Organizațiile semnatare, membre ale Coaliției civice pentru Alegeri Libere și Corecte,atrag atenția asupra faptului că, contrar prevederilor propriului Regulament privind finanțarea activității partidelor politice, CEC nu a verificat și nici nu a analizat, în termen rezonabil, conținutul Rapoartelor privind gestiunea financiară depuse de către partidele politice la Comisie, pentru semestrul I al anului 2019,subliniază că este pentru prima dată când rapoartele semestriale nu sunt examinate în termen rezonabil de către CEC pe conținutul raportării, ci doar din perspectiva depunerii,evidențiază că prin această atitudine, autoritatea electorală a „amnistiat” deja eventualele încălcări ale legislației contravenționale și continuă „amnistierea” eventualelor abateri admise de partidele politice cu privire la utilizarea fondurilor nedeclarate sau neconforme acumulate contrar prevederilor legale în primul semestru a anului 2019.Atragem atenția că potrivit art. 29 din Legea privind partidele politice, semestrial, până la data de 15 a ultimei luni a perioadei de raportare, și anual, până în data de 31 martie, partidele politice vor prezenta la CEC rapoarte privind gestiunea financiară a acestora. În continuare, pct. 70 a Regulamentului CEC privind finanțarea partidelor politice stabilește că Rapoartele privind gestiunea financiară sunt verificate și analizate de către Comisie, care adoptă o hotărâre în acest sens.La data de 9 august 2019 autoritatea electorală în ședința sa a aprobat Hotărârea nr. 2559 din 09.08.2019 cu privire la prezentarea rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor politice pentru primul semestru al anului 2019. Prin această hotărâre, CEC a analizat cantitativ gradul de prezentare a rapoartelor pentru semestrul I al anului 2019 de către cele 46 partide înregistrate în Republica Moldova, constatând că: 32 de partide politice au prezentat rapoartele în termenul stabilit, ; 10 partide politice – cu depășirea termenului,; iar patru partide nu le-au prezentat deloc. De asemenea, s-a hotărât în temeiul art. 481 alin. (3) din Codul contravențional, ca președintele CEC să citeze persoanele cu funcție de răspundere din cadrul partidelor ce nu au prezentat rapoarte, urmând să fie întocmite procesele-verbale de contravenție.Subliniem că verificarea și analiza propriu zisă a conținutului rapoartelor depuse, conform cerințelor normei legale, nu s-a realizat. Totuși, subiectul respectiv a fost prezent în ordinea de zi a ședinței CEC din 30 august 2019, însă membrii CEC au aprobat amânarea examinării rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor politice pentru semestrul întâi al anului 2019, și revenirea la acest subiect după alegerile locale generale din 20 octombrie 2019.La momentul publicării prezentului Apel (27.02.2020), Hotărârea cu privire la examinarea rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor politice pentru primul semestru al anului 2019 rămâne a fi neaprobată. Mai grav, CEC a anunțat Asociația Promo-LEX că rapoartele privind gestiunea financiară a partidelor pentru semestrul I 2019 vor fi verificate și analizate împreună cu rapoartele anuale pentru anul 2019, care urmează a fi depuse până în data de 31 martie 2020. Hotărârea cu privire la rapoartele privind gestiunea financiară a partidelor politice pentru anul 2019 ar putea fi aprobată, reieșind din practica Comisiei, la un interval de circa 2 luni după 31 martie.Subliniem că este pentru prima dată, din momentul aprobării de către CEC a hotărârilor cu privire la rapoartele semestriale privind gestiunea financiară a partidelor politice (începând cu 2016)[1], când autoritatea electorală nu se pronunță asupra conținutului rapoartelor semestriale privind gestiunea financiară depuse de partidele politice.Retrospectiv, la 18.08.2016 CEC a aprobat Hotărârea nr 111 cu privire la rapoartele privind gestiunea financiară a partidelor politice pentru primul semestru al anului 2016 în care Comisia s-a expus atât pe subiectul prezentării, cât și pe conținutul rapoartelor depuse. Ulterior, la data de 19.09.2017 CEC a aprobat Hotărârea nr. 1118 cu privire la rapoartele privind gestiunea financiară a partidelor politice pentru primul semestru al anului 2017, care, la fel, includea analiza rapoartelor, atât sub aspectul respectării termenului de prezentare, cât și sub aspectul plenitudinii informației reflectate. În ceea ce privește analiza rapoartelor pentru semestrul întâi al anului 2018, CEC a urmat calea aprobării a două hotărâri distincte: nr. 1792 din 21.08.2018 cu privire la prezentarea rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor politice și nr. 1845 din 23.10.2018 cu privire la examinarea rapoartelor privind gestiunea financiară.Aparent, rapoartele depuse pentru semestrul I al anului 2019, urmau să fie analizate, după exemplul anului 2018, în două hotărâri separate: privind prezentarea și privind examinarea conținutului rapoartelor urmare a verificării acestora de către CEC. Însă dacă Hotărârea privind prezentarea rapoartelor pentru semestrul întâi a fost aprobată la 9 august 2019, atunci hotărârea privind examinarea conținutului rapoartelor, ca urmare a verificării acestora de către CEC nu este aprobată nici până în prezent.Evidențiem gravitatea tergiversării examinării rapoartelor pentru semestrul întâi al anului 2019, îndeosebi, pe motivul scurgerii termenului de prescripție de atragere la răspundere contravențională pentru eventuale cazuri sau situații de utilizare a fondurilor nedeclarate sau colectate neconform prevederilor legale stabilite.Amintim, art. 30 alin. (2) din Codul contravențional stabilește că termenul general de prescripție a răspunderii contravenționale este de un an. Respectiv, eventualele contravenții săvârșite de partidele politice în perioada de raportare, semestrul întâi al anului 2019, privind utilizarea fondurilor nedeclarate, neconforme sau venite din străinătate pentru finanțarea partidelor politice, care legal ar trebui să fie sesizate de CEC în cadrul analizei rapoartelor, și care cad sub incidența prevederilor art. 48 din Codul contravențional, în condițiile scurgerii termenului de prescripție ar presupune ”prezumția iertării/uitării contravenției”. Mai grav, aceste fapte pot încuraja sentimentul de impunitate pentru astfel de abateri, favorizând comportamentul deviant al anumitor partide politice. În plus, prin atitudinea sa CEC ar putea rata anumite venituri la bugetul de stat în condițiile în care mijloacele bănești nedeclarate sau neconform utilizate de partidele politice se confiscă și se fac venit la bugetul de stat (art. 48 din Codul contravențional).În context, organizațiile semnatare consideră că prin această atitudine deliberată, autoritatea electorală a „amnistiat” deja eventualele încălcări admise în perioada 01.01.2019 – 27.02.2019 (data publicării prezentului Apel (27.02.2020), dar si continuă „amnistierea” eventualelor încălcări legate de utilizarea fondurilor nedeclarate sau neconforme pentru finanțarea partidelor politice până la data inițierii eventualelor procese contravenționale. Reiterăm, ultimele pot fi inițiate doar urmare a aprobării hotărârii CEC în baza căreia sunt verificate și analizate pe conținut rapoartele financiare ale partidelor.Subliniem că rapoartele de monitorizare civică a finanțării partidelor politice, inclusiv pentru semestrul întâi 2019[2], scot în evidență mai multe aspecte problematice în raportarea financiară a partidelor politice, ca de exemplu: colectarea donațiilor în numerar fără utilizarea de către partidele politice a mașinilor de casă și control, situații dubioase în privința cheltuielilor raportate pentru sediile luate în locațiune, când sunt indicate sedii, dar nu sunt specificate cheltuieli, temeiuri rezonabile de verificare a situațiilor în care partidele își achită lunar angajații cu salarii sub nivelul cuantumului salariului minim garantat în 2019, sau situații în care acestea având persoane încadrate, însă nu au raportat cheltuieli de personal etc. Trebuie să amintim în context și de rezultatele numeroaselor investigații jurnalistice, care au scos în prim-plan situații problematice ce țin de mecanismele de colectare a fondurilor de partid, care pot fi analizate inclusiv din perspectiva colectării de fonduri nedeclarate sau neconforme[3].În plus, reiterăm constatarea anterioară formulată de Asociația Promo-LEX, potrivit căreia nici pentru anul 2019, similar experienței de monitorizare pentru 2016, 2017 și 2018, CEC nu a solicitat partidelor să prezinte rapoartele financiare privind veniturile și cheltuielile lor pentru al doilea semestru. Subliniem că, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea privind partidele politice ”semestrial, până la data de 15 a ultimei luni a perioadei de raportare”. În continuare de către CEC sunt solicitate doar două rapoarte – pentru semestrul I și unul anual, fapt ce ”scurtează de facto termenul în care poate fi sancționat partidul”[4] în cazul admiterii eventualelor abateri de la legislația contravențională, în speță art.48 și 481 Cod Contravențional.În baza celor expuse, precum și reieșind din experiența organizațiilor semnatare pe segmentul  de monitorizare a finanțării partidelor politice, recomandăm Comisiei Electorale Centrale:Aprobarea de urgență a hotărârii CEC cu privire la examinarea rapoartelor privind gestiunea financiară a partidelor politice pentru semestrul I al anului 2019, prin analiza comprehensivă a rapoartelor și surselor de finanțare, precum și conformității acestora cu cadrul normativ existent.Sesizarea, la necesitate, a organelor competente privind pornirea procesului contravențional pentru încălcarea prevederilor art. 48 și 481 din Codul contravențional.Completarea pct. 70 din Regulamentul CEC privind finanțarea partidelor politice cu prevederi ce ar impune limite temporale rezonabile pentru verificarea și analiza de către Comisie a rapoartelor depuse de partide, care nu ar depăși termenul de ”până la trei luni”.Interpelarea Serviciului Fiscal de Stat și a partidelor politice, privitor la utilizarea de către partidele politice a echipamentelor de casă și control, numărul acestora în posesia fiecărui partid și modalitatea de utilizare în privința colectării veniturilor (donații, cotizații, venituri obținute din activitatea economică) a partidelor politice. Publicarea informației de interes public recepționate.[1] Lege nr. 36 din 09.04.2015 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. În: Monitorul Oficial nr. 93 din 14.04.2015.[2] Raport. Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova. Semestrul I, 2019. p.21-34. https://promolex.md/wp-content/uploads/2019/08/Raport_Finante_Partide_sem.I_-2019.pdf[3] De exemplu, investigațiile jurnalistice ale echipei rise.md: Donatorii partidelor (I): ”Am donat și Dumnezeu cu dânșii”. https://www.rise.md/articol/donatorii-partidelor-i-am-donat-si-dumnezeu-cu-dansii/; Donatorii partidelor (II): ”Sunt permanent monitorizat” https://www.rise.md/articol/donatorii-partidelor-ii-sunt-permanent-monitorizat/; Donatorii partidelor (III): interese pecuniare. https://www.rise.md/articol/donatorii-partidelor-iii-interese-pecuniare/[4] Raport. Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova. Retrospectiva anului 2018. p.22 23. https://promolex.md/wp-content/uploads/2019/06/raport_finantarea_partidelor_2019_RO_web.pdfApelul este disponibil aici:     https://www.slideshare.net/NicoletaCojuhari/apel-public-ctre-cec-privind-necesitatea-examinrii-rapoartelor-financiare-ale-partidelor-politice-pentru-sem-i-2019

La 28 februarie 2020, ora 12:00 va avea loc proiecția scurtmetrajului olandez „Apărătorii Legii” urmată de discuții cu judecătorul Ghenadie MÎRA. Activitatea va fi desfășurată la Colegiul "Mihai Eminescu" din Soroca. Proiecția pe care o propunem pentru vizionare aduce în discuție problemele etice cu care se confruntă judecătorii când adoptă o sentință și cât de siguri sunt ei de decizia pronunțată.Acest eveniment este organizat în cadrul proiectului „Promovarea statului de drept și consolidarea integrității în Republica Moldova” implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova în parteneriat cu Expert Forum România, cu suportul financiar al Ambasadei Regatului Țărilor de Jos.

La 25 februarie 2020, ora 15:00 organizăm o dezbatere pentru circa 25 de voluntari (elevi și studenți) ai proiectului CNA Studențesc la subiectul „Importanța integrității pentru o justiție independentă și pentru apărarea și promovarea drepturilor omului”.Dezbaterea va avea loc cu participarea judecătoarei Aliona MIRON, participanților de la Școala de iarnă 2020 „Democrația aplicată” și experților Centrului de Resurse Juridice din Moldova. Evenimentul este organizat în cadrul proiectului „Promovarea statului de drept și consolidarea integrității în Republica Moldova” implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova în parteneriat cu Expert Forum România, cu suportul financiar al Ambasadei Regatului Țărilor de Jos. 

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT) au monitorizat procesul de selecție a inspectorilor de integritate. În perioada 12 aprilie 2018 - 31 decembrie 2019, Autoritatea Națională de Integritate a desfășurat 6 concursuri pentru 43 de funcții vacante. Concursurile s-au desfășurat în patru etape: analiza admisibilității dosarelor, proba scrisă, interviul și testul comportamentului simulat (poligraf).Din peste 135 de dosare depuse, 89 de candidați au fost admiși la proba scrisă. Din aceștia, 35 de candidați au promovat proba scrisă (cu punctajul mediu 7.8), 25 - interviul (cu punctajul mediu de 8.2), iar 8 nu au trecut testul la poligraf. În final au fost selectați 17 inspectori de integritate. 19 candidați care nu au promovat concursul au participat la concursurile ulterioare, 4 dintre ei fiind numiți în funcția de inspector de integritate. Un candidat (concursul nr. 5), deși nu fusese acceptat pentru interviu, în final a fost selectat în calitate de inspector de integritate în cadrul aceluiași concurs.Durata medie a concursurilor a fost de 4 luni (116 zile), cel mai scurt fiind de 60 de zile, iar cel mai lung de 183 de zile.Datele prezentate sunt colectate din informațiile publicate pe pagina www.ani.md.Infograficul poate fi descărcat aici:  sau vizualizat mai jos. 

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT) au monitorizat procesul de selecție a inspectorilor de integritate. În perioada 12 aprilie 2018 - 31 decembrie 2019, Autoritatea Națională de Integritate a desfășurat 6 concursuri pentru 43 de funcții vacante. Concursurile s-au desfășurat în patru etape: analiza admisibilității dosarelor, proba scrisă, interviul și testul comportamentului simulat (poligraf).Din peste 135 de dosare depuse, 89 de candidați au fost admiși la proba scrisă. Din aceștia, 35 de candidați au promovat proba scrisă (cu punctajul mediu 7.8), 25 - interviul (cu punctajul mediu de 8.2), iar 8 nu au trecut testul la poligraf. În final au fost selectați 17 inspectori de integritate. 19 candidați care nu au promovat concursul au participat la concursurile ulterioare, 4 dintre ei fiind numiți în funcția de inspector de integritate. Un candidat (concursul nr. 5), deși nu fusese acceptat pentru interviu, în final a fost selectat în calitate de inspector de integritate în cadrul aceluiași concurs.Durata medie a concursurilor a fost de 4 luni (116 zile), cel mai scurt fiind de 60 de zile, iar cel mai lung de 183 de zile.Datele prezentate sunt colectate din informațiile publicate pe pagina www.ani.md.

Un nou eveniment dedicat eficientizării mecanismelor de integritate este organizat la Chișinău pe 13-14 februarie 2020 de către Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) în colaborare cu Autoritatea Națională de Integritate din Republica Moldova (ANI) și Expert Forum din România. Masa rotundă „Competențele Autorității Naționale de Integritate și practica judiciară în materie de control al averii, intereselor personale, precum și respectării regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților și al restricțiilor” invită la discuții despre cadrul legal privind activitatea ANI și problemele întâlnite în practica judiciară cu privire la actele întocmite de ANI.Pentru un schimb de experiență, la eveniment participă în calitate de expert dl Horațiu PĂTRAȘCU, judecător la Înalta Curte de Casație si Justiție din România. La eveniment au fost invitați reprezentanți ai Centrului Național Anticorupție, Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Procuraturii Generale și Procuraturii Anticorupție, precum și judecători de la diferite nivele de jurisdicție.În prima zi a mesei rotunde au fost abordate subiectele privind procedura de control a ANI și conflictele de interese. Au fost discutate condițiile de formă și de fond ale sesizării, autosesizarea, gestionarea petițiilor anonime, indicii de fictivitate a tranzacțiilor, interesul personal în contextul reglementării conflictului de interese și prejudiciul cauzat statului prin conflictul de interese. A doua zi  este dedicată subiectelor privind procedura judiciară și interacțiunea între ANI, Serviciul Fiscal de Stat și organele de urmărire penală.Acest eveniment a fost organizat în cadrul proiectului „Promovarea statului de drept și consolidarea integrității în Republica Moldova” implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova în parteneriat cu Expert Forum România, cu suportul financiar al Ambasadei Regatului Țărilor de Jos.

Pe data de 8 decembrie 2016, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat, în prima lectură, proiectul de lege nr. 301 (varianta comasată cu proiectul nr. 277 din 20.06.2016) pentru modificarea și completarea unor acte legislative privind reglementarea infracțiunilor motivate de prejudecată.Proiectul de lege nr. 301 reprezintă un set de amendamente legislative ale Codului penal și Codului contravențional, care se referă în primul rând la definirea motivelor de prejudecată, revizuirea infracțiunilor de bază și a agravantelor care vizează faptele motivate de ură și prejudecată.Ulterior, acest proiect de lege a fost remis Ministerului Justiției pentru revizuire. Iar, pe data de 22 octombrie 2019, au fost organizate consultări publice cu reprezentanții societății civile, membrii comisiilor parlamentare (Comisia pentru Drepturile Omului și Relații Interetnice, Comisia Juridică, Numiri și Imunități) și reprezentanții Ministerului Justiției.În cadrul acestei consultări, Asociația Promo-LEX și Centrul de Resurse Juridice din Moldova au prezentat o opiniei cu privire la proiectul de lege prin care recomandă:Excluderea alin. (2) din articolul 346 al Codului Penal, din versiunea actualizată a proiectului.Completarea Codului Contravențional la categoria contravențiilor ce atentează la drepturile  politice, de muncă şi la alte drepturi  constituționale ale persoanei fizice cu următoarea prevedere: Articolul 701. Instigarea la ură, discriminare sau violență Instigarea la ură, discriminare sau violență, adică răspândirea în public și mass-media a mesajelor în formă scrisă, desen sau imagine, îndemnurilor, amenințărilor și informațiilor motivate de prejudecată, față de o persoană sau un grup de persoane, dacă fapta nu reprezintă o infracțiune, se sancționează cu amendă de la 20 la 40 de unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 20 la 40 de ore.Completarea articolului 400, Cod Contravențional, cu includerea responsabilității de sancționare a faptelor stabilite de norma propusă (articolul 701) în competența poliției. Astfel, a se completa articolul 400, alineatul 1 după cum urmează: După fraza ”(1) Contravențiile prevăzute la art.47, art.481 alin.(5), art.49, 50, 52, 54”, sintagma ”69-71” se substituie cu sintagma ”69, 70, 701, 71”.În urma consultării publice, amendamentele la proiectul de lege nr. 301 urmau să fie prezentate și discutate în cadrul comisiilor și fracțiunilor parlamentare pentru atingerea unui consens general.Comisia Juridică, Numiri și Imunități va examina acest proiect de lege la 11 februarie 2020 pentru votarea în lectura a doua. Din păcate, aceste amendamente nu au fost introduse în proiectul de lege care urmează a fi examinat de Comisia Juridică la 11 februarie 2020.În acest sens, mai multe organizații ale societății civile reiterează importanța acceptării amendamentelor formulate de organizațiile neguvernamentale pentru aplicarea cât mai eficientă a viitoarelor prevederi din Codul Penal și Codul Contravențional.Astfel, în contextul introducerii pe agenda parlamentară a proiectului de lege nr. 301, organizațiile semnatareSOLICITĂAdoptarea, în lectura a II–a a proiectului de lege nr. 301 pentru modificarea și completarea unor acte legislative cu amendamentele menționate în prezentul apel, luând în considerare recomandările făcute pe marginea acestuia de organizațiile naționale în cadrul consultărilor publice din octombrie 2019 și a organizațiilor internaționale.Organizații semnatare:Asociația Promo-LEXCentrul de Resurse Juridice din MoldovaCentrul Parteneriat pentru DezvoltarePlatforma pentru Egalitate de GenCentrul de Informații GENDERDOC-MApelul este disponibil aici:  https://www.slideshare.net/NicoletaCojuhari/apel-public-organizaiile-societii-civile-solicit-fraciunilor-parlamentare-s-accepte-amendamentele-la-proiectul-de-lege-nr-301-cu-privire-la-sancionarea-faptelor-motivate-de-ur-i-prejudecat

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) este o organizație necomercială care contribuie la consolidarea democrației și a statului de drept în Republica Moldova, cu accent pe justiție și drepturile omului. Realizăm activități de cercetare și de advocacy. Suntem independenți și neafiliați politic.  CRJM anunță un concurs pentru: Funcția: Consilier/ă juridic/ă;Contract: pentru o perioadă nedeterminată;Localitatea: Chișinău, Republica Moldova, sediul CRJM, str. A. Șciusev 33.Atribuții:Principalele sarcini ale juristului/juristei țin de:Cercetare și analiză; Advocacy;Activități de instruire;ReprezentareFișa de post a funcției este anexată (Link: )Cerinţe: Educație:studii universitare în domeniul dreptului.Cunoștințe:bune cunoştinţe în domeniul justiţiei şi al drepturilor omului;cunoașterea fluentă a limbilor română şi engleză. Cunoaşterea limbii ruse sau a altor limbi de circulaţie internaţională constituie un avantaj.Abilități și aptitudini:folosirea calculatorului în activitatea zilnică şi cunoașterea la nivel avansat a MS Office, Windows şi internet;bune abilități de comunicare internă și externă, prezentare, planificare și organizare;persoană responsabilă, atentă la detalii, bine organizată și dedicată;capacitatea de a lucra independent, în echipă și sub presiune.Persoana trebuie să dețină dreptul de a munci în Republica Moldova.Condiții de muncă: mediu de lucru confortabil;posibilități de dezvoltare profesională; salariu motivant (inclusiv pachet social deplin), care depinde de calificarea şi experienţa persoanei;program deplin de lucru între 9:00 – 18:00;regim de muncă flexibil.Persoanele care corespund cerințelor menționate mai sus sunt rugate să expedieze prin e-mail o scrisoare de motivare și CV-ul actualizat, care să conțină contactele a cel puțin două persoane de referință până la 24 februarie 2020, ora 23.59, la adresa: [email protected] va fi făcută în bază analizei CV-urilor și scrisorilor de motivare depuse, urmată de o probă scrisă și interviu. Doar candidaţii/tele preselectaţi/te vor fi invitați/te pentru testare și ulterior interviu. Informații suplimentare pot fi obținute prin expedierea unui e-mail la aceeași adresă. Doar candidaţii preselectaţi vor fi invitați pentru testare și interviu.Dosarele depuse anterior nu trebuie trimise încă o dată, ele vor intra automat în concurs.Notă: CRJM își rezervă dreptul să nu aleagă niciun/o candidat/ă în cazul în care dosarele primite nu vor corespunde cerințelor sale.Prin depunerea dosarului, candidatul/a consimte implicit verificarea de către CRJM a informației furnizate. ATENȚIE – în cazul în care nu sunteți de acord ca CRJM să verifice informația la actualul/a angajator/oare, Vă rugăm să menționați expres acest fapt în scrisoarea de motivare. Explicarea motivului nu este necesară.CRJM este o organizație care activează în baza principiilor de incluziune. Noi valorificăm diferențele, promovăm egalitatea și abordăm frontal comportamente discriminatorii, astfel consolidând capacitatea organizațională. Toți candidații/tele calificați/te sunt încurajați/te să aplice. Noi nu discriminăm în funcție de dizabilitate, rasă, culoare, etnie, gen, religie, orientare sexuală, vârstă, stare civilă, statut parental sau orice alt criteriu protejat prin lege.    

Organizațiile societății civile (OSC) care își doresc să beneficieze de prevederile Legii 2% și cele deja înregistrate în Lista beneficiarilor Legii 2%* au acum oportunitatea să se informeze mai detaliat despre esența mecanismului 2%. Un nou „Ghid privind aplicarea mecanismului de desemnare procentuală” explică etapele procesului de înregistrare la mecanism și regulile de urmat în calitate de beneficiar al desemnărilor procentuale.Informarea privind mecanismul 2% va ajuta organizațiile necomerciale din Moldova să cunoască mai bine în ce constă el și cum pot ele beneficia de fondurile redirecționate din impozitul pe venit al persoanelor fizice.În vederea unei mai bune informări ai OSC-urilor „Ghidul pentru organizațiile societății civile privind aplicarea mecanismului de desemnare procentuală” răspunde la următoarele întrebări:Cine sunt beneficiarii Legii 2% și ce condiții de eligibilitate trebuie să întrunească aceștia?Ce acte se depun la înregistrare?Când şi unde se depun cererile de înregistrare a beneficiarilor 2%?Cum se întocmește și când se publică Lista beneficiarilor 2%?Cum sunt procesate și transferate sumele către beneficiarii desemnării procentuale?Cum pot fi utilizate sumele provenite din desemnarea procentuală?Cum se face raportarea și ce sancțiuni riscă OSC-urile în caz de neraportare?Suplimentar, ghidul cuprinde un set de formulare tip (exemple) destinate pentru organizațiile beneficiare pentru a fi consultate în vederea înregistrării la mecanism, adresării unor solicitări de informații oficiale privind cunoașterea motivelor nevalidării desemnărilor procentuale sau raportării financiare a sumelor utilizate.„Ghidul pentru organizațiile societății civile privind aplicarea mecanismului de desemnare procentuală” este disponibil atât pe www.old2.old.crjm.org, cât și pe www.2procente.info.Citește ghidul în limba română aici: Citește ghidul în limba rusă aici: *Legea 2% oferă dreptul persoanelor fizice să direcționeze anual o parte din impozitul lor pe venit pentru a susține financiar organizațiile sectorului non-profit din Moldova care acționează în interes public. Astfel, organizațiile care se înregistrează în cadrul mecanismului 2% au posibilitatea de a acumula fonduri suplimentare și de a atrage noi susținători ai cauzei lor.https://www.slideshare.net/NicoletaCojuhari/ghid-pentru-organizaiile-societii-civile-privind-aplicarea-mecanismului-de-desemnare-procentual-legea-2

Asociația Obștească „Centrul de Resurse Juridice din Moldova” (CRJM) implementează proiectul „Promovarea statului de drept și consolidarea integrității în Republica Moldova” cu sprijinul financiar al Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos, în cadrul programului MATRA. Proiectul are drept scop organizarea de proiecții a unor scurtmetraje olandeze “Kijken in de ziel” (lit. „Privind în suflet – despre profesia de judecător”), în vederea sporirii gradului de conștientizare a elevilor, studenților, jurnaliștilor și reprezentanților profesiilor juridice privind dreptul de a cere o justiție independentă. În cadrul proiectului, CRJM organizează mai multe asemenea proiecții, urmate de discuții dintre participanți și judecători cu referire la subiectul în cauză. La 28 februarie 2020 planificăm proiecția seriei „Apărătorii Legii” pentru elevii din cadrul Colegiului „Mihai Eminescu” din Soroca. Proiecția aduce în discuție problemele etice cu care se confruntă judecătorii când adoptă o sentință și cât de siguri sunt ei de decizia pronunțată.După vizionarea scurtmetrajului elevii vor avea oportunitatea să discute cu judecătorul Ghenadie MÎRA de la Judecătoria Anenii Noi despre următoarele subiecte:1)       Care sunt calitățile pe care trebuie să le posede un judecător?2)       De ce este important să avem judecători integri și o justiție independentă?3)       Care sunt riscurile pentru societate atunci când justiția este defectuoasă?4)       Care sunt 5 chestiuni urgente pe care ar trebui făcute referitor la sistemul judecătoresc?5)       Cum cetățenii pot contribui/acționa pentru a asigura o justiție independentă?

La 14 februarie 2020 va avea loc dezbaterea publică „Cum luptăm cu corupția în școli și grădinițe”  în satul Logănești, raionul Hîncești.  Invitată: Tatiana Savva, cercetător economic la Expert-Grup

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și Autoritatea Națională de Integritate (ANI) organizează masa rotundă cu genericul „Competențele Autorității Naționale de Integritate și practica judiciară în materie de control al averii, intereselor personale, precum și respectării regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților și al restricțiilor”. Acest eveniment va avea loc la Chișinău, în perioada 13 – 14 februarie 2020. În cadrul evenimentului, se va discuta despre cadrul legal privind activitatea ANI, competențele ANI privind verificarea și controlul averii și intereselor personale ale subiectului declarării, practica judiciară cu privire la actele de constatare și procesele-verbale contravenționale întocmite de ANI și contestate în instanța de judecată. De asemenea, discuțiile mesei rotunde se vor axa și pe colaborarea ANI cu alți reprezentanți din sectorul justiției pentru asigurarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale.La eveniment sunt invitați judecători, procurori, reprezentanți ai Centrul Național Anticorupție, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. În cadrul evenimentului va participa Horațiu PĂTRAȘCU, judecător la Curtea de Apel București, în cadrul Secției Contencios Administrativ și Fiscală.