Justiția din Republica Moldova se raliază parțial la standardele europene, reușind să corespundă mediei Consiliului Europei doar din punct de vedere al ponderii bugetului alocat, numărului de judecători și personal angajat per cap de locuitor. Acestea sunt câteva din constatările Centrului de Resurse Juridice din Moldova, care a prezentat joi, 7 octombrie 2021, o analiză comparativă a datelor din justiția moldovenească și din statele membre ale Consiliului Europei. Unul dintre aspectele cu cele mai mari semne de întrebare se referă la durata examinării cauzelor în instanțele judecătorești. Republica Moldova înregistrează una dintre cele mai mari viteze de soluționare a proceslor de judecată, fapt care, potrivit autorilor, afectează calitatea justiției.„Justiție în Republica Moldova se face mult mai rapid decât mediana europeană. Din păcate, viteza cu care are loc examinarea unei cauze judecătorești are un impact negativ asupra calității actului de justiție, fapt demonstrat prin lipsa încrederii în sistemul de justiție, dar și prin numeroasele condamnări la CtEDO”, a declarat Vladislav Gribincea, unul din autorii studiului.În general, ponderea finanțării justiției din Republica Moldova este adecvată, fiind chiar puțin peste media europeană. Numărul personalului din justiție, de asemenea, este conform mediei europene. Totuși, este important de specificat faptul că, din toate statele analizate, Republica Moldova plătește cel mai mic salariu judecătorilor, procurorilor, precum și personalului care îi asistă.Concluzia autorilor este că resursele umane și resursele financiare alocate pot fi considerate suficiente, fiind în corespundere cu tendința medie a statelor europene. Totuși, provocarea principală din sectorul justiției rămâne a fi gestionarea eficientă a acestor resurse.La evenimentul de lansare a studiului a fost prezent și ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco. Acesta apreciat valoarea informativă a studiului, menționând că asemenea analize sunt luate drept reper în formularea și implementarea reformelor în domeniul justiției.Analiza „Justiția Republicii Moldova în cifre - o privire comparativă” a fost elaborată în baza Raportului Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției a Consiliului Europei (CEPEJ) din anul 2020 și a datelor oficiale privind Republica Moldova din anul 2018 și 2020.Elaborarea documentului este o activitate pe care CRJM și-a propus să o implementeze în vederea promovării unei justiții independente, responsabile și eficiente, în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației”, finanțat de Suedia.[gallery ids="23858,23857,23859,23860,23861,23855"]

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) este o organizație non-guvernamentală cu sediul în Chișinău, creată în noiembrie 2010 de un grup de juriști, care contribuie la consolidarea democrației și a statului de drept în Republica Moldova, cu accent pe justiție și drepturile omului. CRJM realizează activități de cercetare și advocacy și este o organizație independentă și neafiliată politic.Obiectul concursului:În vederea implementării obiectivelor sale, CRJM solicită oferte de la companii specializate, având ca scop procurarea următorului  echipament tehnic:Model și specificații Laptop  (1 unitate)Dell Precision 5540, 15.6" FHD, i7-9850H, 32GB RAM, 1TBMonitor (7 unități)23.8" DELL IPS LED P2419H Ultrathin Bezel Black (5ms, 2M:1, 250cd,1920x1080, 178°/178°, VGA, DisplayPort, HDMI, USB Hub: 2 x USB3.0 + 2 x USB2.0, Pivot, Height-adjustable,  .VESA  )  Monitor (1 unitate)27.0" DELL IPS LED U2722D UltraSharp Borderless Silver (5ms, 1000:1, 350cd, 2560x1440, 178°/178°, 99% sRGB color gamut, DisplayPort, USB-C (Power, Data, Video), HDMI, Pivot, Audio Line-out, USB Hub: 2 x USB3.0, VESA) Imprimantă (1 unitate)HP LaserJet M211d Printer, black laser jet Toner Cartridge, Duplex, wireless operations, poate fi propus un alt model/producator cu aceleasi caracteristice tehniceCamere web (8 unități)Logitech, USB, Full HD,  (pot fi propuse diverse modele și/sau alți producătoriTastatura (3 unități)Logitech Keyboard K280e for Business, USBMouse (5 unități)Logitech wireless M325 (3 unit.) și mouse cu fir (2 unit),  poate fi propus un alt model/producător. Această achiziție este efectuată în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației”, implementat de către CRJM cu suportul financiar al Suediei.Criterii de selecție:Conformitatea cu modelul și parametri tehnici solicitați de CRJM;Oferta financiară;Termene de garanție și condiții de livrare.Conținutul ofertei de participare la concurs: Oferta va fi datată și semnată de către persoana responsabilă și expediată prin e-mail la: [email protected] până la data de 12 octombrie 2021, ora 23.59. Oferta de participare la concurs va conține informație concisă cu indicarea următoarelor:Date generale despre companie (denumirea, persoana și telefonul de contact, adresa electronică, pagina web);Copia certificatului de înregistrare/ Extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice;Oferta financiară va fi completată după modelul atașat, în format Excel, cu indicarea prețului în USD, cu aplicarea scutirii TVA cu drept de deducere. Compararea ofertelor financiare se va face în USD. Ofertele prezentate în altă valută vor fi convertite la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor;Termene de garanție și condiții de livrare;Declarația privind conflictul de interese. În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial cu conducerea Asociației (președintele și Consiliul de administrare), compania se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă.Prețurile indicate în ofertă vor fi fixe şi nu pot fi schimbate pe durata contractului. Toate companiile ofertante vor fi anunțate despre decizia cu privire la achiziție după finalizarea procesului de selectare.Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843 601, ext.108 sau la adresa de e-mail: [email protected], persoana de contact: Olga Cortac.Notă: CRJM își rezervă dreptul să selecteze echipamentul solicitat de la una sau mai multe companii ofertante, ori să nu aleagă nicio ofertă în cazul în care ofertele primite nu vor corespunde cerințelor sale.CRJM este o organizație care promovează incluziunea și diversitatea. Noi valorificăm diferențele, promovăm egalitatea și abordăm frontal comportamente discriminatorii, astfel consolidând capacitatea organizațională. Toate companiile calificate sunt încurajate să aplice. Noi nu discriminăm în funcție de dizabilitate, rasă, culoare, etnie, gen, religie, orientare sexuală, vârstă, stare civilă, statut parental sau orice alt criteriu protejat prin lege. Toate aplicațiile recepționate vor fi procesate cu respectarea strictă a confidențialității datelor furnizate. 

În perioada 4-5 Octombrie 2021, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și Institutul Național al Justiției (INJ) au organizat un seminar de instruire pentru circa 30 judecători, procurori și avocați, inclusiv cei care acordă asistenţă juridică garantată de stat, cu tematica „Tendințele și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) cu privire la garanțiile procesuale în materie penală prevăzute de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO)”.În cuvântul său de salut, Șeful secției formare continuă a INJ, Octavian BIVOL a declarat că având în vedere că dreptul la un proces echitabil (art.6 CEDO) este cel mai des încălcat în Republica Moldova, instruirea dată este necesară, fiind orientată spre îmbunătățirea capacităților specialiștilor în aplicarea standardelor CtEDO la nivel național, precum și pentru a preveni violări similare pe viitor.„CRJM a creat deja o tradiție prin organizarea seminarelor privind Convenția Europeană a Drepturilor Omului împreună cu juriștii de la grefa Curții Europene a Drepturilor Omului. Ne bucură interesul sporit al profesioniștilor pentru acestea și mizăm mult că seminarele vor contribui la o mai bună respectare a drepturilor omului în Republica Moldova”, a declarat Vladislav GRIBINCEA, președintele CRJM.Programul de instruire s-a desfășurat în format online și a avut drept scop fortificarea cunoștințelor participanților cu referire la aplicabilitatea CEDO. În particular, instruirea a conținut informații statistice despre Republica Moldova la CtEDO, tendințele privind cererile moldovenești la CtEDO, jurisprudența CtEDO în cauzele moldovenești cu privire la art. 6 CEDO, dar și chestiuni specifice ce țin de administrarea probelor, dreptul la un proces contradictoriu, obligația de motivare a hotărârilor judecătorești etc.Formatori în cadrul seminarului au fost Ion CHIRTOACĂ, judecător și reprezentant al INJ, Victor BRAGOI, jurist la Grefa CtEDO și Vladislav GRIBINCEA, Președintele CRJM.Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Asigurarea implementării în Moldova a unor standarde mai bune în domeniul drepturilor omului”, implementat de CRJM cu suportul Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos.[gallery columns="4" ids="23840,23839,23838,23841"]

Organizațiile societății civile (OSC) semnatare condamnă declarațiile calomnioase și inacceptabile ale Procurorului General în adresa organizațiilor non-guvernamentale, a mass-media independentă și a partenerilor de dezvoltare. Acestea denotă o lipsă de înțelegere a rolului societății civile și al procuraturii într-o societate bazată pe supremația legii.La 4 octombrie 2021, Procurorul General Alexandr STOIANOGLO a declarat într-o conferință de presă că, unele OSC-uri, mass media independentă și unii parteneri de dezvoltare sunt implicați în „discreditarea și blamarea” sa. Într-un document publicat în aceeași zi pe pagina web a Procuraturii Generale sunt prezentate imagini din telefonul unui fost procuror, care arată corespondența dintre acesta și câțiva reprezentanți ai societății civile și ai corpului diplomatic. Această corespondență datează din decembrie 2019 și conține informații despre procuratură. Din câte se pare, procurorii au obținut acces la această corespondență în urma decriptării informației de pe telefonul fostului procuror în cadrul unui dosar penal.Declarațiile Procurorului General, în virtutea funcției pe care o ocupă și a instituției pe care o reprezintă, sunt calomnioase și nefondate. Noi, semnatarii acestei declarații, regretăm că, resursele Procuraturii Generale sunt utilizate pentru filajul OSC-urilor, reprezentanților și activităților acestora, în loc de lucruri de primă importanță pentru Republica Moldova, cum ar fi: investigarea devalizării sistemului bancar, a Laundromat-ului sau finanțarea ilegală a partidelor politice. De asemenea, ne exprimăm îngrijorarea că Procurorul General a admis cu bună știință și în interes personal publicarea unor informații din investigațiile penale, care sunt confidențiale. Divulgarea corespondenței private și a materialelor urmăririlor penale constituie infracțiuni potrivit Codului penal.Subliniem faptul că, contrar insinuărilor Procurorului General, OSC-urile nu au susținut modificările recente la Legea Procuraturii care prevăd evaluarea activității și demiterea Procurorului General. De asemenea, întâlnirea OSC-urilor din decembrie 2019 cu fostul procuror a avut loc pe fundalul interdicției impuse de către Procurorul General celorlalți procurori de a discuta despre situația din procuratură, în timp ce în procuratură se întâmplau lucruri neclare pentru cei din afara instituției. Scopul acelei întâlniri din decembrie 2019, la care au participat câțiva reprezentanți ai societății civile și ai presei independente, a fost documentarea cu privire la situația din procuratură. Monitorizarea instituțiilor statului constituie una din activitățile de bază ale OSC-urilor.În declarațiile sale, Procurorul General s-a referit la două studii lansate în septembrie 2021 de către Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). Prin prezentarea analizelor și formularea recomandărilor pentru sectorul justiției, IPRE și CRJM au acționat ghidându-se de interesul public și au utilizat în acest sens date oficiale publicate de procuratură. Lansarea acestor documente a avut loc în această perioadă, fiind amânate din cauza campaniei electorale. Concluziile documentelor nu au fost contestate de procurori. Mai mult, analize similare au fost efectuate de către CRJM și până la numirea dlui Stoianoglo în funcția de Procuror General.Considerăm că acuzațiile lansate de Procurorul General au avut scopul de a distrage atenția publică de la problemele din procuratură, cum ar fi lipsa progresului în investigarea devalizării sistemului bancar și a Laundromat-ului, fapt pentru care Procurorul General a fost criticat de întreaga societate. De asemenea, atacul Procurorului General s-a produs exact în ziua în care au fost publicate mai multe investigații în baza documentelor #PandoraPapers, care scot în prim plan cazuri de corupție la nivel înalt și spălare a banilor prin intermediul paradisurilor fiscale, deviind atenția de la acestea.Organizații semnatare:Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)Asociația pentru Politica Externă (APE)Asociația Presei Independente (API)Asociația Promo-LEXCentrul de Antreprenoriat și Politici EconomiceCentrul Expert-GrupCentrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)CPR MoldovaFundația pentru DezvoltareInstitutul de Politici Publice (IPP)Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)LID MoldovaWatchDog.md

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) este în căutarea unei persoane dinamice și responsabile, care să îndeplinească atribuțiile asistentului/asistentei de comunicare. Candidatul potrivit are studii sau experiență în comunicare publică, jurnalism, cunoaște instrumentele digitale din domeniu, este o fire pro-activă și își dorește să contribuie la promovarea democrației și statului de drept. Descrierea ofertei de job poate fi găsită mai jos.Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) este o organizație necomercială care contribuie la consolidarea democrației și a statului de drept în Republica Moldova, cu accent pe justiție și drepturile omului. Realizăm activități de cercetare și de advocacy. Suntem independenți și neafiliați politic. CRJM anunță concurs pentru:Funcția: Asistent/ă de comunicareNatura contractului: contract de muncă pe termen nedeterminatLocul de muncă: biroul CRJM/ mixt pe perioada pandemieiData orientativă de angajare: conform acordului dintre părți. CRJM ar dori angajarea imediat ce este posibil.Persoanele care corespund cerințelor sunt invitate să expedieze o scrisoare de motivare și CV-ul, care să conțină datele de contact a cel puțin două persoane de referință, până la 17 octombrie 2021, ora 23.59, la adresa de e-mail: [email protected]. Atribuții:Principalele sarcini ale Asistentului/ei de comunicare țin de asistarea Directorului de comunicare la implementarea următoarelor activități:sporirea vizibilităţii Asociaţiei în mediul online;gestionarea și dezvoltarea paginii web și a conturilor de pe rețelele sociale ale Asociației;asigurarea respectării regulilor de branding;implementarea planurilor și a strategiei de comunicare;publicarea și asigurarea calității materialelor publicate de CRJM (imagine și text);monitorizarea şi stocarea informației din media despre activitățile Asociației și impactul acestora;asigurarea, în cooperare cu Asistentul Administrativ a logisticii evenimentelor publice ale Asociației, online și offline.Proiectul fișei de post a funcției este disponibil pe acest link. Cerințe față de candidați:studii superioare, preferabil în domeniul jurnalismului şi comunicării;cunoașterea fluentă a limbii române și bună a limbii engleze. Cunoașterea altor limbi de circulație internațională constituie un avantaj;folosirea calculatorului în activitatea zilnică şi posedarea la nivel avansat a MS Office, Windows şi internet;cunoștințe în domeniul justiției și drepturilor omului, activismul civil și experiența anterioară în funcții similare constituie un avantaj;experiența de muncă în domeniu constituie un avantaj, dar nu este obligatorie. Condiții de muncă:mediu de lucru confortabil;echipă dinamică și ambițioasă;posibilități de dezvoltare profesională și autoperfecționare;salariu motivant, care depinde de calificarea și experiența persoanei, cu posibilitate de majorare; Procesul de selectareSelectarea candidatului/candidatei va fi făcută în baza analizei CV-urilor și scrisorilor de motivare depuse, urmată de o probă scrisă și interviu. Informații suplimentare pot fi obținute la adresa de email [email protected] sau la tel. 022 843 601 (ext. 108) - persoană de contact - Olga Cortac.  Doar candidații/tele preselectați/te pentru proba scrisă și interviu vor fi contactați/te.Prin depunerea documentelor pentru funcția solicitată, candidatul/a consimte implicit verificarea de către CRJM a informației furnizate.ATENȚIE: În cazul în care nu sunteți de acord ca CRJM să verifice informația la actualul angajator, vă rugăm să menționați expres acest fapt în scrisoarea de motivare. Explicații specifice nu sunt necesare.                                                                                                  CRJM este o organizație care promovează incluziunea și diversitatea. Noi valorificăm diferențele, promovăm egalitatea și abordăm frontal comportamente discriminatorii, astfel consolidând capacitatea organizațională. Toți/toate candidații/tele calificați/te sunt  încurajați/te să depună dosarul. Noi nu discriminăm în funcție de dizabilitate, rasă, culoare, etnie, gen, religie, orientare sexuală, vârstă, stare civilă, statut parental sau orice alt criteriu protejat prin lege.

Un studiu care identifică deficiențele juridice și de ordin practic ce afectează calitatea motivării hotărârilor judecătorești în Republica Moldova a fost prezentat luni, 27 septembrie, de Centrul de Resurse Juridice din Moldova. În document se arată că printre principalii factori care influențează negativ calitatea motivării hotărârilor judecătorești sunt practica judecătorească neuniformă, volumul de lucru al judecătorilor, tradiția de motivare sumară a hotărârilor judecătorești, dar și administrarea ineficientă și fluctuația personalului care asistă judecătorii.„Scopul studiului este de a identifica cauzele care determină adoptarea unor hotărâri slab motivate. Este clar că această sarcină nu este ușoară, având în vedere multitudinea factorilor care influențează activitatea judecătorilor. Totuși, un sistem judecătoresc care permite adoptarea unor hotărâri slab motivate nu numai crește probabilitatea nedreptății, ci și mereu se confruntă cu suprasolicitări și neîncrederea publicului”, a declarat Ilie Chirtoacă, consilier juridic al CRJM.Analiza vine și cu o serie de soluții, printre care introducerea în legislație și în practica de administrare a instanțelor judecătorești a măsurilor menite să uniformizeze jurisprudența, transferul unor categorii de cauze civile în competența executorilor judecătorești, reintroducerea motivării automate a tuturor hotărârilor judecătorești civile, renunțarea la medierea judiciară obligatorie, codificarea jurisprudenței Curții Supreme de Justiție, sau instruirea la Institutul Național al Justiției  și la facultățile de drept în domeniul redactării și motivării textelor juridice.„Majorarea salariilor pentru personalul care asistă judecătorii este absolut necesară și poate rezolva problema fluctuației acestuia. De asemenea, trebuie de sporit eficiența sistemului de justiție și îmbunătățită comunicarea între judecători, dar și cea între judecători și celelalte profesii juridice”,  a declarat Vladislav Gribincea, președintele CRJM.Mai multe soluții și recomandări pot fi consultate în proiectului studiului, disponibil pe pagina web a Centrului de Resurse Juridice din Moldova. Versiunea finală a documentului va fi publicată după analiza comunității de profesioniști din sectorul justiției.UPDATE: Versiunea finală a cercetării este disponibilă pe acest link.Cercetarea a fost realizată de experții CRJM, Vladislav Gribincea și Ilie Chirtoacă, în parteneriat cu judecătorii din România, Horațius Dumbravă și Andrea Chiș, având drept scop elaborarea unui plan de acțiuni concret, care, odată implementat, pe termen lung, va îmbunătăți calitatea actelor judecătorești.Studiul „De la hotărâri judecătorești la justiție – cum să avem o mai bună motivare a hotărârilor judecătorești în Republica Moldova” a fost posibil datorită sprijinului financiar al Konrad-Adenauer-Stiftung (KAS), Programul Statul de Drept Europa de Sud-Est (RLP SEE). Opiniile, constatările și concluziile exprimate aparțin CRJM și nu reflectă neapărat poziția KAS sau RLP SEE.[gallery ids="23761,23764,23760"]

În perioada 14-16 septembrie 2021, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a verificat măsurile pe care le-a întreprins Republica Moldova în vederea executării grupului de cauze Levința - hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) prin care au fost constatate aplicarea torturii și a relelor tratamente de către poliție, neinvestigarea eficientă a acestora, condamnarea în baza probelor obținute în urma maltratării, neacordarea asistenței medicale adecvate deținuților etc.Urmare a verificărilor, în raport cu Republica Moldova Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a decis următoarele:A îndemnat autoritățile naționale să promoveze politica de „toleranță zero” față de aplicarea relelor tratamente.A salutat hotărârea Curții Constituționale nr.31 din 29 noiembrie 2018 privind necesitatea acordării accesului părții vătămate și al reprezentantului acesteia la materialele urmăririi penale, dar a solicitat informații despre faptul când ajustările la cadrul legal vor fi adoptate.În același timp, numărul redus de cauze trimise în instanță și de condamnare a persoanelor care au aplicat maltratarea, indică o problemă continuă privind eficacitatea și calitatea investigațiilor. Astfel au fost solicitate informații privind motivele reducerii numărului de investigații inițiate și transmise în instanță și dacă autoritățile continuă practica desfășurării unei anchete preliminare înainte de a iniția o investigație adecvată;Având în vedere că persoanele suspectate de aplicarea maltratării foarte rar sunt suspendate din funcție, au fost solicitate informații clare privind situația practică existentă la acest capitol.În vederea prevenirii de noi condamnări la CtEDO, au fost solicitate informații dacă au fost luate măsuri pentru combaterea practicilor de neînregistrare oficială a reținerii și detenției persoanei.Lipsa confidențialității în timpul examinărilor medicale a persoanelor aflate în custodia poliției este o problemă serioasă și a invitat în mod repetat autoritățile să adopte măsuri suplimentare pentru a asigura în practică o astfel de confidențialitate.Anterior, Centrul de Resurse Juridice din Moldova și Asociația Promo-LEX au transmis Comitetului de Miniștri o comunicare prin care au informat Comitetul de Miniștri despre existența acestor probleme, dar și au menționat despre lipsa unui impact tangibil al reformelor și măsurilor de combatere a maltratării întreprinse până acum de autorități.Următoarea sesiune a Comitetului de Miniștri de verificare a executării grupului de cauze Levința este preconizată în 2023.

Peste 120 de procurori au fost numiți în funcții de către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 mai 2021. În acest interval de timp, au fost organizate 19 concursuri pentru 174 de funcții la care au participat 146 de candidați. Circa 85% din funcțiile de conducere au fost ocupate în baza unor concursuri la care au participat un singur candidat.Cifrele ne vorbesc despre faptul că actuala stare de lucruri din sistemul Procuraturii nu încurajează pe deplin competiția între procurori, iar, de cele mai multe ori, concursurile pentru funcțiile de conducere sunt simple formalități.Concluziile se incluse în Raportul „Promovarea Procurorilor de la lege la realitate: 1 ianuarie 2019 - 31 mai 2021”, elaborat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). Cercetarea a mai constatat că, din cele 26 de funcții de conducere, 17 (65%) au fost ocupate de candidații care au fost numiți discreționar de Procurorul General (PG) pentru exercitarea interimatului funcției.Candidații care obțin cel mai mare punctaj în concursuri sunt numiți în funcțiile pentru care au candidat. La prima vedere, influența CSP și a Procurorului General asupra rezultatelor finale ale concursurilor nu există. Totuși, autorii raportului atrag atenția că această constatare poate fi viciată în contextul numărului redus de concursuri la care au participat mai mult de un candidat și prin prisma aparenței că persoanele nedorite de conducerea Procuraturii nu participă la concursuri.Începând cu 24 iulie 2020, Procurorul General a efectuat 24 de transferuri fără concurs. Aproape jumătate dintre aceste transferuri, 11 la număr, au fost efectuate din procuraturile teritoriale spre procuraturile din mun. Chișinău, ceea ce reprezintă, de facto, o promovare.„Exercitarea transferului în mod netransparent și discreționar devine un mijloc de a asigura loialitatea procurorilor în raport cu Procurorul General”, a declarat Daniel Goinic, unul din autorii raportului.Autorii au analizat și perspectiva de gen în procesul de promovare a procurorilor și au constatat că mai puțin de 25% din câștigătorii concursurilor au fost femei. Discrepanța de gen este și mai mare în cazul funcțiilor de conducere, unde doar două femei s-au înscris în concurs. Chiar dacă ambele au fost desemnate câștigătoare, acest lucru s-a produs în contextul în care concursurile s-au desfășurat având o singură candidatură și, în ambele cazuri, acestea dețineau deja interimatul funcției, fiind numite la discreția Procurorului General.Numărul redus al femeilor-procuror care au participat la aceste concursuri este greu de explicat, întrucât în sistem sunt suficiente femei cu experiență îndelungată în procuratură.La evenimentul de prezentare a raportului a fost prezentă și Veronica Mihailov-Moraru, secretar de stat în cadrul Ministerului Justiției, care a dat asigurări că documentul elaborat de CRJM va fi luat în considerare la elaborarea politicilor publice, dar și în procesul de elaborare a legilor.Constantin Șușu, membru al Consiliului Superior al Procurorilor, a declarat că CSP are atribuții limitate în procesul de înregistrare și evaluare a candidaților în cadrul concursurilor de ocupare a funcțiilor în sistemul Procuraturii.Un alt membru al CSP, Andrei Roșca, a admis influența Procurorului General în procesul de promovare a procurorilor, menționând că procesele ce vizează resursele umane sunt gestionate în cadrul Procuraturii Generale și sugerează ca unele chestiuni ce țin de numirea în funcții de conducere să treacă în subordinea CSP.Autorii raportului „Promovarea Procurorilor de la lege la realitate: 1 ianuarie 2019 - 31 mai 2021”,, recomandă Consiliului Superior al Procurorilor să organizeze concursuri veritabile, cu mai mulți candidați, în special pentru funcțiile de conducere în procuratură, iar criteriile de evaluare să fie revizuite. De asemenea, a fost constatată necesitatea de a reveni la transferul procurorlor în bază de concursRaportul  a fost elaborat de CRJM în cadrul proiectului „Susținerea eforturilor de integritate și anticorupție prin monitorizare activă de către societatea civilă în Moldova”, susținut financiar de Departamentul de Stat al SUA prin intermediul Biroului Internațional pentru Justiție Penală și Aplicarea Legii al Ambasadei SUA (INL) în Republica Moldova.

CRJM solicită oferte de la persoane fizice și juridice din Republica Moldova, pentru contractarea serviciilor de machetare și/sau design grafic (inclusiv gif-uri, gifografice etc.) pentru produsele realizate de CRJM. Persoana fizică/juridică selectată va presta serviciile solicitate conform condițiilor indicate de CRJM în prezenta solicitare de oferte și în baza contractului de prestare servicii semnat între părți (persoana fizică/juridică selectată și CRJM) pentru perioada octombrie 2021 – octombrie 2023. Serviciile contractate vor fi prestate la cererea beneficiarului în număr de aproximativ 30 produse per an. Criteriile de selecție: - Experiența candidatului (minimum 2 ani de experiență profesională în domeniu);- Portofoliu ofertantului (creativitatea și originalitatea în crearea conceptelor de design);- Termeni și condiții de realizare (disponibilitatea de a lucra în termeni restrânși și în regim de urgență va constitui un avantaj);- Reputația ofertantului (criteriu valabil în cazul prezentării referințelor);- Oferta financiară (prețul oferit trebuie sa fie unul competitiv cu respectarea raportului preț-calitate) Oferta de participare la concurs Oferta semnată va fi expediată prin e-mail la [email protected]  până pe 25 septembrie 2021. Oferta va include:Copia certificatului de înregistrare/extrasului din Registrul de Stat  - pentru persoană juridică (cu indicarea persoanei responsabile de executarea lucrărilor de machetare/design, cu anexarea CV-ului acesteia), și CV-ul actualizat al candidatului - pentru persoană fizică; Oferta financiară trebuie completată după modelul atașat, în format EXCEL. Prețul serviciilor va fi indicat pentru fiecare poziție în parte, cu includerea termenului executării. Prețurile serviciilor pentru machetare/design vor fi indicate în valută națională (MDL).Persoanele fizice vor indicat prețul net.Persoanele juridice vor indica prețul inclusiv TVA. De asemenea, persoanele juridice vor indica disponibilitatea livrărilor cu aplicarea scutirii TVA cu drept de deducere, la prezentarea documentelor confirmative de către Beneficiar.Compararea ofertelor financiare se va face în lei moldovenești (MDL). Ofertele prezentate în altă valută vor fi calculate la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor. Portofoliul cu prezentarea exemplelor de lucrări relevante și indicarea beneficiarilor produselor executate,  cu indicarea link-urilor sau anexarea lucrărilor;Referințele vor fi înalt apreciate, cu indicarea numelui  şi datelor de contact pentru cel puțin două persoane de referință. În cazul în care nu sunteți de acord ca CRJM să verifice informația, vă rugăm să menționați expres acest fapt.Declarația privind conflictul de interese. În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial cu conducerea Asociației (președintele și Consiliul de administrare), ofertantul se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă.Persoanele pot participa la concurs pentru unul sau ambele tipuri de servicii indicate mai sus (machetare și/sau design grafic).Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 ext.108 sau la adresa de e-mail: [email protected]ă: CRJM își rezervă dreptul să nu aleagă niciun/nicio candidat/ă în cazul în care ofertele primite nu vor corespunde cerințelor sale.CRJM este o organizație care promovează incluziunea și diversitatea. Noi valorificăm diferențele, promovăm egalitatea și abordăm frontal comportamente discriminatorii, astfel consolidând capacitatea organizațională. Toate companiile calificate sunt încurajate să aplice. Noi nu discriminăm în funcție de dizabilitate, rasă, culoare, etnie, gen, religie, orientare sexuală, vârstă, stare civilă, statut parental sau orice alt criteriu protejat prin lege.

24 de tineri și tinere au participat la Școala de Vară 2021 „Democrația aplicată”, organizată în perioada 16 – 21 august de către Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) în parteneriat cu Expert-Forum România (EFOR). Aceștia și-au aprofundat cunoștințele despre democrație, au învățat cum să gândească critic și cum pot fi activi civic pentru a aduce schimbări pozitive în societate. „Școala de vară s-a desfășurat la un nivel înalt, formatori bine pregătiți, programele bine organizate, cât și şansa de a învăța de la personalități cu o experiență vastă în domeniu – a fost un succes. Cu multă caldură în suflet îmi exprim gratitudinea pentru faptul că ați contribuit la formarea şi dezvoltarea mea personală ”, a mărturisit Victor Danilă, unul dintre participanții Școlii de Vară 2021.Toată această energie n-ar fi fost posibilă fără dedicația și implicarea formatorilor, care au au avut grijă ca conținutul sesiunilor din cadrul Școlii de Vară să fie interesant și util, dar și modul de expunere a acestuia captivant și interactiv.În prima zi, Nadejda HRIPTIEVSCHI, Directoare de Programe, CRJM și Sorin IONIȚĂ, președintele Expert-Forum România (EFOR) au subliniat importanța democrației, supremației legii și respectării drepturilor omului în dezvoltarea unui stat și au salutat interesul studenților de a deveni promotori ai democrației. Organizatorii au oferit spațiu participanților și participantelor de a se cunoaște mai bine între ei prin intermediul unor exerciții creative și interactive moderate de Mariana ȚURCAN, Directoare a Asociației pentru Dezvoltare Creativă. Școala de Vară a continuat cu o sesiune introductivă dedicată conceptelor de bază cu privire la democrație, statul de drept și drepturile omului, condusă de Nadejda HRIPTIEVSCHI și președintele CRJM, Vladislav GRIBINCEA. Prima zi s-a terminat cu o sesiune practică despre cum se construiește o campanie de advocacy, condusă de Septimius PÂRVU de la Expert-Forum, care a captivat și a trezit interesul participanților pentru organizarea campaniilor de advocacy.[gallery ids="23653,23654,23655"] A doua zi, Sorin IONIȚĂ și Septimius PÂRVU au vorbit despre importanța alegerilor, clientelism, finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale și starea de lucruri în Republica Moldova și România. Sorina MACRINICI, Directoare de Program la CRJM, a moderat o sesiune despre rolul societății civile și activism civic, unde Diana GROSU de la Asociația LEX XXI, Veaceslav TOFAN de la Amnesty International Moldova, Cristina SÎRBU de la Primăria MEA și Rodion GAVRILOI, activist civic, au împărtășit experiența lor despre implicare și aportul lor pentru a schimba lucrurile din Republica Moldova.A treia zi a început cu o sesiune dedicată independenței justiției în Republica Moldova, moderată de Nadejda HRIPTIEVSCHI și având în calitate de invitate pe doamna Raisa BOTEZATU, judecătoare în demisie de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), doamna Viorica PUICĂ și doamna Livia RĂILEAN, judecătoare la Judecătoria Centru. Participanții au avut șansa să interacționeze direct cu invitatele care și-au împărtășit viziunea și experiența cu privire la modul de asigurare a independenței justiției și rolul individual al judecătorului. O altă sesiune a fost dedicată activității Curții Europene a Drepturilor Omului condusă de consilierul juridic al CRJM, Daniel GOINIC și președintele CRJM, Vladislav GRIBINCEA. Quiz-ul organizat la sfârșit de sesiune a oferit participanților oportunitatea de a-și testa cunoștințele, dar și de a câștiga premii. Ziua s-a încheiat cu o sesiune despre jurnalismul de investigație și rolul acestuia în combaterea și prevenirea corupției, condusă de jurnalista și fondatoarea TV8, Mariana RAȚĂ. Prin situații reale, prin exemplul propriu și atitudinea sa deschisă, Mariana RAȚĂ a reușit să motiveze și să inspire participanților interesul pentru jurnalismul de investigație.În a patra zi, participanții au făcut cunoștință cu mecanismele dezinformării în cadrul unei sesiuni captivante moderată de Sorin IONIȚĂ, președintele Expert Forum. Acesta a adus exemple de fake news, a explicat ce înseamnă propaganda și trolli. Au urmat discuții despre instrumentele de prevenire și combatere a corupției în cadrul unei sesiuni moderate de Laura ȘTEFAN, expertă anticorupție și Vladislav GRIBINCEA, care au explicat ce înseamnă corupția, dar au venit și cu exemple practice privind situația din Republica Moldova. Ilie CHIRTOACĂ, consilier juridic CRJM, a captat atenția participanților prin prezentările informative și exercițiile practice dedicate transparenței în procesul decizional și accesului la informațiile de interes public.[gallery ids="23658,23656,23657"] A cincea zi a fost dedicată provocărilor curente în asigurarea drepturilor omului. Romanița IORDACHE, cercetătoare în domeniul drepturilor omului specializată în tematica egalității și nediscriminării, și Nadejda HRIPTIEVCHI au condus o sesiune dedicată egalității, urii și limitelor libertății de exprimare, provocând participanții și participantele să analizeze impactul stereotipurilor și prejudecăților cu care suntem obișnuiți, ce înseamnă discurs de ură și cum acesta poate fi combătut. Ilie CHIRTOACĂ a continuat cu o sesiune privind internetul și drepturile omului. Elena TACU de la Ecovisio a încheiat ziua cu o sesiune dedicată priorităților de mediu, reușind să ofere o imagine clară a modului în care fiecare poate contribui la protejarea mediului înconjurător și să-i motiveze să prioritizeze mediul în activitatea lor zilnică.Ultima zi, a inclus o sesiune condusă de Mariana ȚURCAN, despre cum devenim mai convingători atunci când scriem CV-ul sau o scrisoare de motivare. Expertul IT, Maxim CATANOI, a continuat cu o sesiune foarte utilă despre cum securizăm datele într-o eră atât de digitalizată. În final, organizatorii Școlii de Vară au oferit participanților și participantelor certificate de participare și i-au încurajat să promoveze valorile democrației și drepturile omului în activitatea lor.„Scopul principal al Școlilor de Vară pe care le organizăm deja de cinci ani este să explicăm conceptele de bază și provocările curente ce țin de democrație, stat de drept și drepturile omului, și, principalul, să inspirăm participanții și participantele să adere și să promoveze valorile democratice în activitatea lor profesională și personală. Ne bucură când vedem tineri și tinere entuziasmate de subiectele abordate și gata să se implice în diverse activități pentru a produce schimbări spre bine”, a declarat Nadejda HRIPTIEVSCHI, directoare de program în cadrul CRJM.Experiența și impresiile participanților Școlii de Vară 2021 „Democrația Aplicată” au fost compilate într-un material video trimis de beneficiarii acestui program.[embed]https://www.youtube.com/watch?v=Dcxf_z-4mkw&feature=emb_title[/embed]Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației” implementat de CRJM și finanțat de Suedia. 

La 13 august 2021, Parlamentul Republicii Moldova se întrunește în ședință extraordinară. Ordinea de zi a ședinței a inclus adoptarea a opt proiecte. Majoritatea proiectelor incluse în ordinea de zi  abordează subiecte cu impact important, cum ar fi modalitatea procedurii de alegere a Directorului CNA, modificări conceptuale și numeroase ale legislației ANI, modificarea Legii cu privire la Procuratură, etc. Ele sunt propuse pentru votare într-un termen foarte restrâns de la înregistrare, fără consultări publice (cu excepția proiectului cu privire la ANI) și fără o justificare rezonabilă pentru această grabă. Șapte din cele opt proiecte au fost înregistrate la Parlament mai puțin de 10 zile în urmă.  Legislația în vigoare privind transparența decizională - Legea privind transparența în procesul decizional, Regulamentului Parlamentului  și Concepția privind cooperarea dintre Parlament şi societatea civilă - prevede termene și proceduri cu referire la examinarea proiectelor de legi, consultarea publică, transparența decizională, expertiza anticorupție, avizul Guvernului, etc. Aceste rigori au fost introduse pentru a preveni abuzurile, a spori legitimitatea proiectelor adoptate și pentru a oferi o șansă pentru o discutare veritabilă a acestora în vederea identificării celor mai bune soluții pentru țară.Organizațiile societății civile semnatare solicită Parlamentului să se abțină de la examinarea proiectelor de legi în regim de urgență fără o justificare plauzibilă. De asemenea, solicităm Parlamentului să organizeze consultări publice veritabile și incluzive a proiectelor de legi de mai sus, respectând cu strictețe legislația cu privire la transparența în procesul decizional. În caz contrar, aceasta va eroda încrederea în Parlamentul nou ales.  Organizații semnatare: Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)Comunitatea „WatchDog.MD”Asociaţia pentru Democraţie Participativă „ADEPT”Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC)Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE)Promo-LEXAmnesty International MoldovaAsociaţia pentru Politica Externă din Moldova (APE)Centrul de Politici și Reforme (CPR)Fundatia Est-EuropeanăCentrul „Acces-info”Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”Transparency InternationalAsociația Media-Guard Lista semnatarilor rămâne deschisă

În perioada 14-16 septembrie 2021, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei va verifica măsurile pe care le-a întreprins Republica Moldova în vederea executării grupului de cauze Levința (hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) prin care au fost constatate aplicarea torturii și a relelor tratamente de către poliție, neinvestigarea eficientă a acestora, condamnarea în baza probelor obținute în urma maltratării, neacordarea asistenței medicale adecvate deținuților etc.). Guvernul Republicii Moldova s-a angajat în fața Comitetului de Miniștri să reducă acest fenomen nociv.În context, la 27 iulie 2021, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și Asociația Promo-LEX au transmis Comitetului de Miniștri o comunicare despre garanțiile și impactul măsurilor întreprinse de către autorități în vederea prevenirii și combaterii maltratării.CRJM și Promo-LEX au constatat existența în continuare a unui număr mare de plângeri privind aplicarea maltratării și a unui număr mic de investigații inițiate și transmise în instanță, urmare a acestora. Rata de condamnare a persoanelor care au aplicat tortura este și mai mică, fapt ce generează impunitate pentru torționari. Persoanele suspectate de aplicarea maltratării foarte rar sunt suspendate din funcție, iar autoritățile nici nu dețin informații privind aplicarea acestor măsuri procesuale.Independența lucrătorilor medicali este direct afectată, din cauza relațiilor de subordonare cu factorii de conducere din izolatoarele de detenție provizorie, iar principiul confidențialității examinărilor medicale nu este respectat pe deplin.Astfel, organizațiile au îndemnat Comitetul de Miniștri să solicite autorităților moldovenești:transferul instituțiilor de detenție preventivă de la Ministerul Afacerilor de Interne la Ministerul Justiției;îmbunătățirea calității investigațiilor privind acuzațiile de maltratare și acordarea priorității acestor cazuri;asigurarea că persoanele suspectate de maltratare sunt suspendate imediat din funcție și rămân suspendate pe întreaga durată a investigației;personalul medical din unitățile de detenție provizorie trebuie să aibă independență deplină prin transferul lor în subordinea Ministerul Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale;revizuirea practicii de condamnare în cazurile de maltratare și aplicarea de sancțiuni adecvate;generarea de date statistice exacte cu privire la cazurile de maltratare, inclusiv despre durata investigațiilor și a procedurilor judiciare, suspendarea din funcție a bănuiților și despre sancțiunile aplicate.Comunicarea a fost elaborată în cadrul proiectului „Asigurarea implementării în Moldova a unor standarde mai bune în domeniul drepturilor omului” implementat de CRJM, cu suportul financiar al Ambasadei Olandei.*  *  *În vederea eficientizării executării hotărârilor CtEDO și prevenirii de violări similare pe viitor, organizațiile necomerciale pot transmite comunicări către Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei despre măsurile întreprinse de către stat. Detaliile privind modalitatea întocmirii acestora este descrisă în manualul „Implementarea hotărârilor CtEDO” elaborat de European Implementation Network (EIN).