Ce fel de justiție e acea care condamnă un magistrat participant la o vânătoare ilegală şi autor al împuşcăturii fatale soldată cu moartea unui om - la doi ani de închisoare cu suspendare... şi o justiţie care îl lasă să fuga din sala de judecată pe un fost ministru găsit vinovat de neglijență în serviciu soldatată cu moartea unui om în timpul violenţelor din aprilie 2007?Despre cazurile Papuc și Crețu - hârtie de turnesol a justiției moldovenești, discutăm cu juristul Vladislav Gribincea, directorul Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). Europa Liberă: Domnule Gribincea, despre justiție vorbim mult la modul abstract, mult de tot în ultima vreme, dar avem acum, din punctul meu de vedere, două pretexte excelente pentru o discuție punctuală și concretă. De aceea, vă întreb: când vă uitați cu ochi de profesionist la cazul Papuc - fostul ministru de interne condamnat pentru violențele din aprilie 2009, la capătul unui extrem de anevoios proces de judecată, și lăsat să se „evaporeze”din sala de judecată, cu o foarte mare probabilitate să nu mai fie prins și încarcerat - la ce vă gândiți personal?Vladislav Gribincea: „Astfel de cazuri în cauze obişnuite nu se întâmplă şi, probabil, situaţia domnului Papuc vorbeşte despre o predispoziţie a judecătorilor de a fi extrem de sensibili atunci când este vorba de limitarea drepturilor persoanelor influente sau care au fost influenţe în Republica Moldova. Probabil, este destul de răspândită în rândul judecătorilor, temerea de a afecta cumva mai-marii acestei ţări. Nu se ştie cine mai revine la putere...”Europa Liberă: Când ziceţi că nu se întâmplă în mod normal aşa ceva, ce aveţi în vedere?Vladislav Gribincea: „În momentul în care Curtea de Apel pronunţă o sentinţă cu închisoare, în toate celelalte cazuri persoanele condamnate şi prezente în sală sunt luate sub strajă imediat. În cazul domnului Papuc, arestarea nu a avut loc.”Europa Liberă: Instituţiile de drept din R. Moldova şi-au tot pasat de la una la alta responsabilitatea în ce priveşte arestul şi anunţarea în căutare a fostului ministru, care nu a putut fi reţinut chiar din sala de judecată, pentru că la şedinţă nu au fost chemaţi şi poliţişti, iar după asta dispozitivul hotărârii judecătoreşti a ajuns la Inspectoratul General de Poliţie abia a doua zi. Într-un final, la zece zile de la condamnarea lui Gheorghe Papuc, Judecătoria Centru a anunțat că acesta a fost dat în căutare naţională. Cum să privim la toate aceste întâmplări?Vladislav Gribincea: „În alte cazuri aşa ceva nu se întâmplă, iar scuze pot fi găsite oricând. Eu sunt convins că aici pur şi simplu s-a dorit ca condamnatul să nu fie arestat imediat, pentru a-i da o şansă să scape.”Europa Liberă: Pe 19 ianuarie s-a pronunţat verdictul.Mai credeţi că mai sunt şanse să fie găsit şi încarcerat?Vladislav Gribincea: „Vorbim de domnul Papuc, adică de un general. În mod normal, o persoană cu titlul de general, care a deţinut funcţii destul de importante în această ţară ar trebui să dea un exemplu pentru toţi şi să se prezinte singur la autorităţi, să nu aştepte să fie căutat pentru executarea sentinţei. Domnul Papuc a ales să nu facă acest lucru şi, probabil, se va eschiva în continuare de la urmărirea penală.”Europa Liberă:Cine ar trebui să răspundă pentru felul cum s-au comportat instituţiile statului?Vladislav Gribincea: „Lucrurile sunt destul de încurcate. Cred că Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să demareze o investigaţie în acest sens, iar Ministerul Afacerilor Interne - la fel ar trebui să declanşeze o investigaţie separată şi să identifice care, de fapt, a fost problema şi cine sunt cei vinovaţi. În cazul în care se relevă că este vorba de o problemă sistemică, atunci ar trebui să se înlăture cauzele.”Europa Liberă: Din câte înţeleg, dumneavoastră nu vi se pare o problemă sistemică, ci vi se pare un caz individual, în care, dat fiind profilul inculpatului, s-a aranjat totul ca el să le scape „printre degete” instituţiilor statului.Vladislav Gribincea: „Din câte am înţeles, argumentul era că în sală nu era poliţie. Există poliţist de gardă la Curtea de Apel Chişinău şi acel poliţist are competenţă conform legii să reţină persoanele. De asemenea, în sală era procurorul. Procurorul, conform legii, de asemenea are asemenea competenţe.”Europa Liberă: Deci, în momentul când l-au văzut că pleacă, cineva din aceste persoane trebuia să se sesizeze?Vladislav Gribincea: „În cazul în care nu este poliţia, persoana poate fi reţinută de procuror sau de către poliţist, care nu are în atribuţii principale acest lucru, şi ulterior, când vine poliţia specializată în acest sens, să fie transmis autorităţilor pentru executarea sentinţei.”Europa Liberă: E limpede. Şi dacă ne-am uita la verdictul în cazul Crețu - doi ani cu suspendare pentru participarea la o vânătoare ilegală, se pare totuşi, deşi nu este chiar clar, soldată cu moartea unui om și tăinuirea acestei isprăvi – deci, un magistrat tăinuieşte de rând cu alţi participanţi vânătoare. Dacă ne uităm la această condamnare la modul general, ca la o condamnare a unui inculpat anume de o justiţie anume - ce spune ea despre justiție?Vladislav Gribincea: „Pentru mine nu este foarte clar dacă domnul Creţu a fost condamnat pentru participarea la vânătoarea ilegală sau doar pentru faptul că din acţiunile lui a decedat din imprudenţă cineva. Dacă vorbim de sancţiune, atunci e ceva obişnuit ca în astfel de cazuri să se aplice o sancţiune cu suspendare. Totuşi, acest caz este unul deosebit, este vorba despre cazul unui magistrat cu funcţie importantă în sistem la acea dată. O persoană, care, se pare, a negat cu vehemenţă vinovăţia sa. Atunci când este vorba despre un magistrat care neagă cu vehemenţă vinovăţia, sancţiunea pare neobişnuit de blândă.”Europa Liberă: Deci, dacă avem un omor din imprudenţă, în această situaţie doi ani cu suspendare nu ar trebui să ne mire şi problema ar trebui căutată în faptul că vânătoarea nu ar fi fost tratată ca ilegală, da?Vladislav Gribincea: „Problema poate fi privită din două perspective. Prima este fondul dosarului şi aici lucrurile sunt destul de complicate şi sensibile, nu am văzut motivarea sentinţei judecătoreşti, probabil aceasta va veni în câteva săptămâni.În ceea ce priveşte însăşi severitatea sancţiunii, lucrurile sunt mai complicate, dar oricum, nu cunoaştem toate circumstanţele cauzei, judecătorul le cunoaşte şi aş dori să am încredere în sentinţa judecătorească. Blândeţea sancţiunii generează discuţii, dar acestea pot fi spulberate printr-o motivare bună a deciziei judecătoreşti.”Europa Liberă: Nu vi s-a părut suspect timpul când s-au pronunţat aceste verdicte – adică faptul că un dosar care datează din 2009 şi altul – la fel cu o anumită istorie destul de îndelungată – au fost finalizate concomitent parcă?Vladislav Gribincea: „Eu am urmărit şi alte dosare destul de sensibile pentru judecător şi am observat că înainte de alegeri multe dintre acestea au fost amânate până după alegeri. Înţelegerea mea a acestui fenomen este că judecătorii, deşi formal sunt independenţi, totuşi se tem de executiv şi iau uneori decizii în funcţie de voinţa celor care sunt la putere şi nu numaidecât în funcţie de spiritul sau buchia legii.Europa Liberă: În definitiv, ce diagnostic aţi pune justiţiei după aceste două procese?Vladislav Gribincea: „Reformele lansate în justiţie aduc roade, dar impactul acestor reforme este încă minor. Acel sindrom al dependenţei de executiv sau legislativ în rândul judecătorilor este deosebit de răspândit şi, cu părere de rău, mă tem că în rândul judecătorilor sunt prea puţin cei curajoşi, care ar putea să dea o palmă, când merită, celor vinovaţi.”Europa Liberă: Dumneavoastră şi colegii dvs. De la CRJM v-ați făcut un fel de meserie din a analiza cum funcționează justiția, cum se comportă magistraţii. Recent ați publicat un studiu despre promovarea în funcții a judecătorilor. Aţi analizat anul  2014, deci tocmai perioada de după reforma acestui sistem de promovare a magistraţilor. Concluziile nu sunt deloc îmbucurătoare. Întrebarea mea este, totuşi: vedeți vreo legătură între felul cum ajung în funcții judecătorii și cum judecă ei în ultimă instanţă?Vladislav Gribincea: „Bineînţeles. Promovarea unor persoane cu verticalitate pronunţată în sistem, cu regret, la moment nu are loc, iar fără judecători cu verticalitate de fier este destul de greu să ai justiţie echitabilă într-o ţară de genul nostru.”Europa Liberă: Dar când s-a reformat sistemul acesta de promovare, tocmai asta s-a spus: că îl reformăm ca să-l facem să funcţioneze bine.Vladislav Gribincea: „În urma analizei promovărilor din ultimul an, impresia noastră a fost că Consiliul Superior al Magistraturii promovează persoane în funcţii doar deoarece doreşte aşa, chiar dacă activitatea anterioară, chiar dacă reputaţia unui judecător sau performanţele personale dictează o altă soluţie.”Europa Liberă: De ce aţi ajuns la concluzia asta?Vladislav Gribincea: „Deoarece avem un Colegiu de selecţie, care are criterii destul de detaliate de evaluare a candidaţilor în vederea numirii sau promovării. Candidaţii cu cel mai înalt punctaj deseori nu iau funcţiile cele mai bune în sistem, iar candidaţii cu punctaj slab sau chiar cel mai slab sunt promovaţi. Şi bineînţeles că o astfel de situaţie generează foarte multe întrebări şi neîncredere în Consiliul Superior al Magistraturii.”

Distribuirea aleatorie a dosarelor în instanţele de judecată este o normă care nu se respectă. Mai mult decât atât, unii judecători ar manipula sistemul electronic, ceea ce ar duce la fraudarea sistemului judecătoresc. Iar modalitatea de comitere a fraudelor nu mai este un mister.Săptămâna aceasta, mai multe ONG-uri au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să investigheze modalitatea şi corectitudinea distribuirii aleatorie a dosarelor în instanţele de judecată, unde există abateri destul de grave.Istorie judecătoreascăDistribuirea aleatorie a fost introdusă, pentru prima dată, în anul 2006. De la început, era vorba de un mecanism de distribuire manuală, prin care judecătorii erau introduşi într-o listă şi primul dosar care venea se ducea la judecătorul X. „Existau spaţii mari pentru abuzuri”, susţine Vlad Gribincea, preşedintele Centrului de Resurse Juridice din RM (CRJM).Trei ani mai târziu, în 2009, a fost introdus deja Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor, cu suportul Guvernului american. „Acest program avea un modul separat pe distribuirea aleatorie a dosarelor, numai că acel modul avea două alternative: automat şi manual. Preşedintele instanţei decidea dacă aceasta să fie automată sau manuală. Majoritatea continuau să folosească distribuirea manuală. De fapt, repartizau dosarele cum vroiau ei”, a adăugat Gribincea.Mecanismul actual de distribuţieÎn anul 2012 a fost modificată legea, prin care distribuirea aleatorie nu se face de preşedinţii de instanţe, ci de o persoană special desemnată. Regula spune că există o persoană care înregistrează dosarele în cancelarie şi îi acordă un număr. Abia după acordarea acestui număr sistemul electronic distribuie dosarul la un judecător. „Acest sistem are câteva alternative, prin care face posibilă blocarea anumitor judecători în sistem. Aceasta se aplică atunci când judecătorul a examinat deja cauza respectivă, fiind bifat ca blocat, deoarece în momentul în care el a participat la judecarea anterioară a cazului, nu mai are dreptul să o facă. A doua situaţie în care se aplică blocarea este atunci când judecătorul se află în concediu sau pe fişă de boală”, precizează Vlad Gribincea.AbateriPreşedintele CRJM crede că deseori, la distribuţia dosarelor sunt blocaţi toţi judecătorii, cu excepţia unuia, la care trebuie să ajungă dosarul. Repartizarea se imprimă şi se anexează la dosar. Dar pe foaia respectivă nu este scris câţi judecători sunt blocaţi. „Şi atunci ce făceau persoanele desemnate să se ocupe de această repartizare? Distribuiau dosarul, imprimau, apoi scoteau blocajele. Această blocare este vizibilă la Centrul de Telecomunicaţii Speciale, organizaţia care gestionează baza de date”, spune juristul. El adaugă că CTS generează rapoarte lunare, care ajung la Consiliul Superior al Magistraturii, care poate vedea cine şi cum acţionează în fiecare instanţă. Vlad Gribincea ne-a oferit o situaţie de abuz. „Persoana care se ocupă de distribuirea dosarelor poate să introducă fişierul prima dată. Dacă nu-i place, aceasta anulează fişierul şi introduce cauza din nou spre redistribuie şi se ajunge la alt judecător deja. Este o şmecherie care se întâmplă mai rar, dar se întâmplă”.Soluţii posibilePreşedintele CRJM consideră că, pentru soluţionarea problemei, ar trebui ca blocarea judecătorilor în sistem să se realizeze în baza unor documente justificative. O altă soluţie poate fi aplicată tehnic. „Până la acordarea numărului dosarului, în calculator să fie deja indicate persoanele incompatibile. Atunci, în mod automat, sistemul va alege pe cine să blocheze.Cazuri de fraudăÎn prezent, a fost intentat un dosar penal pe numele unui magistrat de la Judecătoria Râşcani, care a manipulat sistemul. De asemenea, există o plângere pe numele vicepreşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, înaintată de Consiliul Superior al Magistraturii la CNA.În adresarea lor, ONG-urile aşteaptă ca CSM să intervină, deoarece „în cazul în care toţi oamenii vorbesc şi CSM tace asta creează premiză să se considere că şi în alte instanţe există aşa ceva. Atunci cum CSM ar contribui la sporirea încrederii în justiţie, dacă ar lăsa zvonurile să genereze aparenţe?”, se întreabă Vlad Gribincea.Adresarea către CSM a fost semnată şi de Amnesty International Moldova, Promo-LEX, Asociaţia pentru Democraţie Participativă, Asociaţia pentru Guvernare Eficientă şi Responsabilă, Asociaţia Presei Independente, Asociaţia Telejurnaliştilor Independenţi, Centrul Analitic Independent „Expert Grup”, Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Fundaţia Est-Europeană, Institutul de Politici Publice, Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”, Programul Buna Guvernare al Fundaţiei Soros-Moldova, Programul Drept al Fundaţiei Soros-Moldova, Transparency International Moldova.„Este numai o bănuială”Contactat de Adevărul Moldova, Dumitru Visternicean, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a recunoscut existenţa unor fraude în sistemul de distribuire aleatorie a dosarelor, dar spune că, atât timp cât acestea nu sunt demonstrate, rămân o bănuială. „Există informaţiile conform cărora ar fi fost comise careva fraude la distribuirea aleatorie a dosarelor. Însă acestea nu au fost verificate aşa cum prevede legea, cu finisarea unei note informative. Ceea ce s-a publicat în mass-media referitor la Curtea Supremă de Justiţie este numai o bănuială, care a generat multe dezbateri şi în cadrul CSM”, ne-a spus Visternicean. Cu toate acestea, magistratul afirmă că majoritatea membrilor CSM evită să discute despre acest subiect. „Eu am încercat să aduc la şedinţa ordinară problema distribuirii aleatorii a dosarelor, însă am fost respins de majoritatea membrilor. Ulterior, am încercat să propunem formarea unei comisii pentru a realiza verificarea respectivă, dar iarăşi a fost respins. CSM ar trebui să întreprindă careva măsuri, dar din păcate încă nu s-a făcut nimic. Eu sper ca acest apel al ONG-urilor va fi pus în discuţie la şedinţa CSM, care va reacţiona. Deoarece CSM este beneficiarul sistemului respectiv de repartizare aleatorie a dosarului, trebuie să ştie cum lucrează, dacă necesită perfecţionare. În opinia mea, nu trebuie să aşteptăm ca de acest lucru să se ocupe organele de drept. Asta ar însemna o ascundere de la responsabilitatea care îi revine CSM, transmisă la CNA sau Procuratură. Încălcarea de la Curtea Supremă de Justiţie este o abatere disciplinară a persoanei care va fi găsită vinovată. În acest caz pot fi aplicate toate sancţiunile disciplinare prevăzute de lege. Pedeapsa minimă disciplinară care poate fi aplicată este avertismentul, iar cea maximă - eliberarea din funcţie”, a declarat Dumitru Visternicean.

Asociația Obștească „Centrul de Resurse Juridice” anunţă tender pentru contractarea serviciilor tipografice și editoriale poligrafice pentru publicarea produselor CRJM. Serviciile trebuie să corespundă următoarelor cerinţe tehnice:LotDetalii tehniceCantitatePret bucata Suma totalăTermene limită de executare (cîte zile)Lot IFormat: letter 160 mm x 240 mmCulori: copertă cretată, laminare mata fata, interior 1+1Hârtie: interior - ofset 150 gr/m2coperta  - laminată mată 250 gr/m2Nr. estimativ de pagini: 50(textul include text simplu și tabele)Bloc intern încleiat100 exemplareLot IIFormat: letter 160 mm x 240 mmCulori: copertă cretată, laminare lucioasă fata. interior 1+1Hârtie: interior - ofset 80 gr/m2coperta  - laminată lucioasă 250 gr/m2Nr. estimativ de pagini: 50(textul include text simplu și tabele)Spiralate (spirală metalică)100 exemplareAceastă ofertă se referă doar la serviciile de imprimare şi executare.Compania selectată va primi textul cărţilor şi coperta deja editate şi machetate.Aceste specificații sunt orientative și compania câștigătoare va fi selectată pentru a imprima toate produsele pe care CRJM intenționează să le publice în următorii ani.Ofertantul este invitat să prezinte un dosar de ofertă care să includă:Preţul în MDL a serviciilor de imprimare, termenii de executare (in zile), inclusiv costurile aferente, pentru fiecare lot separat.Denumirea companiei, adresa poştală, e-mail, și telefonul de contact.Copia certificatului de înregistrare și portofoliul ofertantului ce țin de prestarea unor servicii asemănătoare.Semnătura persoanei responsabile şi amprenta ștampilei.Prețurile indicate în ofertă sunt fixe şi rămân neschimbate pe perioada executării contractului.Plata va fi efectuată timp de 5 zile bancare de la livrarea produsului şi semnarea actului de predare-primire. În caz de necesitate, CRJM va oferi o scrisoare de garanţie.Oferta urmează a fi trimisă până la data de 13 februarie 2015, ora 15.00  la adresa electronica [email protected] întrebări sau detalii suplimentare puteți contacta pe Cristina Turcu la tel: 022 843 601, ext. 107 sau email: [email protected].

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și  Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice din România (ECPI) au organizat, în perioada 29-30 ianuarie curent, două ateliere de lucru cu subiectul „Asigurarea egalității și nediscriminării în Republica Moldova - aspecte de legislație și practică”. La primul atelier au participat 15 avocați și juriști, iar la al doilea - 19 judecători și procurori din Chișinău.Pe parcursul a două zile participanții la atelierele de lucru au discutat diverse aspecte ale legislației Republicii Moldova și practicii ce ține de aplicarea legislației și remediile existente pentru plângerile pe discriminare, precum și recomandările de înlăturare a carențelor din legislație și practică, elaborate de echipa proiectului. Discuțiile au inclus subiecte ce țin de elementele faptei de discriminare, formele de discriminare (discriminarea directă, instigarea la discriminare și hărțuirea), sarcina probațiunii în cazurile de discriminare, depunerea cererilor de chemare în judecată în limba rusă și acordarea asistenței juridice garantate de stat persoanelor cu dizabilități mintale.Analiza cadrului legal și a practicilor pentru asigurarea egalității și nediscriminării, precum și recomandările pentru îmbunătățirea acestora vor fi prezentate de echipa proiectului într-un raport în aprilie 2015.Facilitatoarele atelierului au fost Romanița Iordache și Iustina Ionescu, juriste cu experiență internațională în domeniul egalității și nediscriminării, membre ale European Legal Network on Non-discrimination, rețeaua de profil a Comisiei Europene.Atelierele de lucru au fost organizate de CRJM în parteneriat cu ECPI în cadrul proiectului „Promovarea egalității – Consolidarea agenților schimbării”, finanțat de Uniunea Europeană.

Sorina Macrinici, consilier juridic al CRJM, a participat împreună cu Teo Cârnaț, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, la emisiunea „Civilizația Maia” (Realitatea TV), în cadrul căreia au discutat despre funcționarea și reformarea instituției judecătorului de instrucție în Republica Moldova.[jwplayer mediaid="5116"]

Sorina Macrinici, consilier juridic al CRJM, a participat împreună cu Teo Cârnaț, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, la emisiunea „Civilizația Maia” (Realitatea TV), în cadrul căreia au discutat despre funcționarea și reformarea instituției judecătorului de instrucție în Republica Moldova.[jwplayer mediaid="5116"]

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice din România (ECPI), anunţă un concurs de selectare a 3 formatori pentru asistenți sociali, care vor participa la un program de formare de formatori în domeniul egalității și nediscriminării.Programul de instruire va consta din 2 sesiuni de formare în domeniul egalității și nediscriminării a câte 3 zile fiecare, în perioada martie-mai 2015. Formatorii care vor fi selectați în urma programului de instruire vor livra la rândul lor cel puțin o instruire cascadă în perioada mai-septembrie 2015 în calitate de formatori.Scopul programului constă în abilitarea profesională a formatorilor pentru asistenți sociali în instruirea asistenților sociali în domeniul egalității și nediscriminării.Programul de instruire a formatorilor va fi pregătit și livrat de experți din România care au o vastă experiență în acest domeniu, cu asistența juriștilor de la CRJM.Sunt eligibile persoanele care sunt formatori sau potențiali formatori pentru asistenți sociali, interesați de instruirea asistenților sociali în domeniul egalității și nediscriminării și de organizarea ulterioară a sesiunilor de instruire a altor asistenți sociali în acest domeniu.Persoanele interesate se pot înscrie la program expediind CV-ul cu indicarea experienței de formator pentru asistenții sociali la adresele de email: [email protected] pînă la 10 februarie 2015, ora 17.00. În titlul mesajului se va indica: Concurs pentru ToT pentru asistenti sociali în domeniul egalității și nediscriminării.La selectarea formatorilor se va lua în calcul egalitatea de gen, diversitatea candidaților, experiența acestora în calitate de formator pentru asistenții sociali, precum și capacitatea candidaților de a disemina informația unui număr larg de persoane în Republica Moldova.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), împreună cu alte 15 organizații neguvernamentale, au semnat un apel adresat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în care cer investigarea modului de distribuire a dosarelor în sistemul judecatoresc.Semnatarii apelului menționează că distribuirea aleatorie a dosarelor în instanțele judecătorești este un pas important în sporirea încrederii în justiție, asigurarea unei justiții veritabile și în combaterea corupției. Începând cu anul 2012, distribuirea dosarelor este obligatoriu să fie făcută prin intermediul programului electronic de gestionare a  dosarelor.La 11 decembrie 2014, CNA și Procuratura Anticorupție au reținut și audiat opt angajați ai Judecătoriei Rîșcani din mun. Chișinău. Funcționarii judecătoriei sunt bănuiți că, între 2012 și 2014, au intervenit în programul de gestionare a dosarelor pentru ca anumite dosare să ajungă la un anumit judecător. Recent, de manipularea PIGD a fost acuzat un judecător al Curții Supreme de Justiție. Se pare că abateri similare au avut loc și anterior. În toamna anului 2007, printr-o hotărâre a CSM, s-a constatat că la Curtea de Apel Chişinău cauzele nu erau distribuite aleatoriu. În 2008, CSM a constatat că distribuirea aleatorie nu avea loc nici la Judecătoria Ceadîr-Lunga. În 2010, o comisie formată din judecători a constatat că la Curtea Supremă de Justiție existau probleme cu înregistrarea consecutivă şi distribuirea dosarelor civile şi economice.Societatea civilă este îngrijorată de pretinsele fraude în distribuirea aleatorie a dosarelor. Circumstanțele descrise în media sugerează că aceste fapte nu pot fi comise de către o singură persoană și pot fi ușor depistate. Nedistribuirea aleatorie a dosarelor la Curtea Supremă de Justiție este frapantă și știrbește serios din încrederea în sistemul judecătoresc. Am observat că în ultima perioadă CSM nu a putut lua o decizie cu privire la situația de la Curtea Supremă de Justiție. Pe de altă parte, în societate bântuie zvonuri că și în alte instanțe judecătorești este manipulată distribuirea dosarelor, iar aceasta are loc destul de ușor.În acest context, ONG-urile semnatare subliniază că CSM are acum ocazia de a dovedi că dorește cu adevărat sporirea încrederii în justiție și asigurarea unei justiții echitabile în fiecare cauză. Din considerentele de mai sus, semnatarii solicită CSM:a)      efectuarea de urgență a controalelor detaliate privind modul de distribuire a dosarelor în toate instanțele judecătorești din țară;b)      identificarea vulnerabilităților sistemului de distribuire a dosarelor și înlăturarea acestora;c)     examinarea motivelor și cauzelor din care anumite dosare au fost distribuite prin manipularea sistemului de distribuire aleatorie, precum și a soluțiilor date în acele cauze;d)     sancționarea dură a tuturor persoanelor care au fost implicate în manipularea sistemului de distribuire a dosarelor sau care nu au raportat despre manipulare;e)     plasarea, în cel mai scurt timp, pe pagina web a CSM a rezultatelor controalelor.Textul integral al apelului poate fi descărcat aici.

Vladislav Gribincea, președintele CRJM, alături de Ludmila Andronic, președinta Consiliului de presă din Republica Moldova, Mariana Onceanu-Hadârcă, membră a Consiliului Coordonator al Audiovizualului și Petru Macovei, director executiv al Asociației Presei Independente, a participat la talk-show-ul „Bună seara!” la canalul Moldova 1, în cadrul căruia au discutat despre interesul public, dreptul la informare, etica jurnalistului și dreptul la viață privată în Republica Moldova.[jwplayer mediaid="5270"]

Urmând tradiția din anii precedenți, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a analizat activitatea Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) în anul 2014 în ceea ce privește Republica Moldova. Acest document a fost elaborat pentru a spori nivelul de informare a societăţii, în general, precum și a juriştilor, în special, despre activitatea CEDO. Anterior, CRJM a analizat activitatea CtEDO și pentru anii 2010, 2011, 2012 și 2013.În anul 2014, CtEDO a înregistrat 1,105 de cereri îndreptate împotriva Moldovei, ceea ce este cu 18,5% mai puțin decât în anul 2013. Scăderea numărului de cereri depuse împotriva Republicii Moldova ar putea fi explicată prin reducerea numărului general de cereri la CtEDO în anul 2014 (cu 15%), precum și prin faptul că în anii 2013-2014 CtEDO a respins peste 4,000 de cereri moldovenești, ceea ce putea descuraja avocații care au primit refuzuri să sesizeze din nou CtEDO. Raportat la populaţia ţării, numărul cererilor depuse la CtEDO împotriva Moldovei este foarte mare. La acest capitol, în anul 2014, Republica Moldova se afla pe locul 4 din cele 47 de ţări membre ale Consiliului Europei.Din cele 1,366 de cereri moldoveneşti examinate în anul 2014, 1,341 (98.2%) au fost declarate inadmisibile sau scoase de pe rol. Pe marginea a 25 de cereri (1.8%) au fost pronunţate hotărâri. La 31 decembrie 2014, 1,159 de cereri moldovenești „așteptau” să fie examinate de CtEDO.Până la 31 decembrie 2014, CtEDO a pronunţat 297 de hotărâri în cauzele moldoveneşti, dintre care 24 - în 2014. După numărul de hotărâri, Moldova devansează Germania, Spania, Olanda sau Portugalia, ţări care au aderat la Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului cu mult timp înaintea Moldovei şi care au o populaţie cu mult mai mare decât cea a Moldovei. În 98.5% din hotărârile moldovenești în care a fost examinat irevocabil fondul, CtEDO a constatat cel puțin o violare. Cele mai multe violări vizează neexecutarea hotărârilor judecătoreşti naţionale (în principal, datorită situațiilor care au avut loc până în anul 2007); anchetarea inadecvată a maltratărilor; detenţia în condiţii proaste; casarea neregulamentară a hotărârilor judecătoreşti irevocabile; și maltratarea sau recurgerea la forţa excesivă de către exponenţii statului.În temeiul hotărârilor pronunţate până la 31 decembrie 2014, Republica Moldova a fost obligată să plătească peste EUR 14,100,000, dintre care EUR 225,271 - în baza celor 24 hotărâri pronunţate în anul 2014. Alte peste EUR 3,300,000 au fost acordate în temeiul reglementărilor amiabile sau declaraţiilor unilaterale formulate de Guvern.Acest document mai analizează datele statistice privind activitatea CtEDO în privința tuturor statelor. Analiza conține și o sinteză a hotărârilor și deciziilor CtEDO din anul 2014 privind Republica Moldova.

La 21 ianuarie 2015, mai multe ONG-uri s-au alăturat inițiativei Expert-Grup de a declara boicot instituției media Pro TV Chișinău, în legătură cu știrea difuzată în data de 16 ianuarie 2015, prin care a fost încălcat dreptul la viața privată a unei persoane și a fost sfidat Codul deontologic al jurnalistului.În urma reacției societății civile, la 23 ianuarie 2015, ProTV Chișinău a plasat pe pagina web un comunicat de presă, prin care instituția a declarat, printre altele, că „PRO TV Chișinău regretă aceste erori și cere scuze de la profesoara din Ungheni și de la toți cei care au fost ofensați de difuzarea acestor materiale”.Organizațiile semnatare apreciază mesajul Pro TV Chișinău cu privire la acest subiect, dar consideră că scuzele prezentate nu au fost adecvate din următoarele motive:-          Scuzele au fost incluse într-un comunicat de presă plasat pe pagina web la 23 ianuarie 2015 (vineri) la ora 20.21, și nu în cadrul jurnalului de știri de la ora 17.00, similar difuzării reportajului din 16 ianuarie. Efectul unor scuze difuzate printr-un simplu comunicat, în comparație cu un buletin de știri, este extrem de redus și nu reprezintă o măsură adecvată pentru a repara încălcarea vieții private.-          Reportajul din 16 ianuarie 2015 încă este accesibil pe pagina web a Pro TV Chișinău si, prin urmare, poate fi vizualizat în continuare, astfel perpetuându-se încălcarea vieții private. ProTv urma să scoată reportajul din ziua în care au început criticile cu privire la acesta.-          În textul scuzelor este menționată din nou sintagma „profesoara de la Ungheni”, ceea ce duce la revictimizarea persoanei vizate în reportajul Pro TV Chișinău sus-menționat, iar acest lucru putea și trebuia să fie evitat.-          Pro TV Chișinău nu a anunțat despre sancționarea persoanelor responsabile de realizarea și difuzarea reportajului din 16 ianuarie 2015.-          Instituția nu a menționat despre modificarea reglementărilor interne, astfel încât să nu admită în viitor încălcarea vieții private a persoanelor în materialele produse de Pro TV Chișinău.-          ProTV Chișinău nu s-a referit la vreo compensație acordată victimei reportajului din 16 ianuarie 2015 pentru încălcarea vieții sale private din vina Pro TV Chișinău.Toate aceste fapte luate cumulativ duc la încălcarea continuă a vieții private persoanei vizate în reportajul Pro TV din 16 ianuarie 2015.Având în vedere cele menționate mai sus, organizațiile semnatare declară că mențin boicotul declarat postului de televiziune Pro TV Chișinău la data de 21 ianuarie 2015 până la îndeplinirea tuturor celor de mai jos:Prezentarea în termen restrâns a scuzelor de către Pro TV Chișinău în cadrul aceluiași program și la aceeași oră la care a fost difuzat reportajul din 16 ianuarie 2015, adică în cadrul jurnalului de știri de la ora 17.00;Evitarea sintagmelor care duc la revictimizarea persoanei vizate în reportajul Pro TV Chișinău din 16 ianuarie 2015;Sancționarea persoanelor responsabile de realizarea și difuzarea reportajului din 16 ianuarie 2015;Ajustarea reglementărilor interne pentru a nu mai admite abateri similare pe viitor;Repararea prejudiciului cauzat persoanei vizate în știre.Susțin în continuare boicotul următoarele organizații:•             ADR „Habitat”•             Alianța Centrelor Comunitare de Acces la Informație•             Amnesty International Moldova•             Asociația Împotriva Violenței „Casa Marioarei”•             Asociatia Femeilor de Afaceri și Profesioniste•             Asociația pentru Politică Externă•             Asociația BIOS•             Centrul de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabilități•             Centrul de Drept al Femeilor•             Centrul de Informații GENDERDOC-M•             Centrul de Resurse Juridice din Moldova•             Centrul PAS•             Clubul politic al Femeilor 50/50•             Consiliul Național al Tineretului din Moldova•             Expert-Grup•             Forul Organizațiilor de Femei din Republica Moldova•             Fundația Est-Europeană•             Institutul de Politici Publice•             Institutul pentru Guvernare Deschisă•             Platforma Societății Civile „Pentru Europa”•             PROMO-LEX•             RCTV Memoria•             SynergEtica Eur/Est•             Transparency International

Centrul de Resurse Juridice din Republica Moldova (CRJM) a lansat astăzi raportul „Reforma instituției judecătorului de instrucție în Republica Moldova”. Documentul include analiza activității judecătorilor de instrucție (JI) și conține recomandări pentru eficientizarea activității acestora.Din anul 2003, în toate judecătoriile din Republica Moldova (cu excepția celor specializate) activează JI, cu scopul de a asigura o mai bună respectare a drepturilor omului pe durata urmăririi penale. Atribuțiile JI includ: examinarea plângerilor împotriva organelor de urmărire penală, arestarea preventivă, autorizarea perchezițiilor și a interceptării convorbirilor telefonice etc.De la bun început, JI au fost creați ca o categorie separată de judecători, numiți pentru un mandat nelimitat în timp în baza unor criterii specifice. În consecință, în noiembrie 2013, 87% din JI erau foști procurori sau ofițeri de urmărire penală. Pe lângă faptul că aceștia aveau o atitudine pronunțat pro-acuzatorială, majoritatea deciziilor judecătorului de instrucție nu erau susceptibile de atac iar procedura în fața acestora, de regulă, nu este contradictorie, ceea ce lăsa spațiu pentru abuz. În același timp, de la crearea instituției JI, numărul judecătorilor de instrucție nu s-a schimbat simțitor, în pofida creșterii substanțiale a volumului de muncă al acestora. Toate acestea, coroborat cu termenul redus acordat prin lege JI pentru luarea unei decizii, au determinat o calitate proastă a activității lor și, în final, numeroase condamnări ale Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În aceste condiții, în anul 2012 a fost lansată reforma instituției JI.Prin Legea nr. 153, în vigoare la 31 august 2012, a fost prevăzută evaluarea activității tuturor JI, instruirea lor la Institutul Național al Justiției și incorporarea celor care au fost evaluați cu succes în corpul judecătorilor de drept comun. Legea mai prevede exercitarea temporară a atribuțiilor JI de către judecători de drept comun, desemnați de CSM. La data de 31 decembrie 2014, doar doi judecători dintre cei în funcție în august 2012 încă nu depuseseră cereri de reconfirmare. 25 dintre cei 30 (83%) JI reconfirmați de CSM în calitate de judecători de drept comun au fost numiți repetat de CSM în calitate de JI de bază sau supleant. În 14 instanțe de judecată din 44, nu s-a respectat condiția de eligibilitate pentru numirea JI privind experiența de muncă în funcția de judecător de minimum trei ani, deși existau judecători care corespundeau acestei cerințe. Raportul recomandă instituirea unei interdicții pentru foștii JI de a mai fi numiți în această funcție timp de cel puțin trei ani pentru a putea asigura integrarea acestora în corpul general de judecători. Numirea JI ar trebui să se facă înainte de preluarea atribuțiilor de JI, timp în care judecătorii să urmeze cursuri de formare la INJ și sarcina lor de lucru în calitate de judecători de drept comun să fie diminuată. Raportul mai recomandă ca mandatul JI să fie pe o perioadă fixă de trei ani, fără posibilitate de prelungire.De asemenea, autorii raportului au evaluat sarcina de muncă a JI, au analizat implementarea prevederilor Legii nr. 153 și vin cu recomandări pentru optimizarea volumului de muncă a JI pentru fiecare judecătorie din țară și pentru eficientizarea mecanismului de numire a JI.Raportul „Reforma instituției judecătorului de instrucție în Republica Moldova” a fost elaborat cu suportul Programului de Drept al Fundației Soros-Moldova.