției Suedeze pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională (SIDA) și Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei/DANIDA.Reamintim că CtEDO primește anual cca 1,000 de cereri îndreptate împotriva Republicii Moldova. După numărul de cereri depuse raportat la populația țării, în anii 2013 și 2014, Moldova s-a plasat pe locul patru între cele 47 de țări membre ale Consiliului Europei.Primul raport al CRJM cu privire la executarea hotărârilor CtEDO a fost publicat în anul 2012.The English version of the report on Execution of judgments of the European Court of Human Rights by the Republic of Moldova: 2013-2014 is available here.

Organizații ale societății civile reiterează cerința adresată Guvernului și Parlamentului Republicii Moldova privind selectarea transparentă a judecătorilor la Curtea Constituțională, cu respectarea unor etape a procesului de selectare și numire în funcție a candidatului.În octombrie 2014, mandatul judecătorului Curții Constituționale Petru RĂILEAN a expirat iar un al judecător nu a fost numit de către Guvern nici până acum, locul fiind vacant. Legislația nu descrie procedura de alegere a judecătorilor la Curtea Constituțională (CC).În aprilie 2013, Parlamentul a numit doi judecători la Curtea Constituțională, fără o procedură transparentă. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunța, în decembrie 2012, un concurs pentru candidați, iar în februarie 2013 a numit doi judecători în funcția de judecător la Curtea Constituțională. Până acum, doar CSM a organizat un concurs, a audiat candidații și a numit în funcție pe cei doi judecători în urma concursului respectiv.La 2 octombrie 2014, mai multe organizații nonguvernamentale au făcut un apel public solicitând reglementarea concursului pentru selectarea judecătorilor CC. La 17 octombrie 2014, a fost recepționat răspunsul Ministerului Justiției la Apelul societăţii civile, potrivit căruia organizarea concursului pentru funcția de judecător la CC nu poate avea loc înainte de modificarea art. 20 al Legii cu privire la Curtea Constituţională. Răspunsul primit sugerează lipsa voinței autorităților de a organiza un proces transparent şi echitabil de numire a judecătorilor CC.În februarie 2015, ministrul justiției a declarat că va insista ca funcția de judecător la CC să nu fie partajată politic. Cu toate acestea, în mass-media au apărut informații că un partid politic pretinde anumite funcții în stat ca urmare a votării noului guvern în februarie 2015. Partajarea politică a funcției de judecător la Curtea Constituțională este inacceptabilă.*  *  *Reamintim că cei șase judecători ai Curții Constituționale sunt numiți pentru un mandat de șase ani: doi – de către Parlament, doi – de către Guvern și doi – de către CSM. În anul 2013, CSM și Parlamentul au numit câte doi judecători ai Curții Constituționale. Judecătorul Alexandru TĂNASE a fost numit de către Guvern în aprilie 2011, iar mandatul acestuia va expira în anul 2017.Reforma Curții Constituționale este prevăzută în Strategia de reformă a Sectorului Justiției (SRSJ) și în Planul național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană în perioada 2014-2016. Până în prezent nu au fost întreprinse măsuri importante pentru reformarea Curții Constituționale, deși conform SRSJ aceasta trebuia să înceapă încă în anul 2011.Textul integral al apelului poate fi descărcat aici.