La 26 iunie este marcată Ziua Internațională a ONU pentru Susținerea Victimelor Torturii. Cu această ocazie, organizațiile societății civile vin cu un Apel adresat Guvernului, Parlamentului și altor instituții de drept din Republica Moldova, constatând și solicitând următoarele:Conform tratatelor internaționale la care este parte, Republica Moldova este obligată să creeze mecanisme eficiente de prevenire și eradicare a torturii, a tratamentelor inumane și/sau degradante.Republica Moldova este frecvent condamnată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) pentru încălcarea art. 3 CEDO (interzicerea torturii, tratamentelor inumane sau degradante). Până la 31 decembrie 2019, CtEDO a constatat 151 de violări pe art. 3 CtEDO în privința Republicii Moldova. Constatăm că documentarea torturii și altor tratamente inumane și/sau degradante nu este întotdeauna efectuată eficient, ceea ce face dificilă investigarea cazurilor și atragerea la răspundere a vinovaților. Comitetul European pentru Prevenirea Torturii (CPT) a recomandat transferarea serviciului medical din centrele de detenție în subordinea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Cu toate acestea, noul Plan Național de Acțiuni în domeniul Drepturilor Omului, adoptat recent de Parlament, nu prevede măsuri pentru asigurarea independenței personalului medical din locurile de detenție. Respectarea drepturilor pacienților în instituțiile penitenciare din Republica Moldova rămâne a fi defectuoasă. Persoanele aflate în detenție se plâng de încălcarea drepturilor fundamentale. În unele cazuri, nu sunt luate măsuri eficiente pentru asigurarea dreptului la asistență medicală independentă, inclusiv investigații diagnostice în instituțiile medicale publice, pentru prescrierea corectă a tratamentului necesar. Deseori este invocată imposibilitatea transportării deținuților, întrucât escortarea necesită atât implicarea serviciilor suplimentare, personal și a mijloacelor de transport specializate.Nevoile și problemele victimelor torturii și a familiilor acestora sunt deseori trecute cu vederea. Drepturile victimelor sunt ignorate, iar reabilitarea comprehensivă a acestora nu a fost niciodată printre prioritățile instituțiilor statului. Legea 137, privind reabilitarea victimelor infracțiunilor, adoptată de Parlament la 29 iulie 2016, nu oferă remedii suficiente și mecanisme clare pentru victime și nu este în deplină concordanță cu Convenția ONU împotriva torturii. Atât victimele directe ale torturii, tratamentelor inumane sau degradante, cât și cele indirecte au nevoie de o reabilitate comprehensivă pentru a-și trăi viața cu demnitate.Cauza lui Andrei Brăguță, un tânăr de 32 de ani, care a murit aflându-se în custodia statului, în august 2017, unde a ajuns după un incident în trafic, în continuare se află pe masa judecătorilor. Subiectul a fost intens mediatizat după imaginile care au scandalizat opinia publică, în care Andrei Brăguță este lovit fără milă de colegii de celulă, iar gardienii din izolator par să nu facă nimic pentru a-i opri. Avocatul familiei Brăguța amintește că Guvernul Republicii Moldova urmează să implementeze recomandările Comitetului ONU împotriva Torturii formulate din anul 2017, pentru: a) instituirea de proceduri clare de comportament a poliției în situații similare, b) asigurarea unui nivel de asistență medicală în sistemul penitenciar, conform standardelor minime ale CPT, c) creșterea capacității de investigare a infracțiunilor de tortură de către procuratură și d) asigurarea justiției în cazurile de tortură. Până în prezent, evoluțiile sunt nesemnificative. Venim cu acest apel pentru a arăta cum se schimbă viața umană, prețul pe care îl plătesc oamenii, restabilindu-și drepturile sale. Aderarea la acest eveniment reprezintă un act de solidaritate. În cele din urmă, tortura și tratamentele inumane provoacă daune nu numai victimei, ci și celor din jur – familie, prieteni, societate.Condițiile de detenție din penitenciarele Republicii Moldova, în special în penitenciarul nr. 13, nu corespund standardelor minime de prevenire și combatere a torturii, tratamentelor inumane sau degradante. Un nou penitenciar care să substituie Penitenciarul nr. 13 urma să fie construit, însă lucrările de construcție a acestuia nici nu au început. Penitenciarele din Moldova sunt într-o stare dezastruoasă și supra-populate, inclusiv și din motivul aplicării excesive a arestării preventive. Autoritățile Republicii Moldova au fost atenționate de mai multe ori asupra faptului, că nu aplică  forme alternative de prevenție, în situația condițiilor proaste de detenție. Calitatea hranei este determinată în principal de alocarea resurselor insuficiente pentru alimentarea deținuțilorStrategia de dezvoltare a sistemului penitenciar pentru anii 2016-2020, care are ca scop definirea unui cadru strategic simplu și funcțional, pentru soluționarea problemelor actuale și diminuarea efectelor acestora asupra deținuților, precum și reafirmarea rolului său în sistemul general al justiției, nu este implementată din varia motive, inclusiv lipsa de suport financiar.     Referitor la evenimentele din aprilie 2009, nici un ofițer de poliție nu a executat o pedeapsă privativă de libertate. Este grav că unii dintre cei împotriva cărora a fost deschisă o procedură penală și mai târziu a fost închisă, au putut să revină și să continue să activeze în forțele de poliție. De asemenea, condamnările nu au vizat ofițeri de poliție de rang superior sau oficiali de stat, care au fost responsabili cu luarea deciziilor operaționale relevante la acea dată. Asemenea carențe au provocat un sentiment profund de nedreptate în rândul victimelor abuzurilor polițienești. Odată cu trecerea timpului, multe dintre victime au pierdut speranța de a obține justiție în Moldova. Unii au căutat dreptate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) iar alții au decis să părăsească definitiv Republica Moldova.Pentru a-și îndeplini eficient misiunea de efectuare a controalelor inopinate ale centrelor de detenție, Consiliului pentru Prevenirea Torturii, în calitate de Mecanism Național de Prevenire a Torturii, trebuie să-i fie consolidată independența și capacitățile, asigurându-i o logistică adecvată, secretariat și autonomie financiară.Având în vedere cele sus-menționate, organizațiile semnatare solicită:Executarea în mod eficient a tuturor măsurilor privind combaterea torturii, tratamentelor inumane sau degradante din Planul Național de Acțiuni în domeniul Drepturilor Omului;Îndeplinirea tuturor recomandărilor și angajamentelor internaționale asumate pentru a preveni tortura și a susține victimele torturii;Consolidarea independenței și a capacităților procurorilor responsabili de investigarea cauzelor de tortură, tratamente inumane sau degradante;Asigurarea instruirii actorilor din domeniul justiției penale în domeniul prevenirii torturii si a relelor tratamente;Fortificarea capacităților de documentare a cauzelor de tortură, tratamente inumane sau degradante și investigarea eficientă a acestora;Asigurarea dreptului la reabilitarea comprehensivă a tuturor victimelor supuse torturii, tratamentelor inumane sau degradante;Transferarea serviciului medical din centrele de detenție din subordinea Ministerului Afacerilor Interne în subordinea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale RM;Transferarea serviciului medicale din Administrația Națională a Penitenciarelor din subordinea Ministerului Justiției în subordinea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale RM;Transferarea controlului asupra izolatoarelor de detenție provizorie din subordinea MAI în subordinea Ministerului Justiției;Urgentarea construirii unui nou penitenciar în municipiul Chișinău, evitând supraaglomerarea Penitenciarului nr. 13;,Consolidarea independenței și capacităților Consiliului pentru Prevenirea Torturii în calitate de Mecanism Național de Prevenire a Torturii;Implementarea recomandărilor Comitetului ONU împotriva Torturii formulate din anul 2017, pentru a institui proceduri clare de comportament a poliției în situații similare, asigurarea unui nivel de asistență medicală în sistemul penitenciar conform cu standardele CPT minime, de a crește capacitatea de investigare a procuraturii a infracțiunilor de tortură și de a face justiție în cazurile de tortură.Doar prin sprijinul direct acordat victimelor torturii, tratamentelor inumane și altor forme de violență, putem dovedi determinarea fără echivoc şi un angajament clar de a lupta împotriva acestor fenomene şi a impunității!Lista organizațiilor semnatare este deschisă.RCTV MemoriaAmnesty International MoldovaAsociația Promo-LEXCentrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)Apelul public în limba română este disponibil aici.  

Cum a evoluat încrederea în justiția din Republica Moldova din 2008 până în 2019? Ce percepție au avut cetățenii și avocații despre independența judecătorilor din țară? Răspunsurile la aceste întrebări sunt reprezentate grafic de către Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) în baza analizei Barometrului Opiniei Publice din 2008 până în 2019 și a sondajului „Percepţia avocaţilor cu privire la independenţa, eficienţa și responsabilitatea justiţiei din Republica Moldova”. Începând cu anul 2010, tendința generală a fost una de scădere a încrederii populației în justiție, cu scurte reveniri în preajma sau urmare a scrutinelor parlamentare din 2010, 2014, alegerii președinților Republicii Moldova din 2012, precum și urmare a schimbării guvernării în anul 2019.Punctele minime de încredere în justiție în istoria măsurărilor au fost înregistrate pe fundalul crizelor politice din 2015-2016 și furtului miliardului din sistemul bancar, dezvăluit public în anul 2014.Principalele concluzii privind încrederea în justiție în Republica Moldova sunt:Peste 6 ani de la demararea în 2011 a reformelor în justiție, încrederea în justiție era mai scăzută ca la începutul acestora, sugerând că reformele nu au avut efectul așteptat.Încrederea în justiție a crescut în preajma alegerilor și a schimbării guvernării în 2009 și 2019 și a scăzut considerabil după alegeri;Circa jumătate din cetățenii chestionați consideră că justiția tratează în mod egal justițiabilii, indiferent de gen și vârstă;Circa o treime din respondenți consideră că justiția se face egal indiferent de funcție, apartenență politică sau avere;Atât în 2018, cât și în 2019 circa 60% din cei chestionați nu erau siguri că judecătorii le vor face dreptate;Doar 29% din avocații chestionați în 2018 considerau că legea se aplică în mod egal faţă de toţi justiţiabilii;În 2018, doar 17% din avocați considerau că judecătorii sunt independenți şi 35% considerau că soluţiile judecătorilor sunt echitabile şi adoptate fără influenţe din exterior;Avocaţii consideră că soluțiile judecătorilor sunt cel mai des influenţate de politicieni, procurori, alți judecători și Consiliul Superior al Magistraturii.Încrederea în justiție este determinată de următorii factori:Interdependența încrederii în justiție și încrederea în alte instituții ale statului. Dacă scade încrederea populației în tot ce înseamnă stat, se va reduce inevitabil și încrederea în justiție;Fonul mediatic în jurul justiției. Modul și volumul în care anumite evenimente legate de justiție sunt mediatizate la fel modelează percepția publicului. Cu cât mai des media difuzează subiecte legate de justiție, cu atât impactul asupra percepției publicului e de mai lungă durată.Experiența proprie sau a cercului social restrâns al cetățeanului. Experiența unei persoane care a fost parte la o cauză aflată pe rolul instanțelor de judecată, influențează puternic opinia acesteia despre justiție.Datele cu privire la încrederea joasă a populației cu privire la justiție ar trebui să determine sistemul judecătoresc și alți factori de decizie relevanți să ia măsuri urgente axate pe sporirea calității și echității actului de justiție.Infograficul privind încrederea în justiția din Republica Moldova este disponibilîn limba română și engleză.Acest infografic este elaborat în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației”, implementat de CRJM și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate aparțin CRJM și nu reflectă în mod necesar poziția Suediei.                                 

Începând cu anul 2010, tendința generală a fost una de scădere a încrederii populației în justiție, cu scurte reveniri în preajma sau urmare a scrutinelor parlamentare din 2010, 2014, alegerii președinților Republicii Moldova din 2012, precum și urmare a schimbării guvernării în anul 2019. Punctele minime de încredere în justiție în istoria măsurărilor au fost înregistrate pe fundalul crizelor politice din 2015-2016 și furtului miliardului din sistemul bancar, dezvăluit public în anul 2014.Principalele constatări privind încrederea în justiție în Republica Moldova sunt:Peste 6 ani de la demararea în 2011 a reformelor în justiție, încrederea în justiție era mai scăzută ca la începutul acestora, sugerând că reformele nu au avut efectul așteptat.Încrederea în justiție a crescut în preajma alegerilor și a schimbării guvernării în 2009 și 2019 și a scăzut considerabil după alegeri;Circa jumătate din cetățenii chestionați consideră că justiția tratează în mod egal justițiabilii, indiferent de gen și vârstă;Circa o treime din respondenți consideră că justiția se face egal indiferent de funcție, apartenență politică sau avere;Atât în 2018, cât și în 2019 circa 60% din cei chestionați nu erau siguri că judecătorii le vor face dreptate;Doar 29% din avocații chestionați în 2018 considerau că legea se aplică în mod egal faţă de toţi justiţiabilii;În 2018, doar 17% din avocați considerau că judecătorii sunt independenți şi 35% considerau că soluţiile judecătorilor sunt echitabile şi adoptate fără influenţe din exterior;Avocaţii consideră că soluțiile judecătorilor sunt cel mai des influenţate de politicieni, procurori, alți judecători și Consiliul Superior al Magistraturii.Datele cu privire la încrederea joasă a populației cu privire la justiție ar trebui să determine sistemul judecătoresc și alți factori de decizie relevanți să ia măsuri urgente axate pe sporirea calității și echității actului de justiție.

  

Deși în urma modificărilor legislative din 2018[1], a fost îmbunătățit procesul de selecție și promovare a judecătorilor, mai sunt necesare schimbări calitative pentru ca viitorii judecători să fie aleși dintre cei mai buni candidați. Aceasta este principala concluzie a Documentului de politici publice: „Resetarea sistemului de selecție și promovare a judecătorilor – lecții învățate și (noi) provocări”, elaborat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). La 6 august 2019, după mai mult de opt luni de la modificarea legislației în toamna anului 2018[2] privind procedura de selecție și promovare a judecătorilor, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a desfășurat primul concurs conform regulilor nou instituite. Modificările legislative au introdus mai multe novații, printre care: organizarea concursurilor, de regulă, de două ori pe an; obligarea candidaților la funcția de judecător să-și exprime opțiunea pentru toate posturile vacante anunțate; evaluarea candidaților de către membrii CSM cu 20% din punctajul final, precum și posibilitatea prelungirii concursurilor pentru ocuparea funcțiilor administrative (președinte, vice-președinte), dacă la acestea participă un singur candidat.  În urma monitorizării concursului din 6 august 2019, sunt evidențiate trei aspecte problematice care pot influența negativ finalitatea concursurilor pentru selecția candidaților la funcția de judecător și care pot limita scopul modificărilor legislative operate la sfârșitul anului 2018:Etapa interviului la CSM a fost una problematică. Candidații la funcția de judecător nu au avut parte de un interviu ca atare, cu adresarea unui set de întrebări specifice și evaluarea tuturor candidaților în baza unor criterii/fișe de evaluare comune. Interviurile au fost scurte, cu o durată medie de 2-3 minute, în timpul cărora membrii CSM au adresat candidaților una sau maxim două întrebări. Pentru prestații mai mult sau mai puțin similare, punctajul CSM a variat între 4 și 20 de puncte. Acest lucru a influențat simțitor punctajul final al unor candidați, care au pierdut și până la 17 poziții față de clasamentul inițial.CSM a acceptat cererile unor candidați absolvenți ai Institutului Național al Justiției (INJ)) de a fi repartizați doar pentru unele funcții vacante, pe când conform noilor modificări, există obligația candidaților de a depune cerere pentru toate funcțiile vacante per sistem.CSM nu a renunțat la „votul exclusiv” al membrilor săi în cazul selecției și promovării candidaților la funcția de judecător. Nu este clar de ce este necesară votarea suplimentară a candidatului, după ce fiecare membru al CSM i-a acordat punctaj. Simplul calcul al voturilor nu reprezintă o motivare suficientă și rezonabilă. În hotărârea CSM ar trebui reproduse argumentele majorității pentru selectarea unui anumit candidat.Selecția  și  cariera  judecătorilor  constituie  elementele-cheie  ale  unui  sistem  judiciar, iar promovarea candidaților în bază de merit este o condiție esențială pentru a asigura un sistem judiciar independent, responsabil și profesionist. Pentru a asigura transparență în procesul de selecție și carieră a  judecătorilor  și o numire echitabilă a acestora în funcții, experții CRJM recomandă:Continuarea practicii de organizare a concursurilor pentru funcțiile vacante de două ori pe an. Aceasta va permite candidaților la funcția de judecător să aibă o mare previzibilitate în oportunitățile de carieră, dar și să economisească resursele și timpul CSM;Instituirea obligației candidaților la funcție de judecător, absolvenți ai INJ, să depună cerere pentru toate posturile vacante scoase la concurs. Această schimbare va rezolva problema vacanței funcțiilor și imposibilității ocupării posturilor de judecător „mai puțin atractive” din afara mun. Chișinău;Elaborarea unei metodologii de intervievare a candidaților pentru funcția de judecător de către CSM. Aceasta va contribui la punctarea echitabilă a candidaților care participă la concurs pentru suplinirea funcției de judecător.Pentru mai multe detalii privind practica de numire și promovare a judecătorilor în perioada 2013-2018, puteți accesa documentul de politici publice „Resetarea sistemului de selecție și promovare a judecătorilor – lecții învățate și (noi) provocări”.  Documentul este disponibil în limba română și engleză.Documentul  a fost elaborat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). [1] Legea nr. 137 din 27 septembrie 2018 pentru modificarea unor acte legislative, în vigoare din 19 octombrie 2018, cu unele excepții, disponibilă la: https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=105496&lang=ro.[2] Legea nr. 137 din 27 septembrie 2018 a inclus modificări în Legea privind organizarea judecătorească, Legea privind statutul judecătorului, Legea privind CSM, Legea privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor Legea cu privire la modul de numire și promovare a judecătorilor, și Legea privind răspunderea disciplinară a judecătorilor.

Invităm reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției, instanțelor de judecată, societății civile, partenerilor de dezvoltare și mass-media la evenimentul de prezentare a documentului de politici publice „Resetarea sistemului de selecție și promovare a judecătorilor - lecții învățate și (noi) provocări”. Documentul de politici reflectă constatările privind practica desfășurării concursurilor de selecție și promovare al judecătorilor din Republica Moldova din perioada 2013 – 2018. Cercetarea actuală constatările împreună cu constatările din documentele anterioare întocmite de echipa CRJM, acoperă o perioadă de 6 ani (ianuarie 2013 - 31 decembrie 2018), înainte de modificările substanțiale ale sistemului de selecție și promovare intrat în vigoare în ianuarie 2019.  Documentul prezintă inclusiv analiza rezultatelor primului concurs desfășurat de CSM după noile reguli, care a avut loc la 6 august 2019.Documentul a fost elaborat pentru a relansa discuții cu factorii de decizie, care pot contribui la consolidarea unui sistem de selecție și promovare al judecătorilor bazat pe merit.  În cadrul evenimentului, CRJM  va propune câteva direcții de acțiune și recomandări adresate CSM, care să îmbunătățească practica de organizare și desfășurare a concursurilor de selecție și promovare a judecătorilor potrivit noilor proceduri.Evenimentul va avea loc la 22 iunie 2020, între orele 14:00 – 15:30, pe platforma online ZOOM. Link-ul prin care vă veți putea conecta vă va fi expediat după confirmarea participării la eveniment. Transmisiunea LIVE a evenimentului va fi disponibilă pe Privesc.eu și pagina de Facebook a CRJM.Limba de lucru a evenimentului este româna cu traducere sincronă în limba engleză asigurată de către organizatori. De traducere vor beneficia doar participanții conectați la platforma ZOOM.Evenimentul este organizat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM cu suportul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID).Pentru a avea acces la linkul de conectare ZOOM Vă rugăm respectuos să ne confirmați participarea Dvs. până la 18 iunie 2020, ora 17:00 la adresa de e-mail [email protected]. 

În ultimii doi ani, societatea civilă a atras atenția asupra faptului că discursul de ură și instigare la discriminare este din ce în ce mai des utilizat atât în context politic, cât și religios. Doar în anul 2019, pe durata de 7 luni de monitorizare realizată de Asociația Promo-LEX, au fost identificate 835 de cazuri de discurs de ură și instigare la discriminare, care au afectat diverse grupuri de persoane.Astfel, dacă în anul 2018, în spațiul public și mass-media din Republica Moldova s-au înregistrat în medie 2 cazuri/zi, în anul 2019 numărul acestora a crescut până la 4,2 cazuri/zi. Cele mai multe dintre cazuri i-au avut ca autori pe bărbați (87%): politicieni, reprezentanții ai Bisericii Ortodoxe, jurnaliști, formatori de opinie etc.În același timp, experiența monitorizării campaniilor electorale precedente a Asociației Promo-LEX a arătat că discursul bazat pe diverse forme de intoleranță devine un instrument utilizat tot mai des în procesele electorale din Moldova. Mass-media rămâne a fi cea mai importantă sursă de distribuire a intoleranței în spațiul public. Spre exemplu, doar în perioada august – noiembrie 2019, cazurile de discurs de ură au obținut 6 288 058 de vizualizări, ceea ce reprezintă 51 541 de vizualizări pe zi.Organizațiile societății civile amintesc că în luna martie 2020, în urma audierii Guvernului Republicii Moldova, Comitetul ONU pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare a femeilor a recomandat ”Adoptarea Legii cu privire la discursul de ură și sporirea protecției femeilor împotriva acestui tip de discurs, inclusiv prin campanii de sensibilizare în rândul politicienilor și monitorizarea utilizării stereotipurilor discriminatorii și a limbajului sexist în discursul politic și asigurarea remediilor eficiente pentru victime”.De asemenea, și Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI), în raportul său privind Republica Moldova, atenționa, în anul 2018, că lipsa de reacție din partea autorităților, mediul online necontrolat, mecanisme ineficiente de sancționare și legislație imperfectă joacă un rol semnificativ în răspândirea urii și a intoleranței în societate.În anul 2017, Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale (CERD) a recomandat Republicii Moldova să își revadă legislația în vederea sancționării acestui tip de discurs. CERD și-a exprimat îngrijorarea privind promovarea tot mai frecventă a stereotipurilor și a prejudecăților la adresa unor grupuri vulnerabile: femei, LGBT, musulmani, refugiați, romi, evrei etc., dar și lipsa răspunderii pentru astfel de încălcări.Amintim că la  5 martie 2020, Comisia Juridică, Numiri și Imunități (Comisia) a organizat consultări publice pe marginea proiectului de lege nr. 301 (varianta comasată cu proiectul nr. 277 din 20.06.2016) pentru modificarea și completarea unor acte legislative (privind reglementarea infracțiunilor motivate de prejudecată).În urma acestor consultări, în termen de 10 zile, Comisia urma să definitiveze varianta finală a proiectului de lege, ținând cont de amendamentele propuse de organizațiile societății civile și cele ale Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității.În acest sens, organizațiile societății civile reiterează importanța definitivării proiectului de lege nr. 301/2016 și acceptarea amendamentelor formulate de organizațiile societății civile, precum și a recomandărilor organizațiilor internaționale, care va duce la creșterea gradului de responsabilitate a actorilor implicați în utilizarea discursului de ură și va oferi posibilitatea de a combate eficient faptele motivate de prejudecată, inclusiv discursul de ură.Astfel, organizațiile semnatareSOLICITĂAdoptarea, în lectura a II –a a proiectului de lege nr. 301 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, luând în considerarea următoarele amendamente:Excluderea alin. (2) din articolul 346 al Codului Penal, din versiunea actualizată a proiectului. Completarea Codului Contravențional la categoria contravențiilor ce atentează la drepturile  politice, de muncă şi la alte drepturi  constituționale ale persoanei fizice cu următoarea prevedere:„Articolul 701. Incitare la discriminareAcțiunile intenționate, îndemnurile publice, diseminarea informației sau alte forme de informare a publicului, inclusiv prin intermediul mass-media, în formă scrisă, desen sau imagine, sau prin intermediul unui sistem informatic, îndreptate spre incitare la discriminare, bazate pe motive de prejudecatăse sancționează cu amendă de la 60 la 80 de unități convenționale aplicată persoanei fizice, de la 120 la 210 unități convenționale persoanei cu funcție de răspundere.”3. Modificarea articolului 4235 Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, Cod      Contravențional, cu includerea responsabilității de sancționare a faptelor stabilite de norma propusă (articolul 701) în competența Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității. Astfel, a se completa articolul 4235, după cifra ”651” cu cifra ” 701”.Organizații și autorități semnatare: Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalitățiiAsociația Promo-LEXCentrul de Resurse Juridice din MoldovaCoaliția Națională ”Viață fără Violență în Familie”Platforma pentru Egalitate de GenCentrul de Informații GENDERDOC-MRCTV MemoriaINVENTOAO VestaAO BIOSAsociația de Reabilitare a Invalizilor din RIMUniunea Organizațiilor Invalizilor RMAlianța INFONETFundația pentru DezvoltareComunitatea WatchDog.MDRețeaua Națională LEADERLDA MoldovaTransparency International-MoldovaInstitutul pentru Politici și Reforme EuropeneAsociația Presei IndependenteAsociația pentru Democrație Participativă ”ADEPT”Institutum Virtutes CivilesCentrul Național de MediuApelul este deschis pentru subsemnare! E-mail: [email protected] Poporului subscrie Apelului mai multor ONG-uri privind necesitatea definitivării în regim de urgență a proiectului de lege nr. 301 cu privire la  reglementarea infracțiunilor motivate de prejudecată. Mai multe detalii pe site-ul ombudsman.md.Apelul este disponibil aici:  

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) dorește să contribuie la o mai bună aplicare de către actorii justiției a standardelor Convenției Europene pentru Drepturile Omului (CEDO). Aceasta poate avea loc inter alia prin fortificarea cunoștințelor specialiștilor/specialistelor în domeniul CEDO. În acest scop, CRJM organizează seminarul „Dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 CEDO” pentru avocații/avocatele și avocații stagiari/avocatele stagiare din Republica Moldova. Seminarul va include exerciții teoretice și practice privind aplicarea CEDO. Accentul va fi pus pe problemele practice răspândite în Moldova.Seminarul va avea loc în municipiul Chișinău, perioada orientativă a desfășurării seminarului fiind ultima decadă a lunii iulie-începutul lunii august 2020 (data stabilită preliminar este 24-25 iulie 2020). Limba de lucru este româna.Formatori în cadrul seminarului vor fi Dragoș CUCEREANU, jurist permanent din cadrul Grefei Curții Europene a Drepturilor Omului și avocatul Vladislav GRIBINCEA.Vor fi selectați cel mult 25 de avocați/avocate sau avocați stagiari/avocate stagiare care au cunoștințe în domeniul CEDO (seminarul va fi la nivel intermediar/avansat). Prioritate va fi acordată:avocaților specializați/avocatelor specializate în reprezentare judiciară;candidaților/candidatelor care nu au participat anterior la seminare similare organizate de CRJM;candidaților din regiuni și femeilor.Cheltuielile de cazare pentru avocații/avocatele din regiuni, precum și cheltuielile de alimentare pentru toți participanții/toate participantele pe durata seminarului, vor fi acoperite de CRJM. Cheltuielile de transport vor fi acoperite de către participanți/participante.Avocații/avocatele și avocații stagiari/avocatele stagiare care doresc să participe la seminar vor expedia CV-ul și scrisoarea de motivare, în limba română sau engleză, prin e-mail la: [email protected],  până la 19 iunie 2020, ora 22.00. Dosarele incomplete sau cele depuse peste termen nu vor fi analizate.Prin depunerea dosarelor de participare, candidații/candidatele își dau consimțământul pentru procesarea și stocarea datelor cu caracter personal ale acestora de către CRJM, precum și pentru participarea obligatorie pe întreaga perioadă a seminarului.  În caz de neparticipare, generală sau în parte, aceștia/acestea se angajează să ramburseze CRJM costurile pentru instruirea sa.Seminarul va fi organizat, ținând cont de regulile sanitar-epidemiologice. Pentru minimizarea probabilității de răspândire sau infectare cu COVID-19, pe durata seminarelor:Spațiul va fi amenajat astfel încât să fie asigurată respectarea distanței sociale dintre participanți/participante și evitată aglomerația;Toate suprafețele din sală vor fi dezinfectate;În sală vor fi dezinfectanți pentru mâini. Participanții/participantele vor fi încurajați/încurajate să poarte măști pe durata seminarelor.Pentru mai multe informații, nu ezitați sa ne contactați la e-mailul indicat mai sus.Experiența participanților/participantelor seminarelor anterioare, poate fi vizualizată aici: seminar CEDO 2014, seminar CEDO 2016, seminar CEDO 2017,  seminar CEDO 2018, seminar CEDO 2019.Evenimentul este desfășurat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM și posibil datorită  ajutorului generos al poporului american, oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). 

Platforma Națională a Republicii Moldova a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic (PN FSCP) cere Parlamentului adoptarea neîntârziată a proiectului Legii cu privire la organizațiile necomerciale în lectură finală, în varianta aprobată de Comisia Juridică, Numiri și Imunități la 28 mai curent și cu intrarea în vigoare neîntârziată a legii. Un apel în acest sens, semnat de organizațiile membre ale PN FSCP a fost transmis astăzi, 3 iunie 2020, Parlamentului Republicii Moldova.Organizațiile membre ale PN FSCP salută avizul pozitiv al Comisiei Juridice, Numiri și Imunități a Parlamentului pentru votarea proiectului nr. 109 în lectură finală și faptul că în acesta nu au fost introduse prevederi care ar îngreuna activitatea OSC-urilor. Astfel, proiectul de lege poate fi votat în lectură finală și pentru că nu impune măsuri suplimentare pentru asigurarea aplicării ei, poate intra în vigoare potrivit regulii generale, peste o lună de la publicarea în Monitorul Oficial.  Proiectul de lege nr. 109 cu privire la organizațiile necomerciale (ONC) a fost înregistrat la Parlament la 3 aprilie 2018. Acesta a fost elaborat de un grup de lucru creat de Ministerul Justiției în 2016, din care au făcut parte și reprezentanți ai societății civile. El a fost supus repetat consultărilor publice de către Ministerul Justiției și a fost îmbunătățit în urma acestora, având și toate avizele necesare. În varianta actuală, documentul transpune cele mai bune practici și standarde cu privire la libertatea de asociere recomandate de către Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR. Proiectul a fost și adoptat în prima lectură la 3 mai 2018, iar la 28 mai 2020, Comisia Juridică, Numiri și Imunități a Parlamentului a propus adoptarea proiectului în lectură finală.Proiectul de lege simplifică înregistrarea ONC, inclusiv prevede înregistrarea gratuită a acestora, înlătură structura rigidă de organizare internă impusă de legislația actuală. Proiectul limitează posibilitățile autorităților de a exercita presiuni asupra ONC și exclude limitările nejustificate pentru fondarea ONC de către anumite categorii de persoane. La fel, documentul instituie interdicția absolută pentru ONC de a susține candidații în alegeri și stabilește limite clare privind relațiile dintre acestea și partidele politice. Proiectul, de asemenea, instituie legislația cadru privind finanțarea sau susținerea de către stat a ONC, un domeniu reglementat insuficient de legislația actuală. În același timp, proiectul remediează lacunele legislative privind constituirea ONC create prin modificarea în 2019 a Codului Civil. Acesta nu impune reînregistrarea organizațiilor necomerciale și nu limitează finanțarea externă a acestora.Anterior, mai multe organizații ale societății civile (OSC) au solicitat Parlamentului adoptarea în lectură finală a proiectului de lege nr. 109 (apelul public din 3 martie 2020 semnat de peste 20 de OSC-uri și apelul public din 30 aprilie 2020 semnat de peste 40 de OSC-uri).Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Partneriatul Estic a fost creată în anul 2011 și în acest moment are 84 de membri, 6 din acești membri constituind organizații-umbrelă pentru alte 255 de organizații. Misiunea Platformei este consolidarea procesului de integrare europeană și de dezvoltare democratică a Republicii Moldova, de a contribui la procesul de advocacy și monitorizare pentru implementarea Acordului de Asociere dintre RM-UE și alte documente relevante ce se referă la Parteneriatul Estic și relația RM-UE.Apelul public în limba română este disponibil AICI.Apelul public în limba engleză este disponibil AICI.  

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a elaborat un document ce explică principalele particularități ale noului proiect de lege cu privire la organizațiile necomerciale. Documentul demontează anumite „mituri” legate de acest proiect și explică prevederile reale ale acestuia.Proiectul de lege nr. 109 îmbunătățește considerabil cadrul legal cu privire la organizațiile necomerciale și transpune cele mai bune practici și standarde cu privire la libertatea de asociere recomandate de către Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR. Proiectul simplifică înregistrarea organizațiilor necomerciale și înlătură structura rigidă de organizare internă impusă de legislația actuală. Acesta instituie interdicția absolută pentru organizațiile necomerciale de a susține candidații în alegeri și instituie limite clare privind relațiile dintre organizațiile necomerciale și partidele politice. De asemenea, proiectul de lege instituie legislația cadru privind finanțarea sau susținerea de către stat a organizațiilor necomerciale, un domeniu reglementat insuficient de către legislația actuală. Conform prevederilor proiectului de lege, vor fi limitate posibilitățile autorităților de a exercita presiuni asupra organizațiilor necomerciale și excluse limitările nejustificate pentru fondarea organizaților necomerciale de către anumite categorii de persoane. Proiectul nu impune reînregistrarea organizațiilor necomerciale.Proiectul de lege nr. 109 a fost elaborat de un grup de lucru creat de Ministerul Justiției în 2016, din care au făcut parte și reprezentanți ai societății civile. El a fost supus repetat consultărilor publice de către Ministerul Justiției și a fost îmbunătățit în urma acestora, având și toate avizele necesare, inclusiv avizul CNA și cele ale comisiilor de specialitate vizate. Proiectul a fost susținut de Comisia Juridică, Numiri și Imunități a Parlamentului în ședința din 28 mai 2020 pentru votare în lectura a doua.Documentul în limba română este disponibil AICI.