Autor: Cibotaru Mihaela

Mai multe organizații neguvernamentale au elaborat un document ce prezintă acțiunile de discreditare și denigrare la adresa OSC-urilor din partea persoanelor publice, funcționarilor publici, bloggerilor și mass-media afiliate, ce au avut loc în perioada septembrie 2016 – decembrie 2017. Documentul a fost elaborat în contextul înrăutățirii mediului de activitate al organizațiilor societății civile (OSC) din Moldova și a creșterii numărului de atacuri orchestrate la adresa acestora pe parcursul ultimilor doi ani.

Autorii documentului au vrut să prezinte o imagine cât mai amplă a acțiunilor de atac și să determine autoritățile publice, instituțiile media și orice alte entități sau persoane ce susțin respectivele atacuri să se oprească și să permită OSC-urilor să activeze liber. Autorii au intenționat să atragă atenția asupra faptului că atacurile împotriva societății civile sunt nu doar un pericol pentru funcționarea OSC-urilor, dar și o amenințare la adresa democrației.

În mare parte, atacurile documentate reprezintă articole mass-media sau intervenții/declarații publice care prezintă ONG-urile drept organizații ce promovează interesele țărilor străine sau sunt afiliate partidelor politice. Totodată, au fost înregistrate cazuri de excludere a OSC-urilor din procesul de elaborare a politicilor publice sau au fost lansate inițiative legislative menite să deterioreze mediul de activitate al OSC-urilor și chiar să limiteze funcționarea lor. Scopul atacurilor asupra OSC-urilor pare să fie descurajarea sectorului asociativ de a se implica activ în afacerile publice sau de a critica inițiativele legislative din parte guvernării care pun în pericol democrația.

Informația inclusă în document a fost obținută din resursele mass-media disponibile online și rețelele de socializare, precum și din analiza cantitativă și calitativă a acestora. Monitorizarea nu este exhaustivă.

Radiografia atacurilor asupra organizațiilor neguvernamentale din Republica Moldova este un document „viu”, ce urmează a fi actualizat în cazul înregistrării noilor atacuri asupra OSC-urilor.

Documentul este deschis pentru semnare și pentru alte OSC-uri.

Semnatari:

• Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
• Amnesty International Moldova
• Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
• CPR Moldova
• Centrul pentru Politici și Studii de Sănătate (Centrul PAS)
• Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT”
• Asociația Presei Independente (API)
• Asociația Promo-LEX
• WatchDog.md
• Transparency International-Moldova (TI-Moldova)
• Institutul de Politici Publice (IPP)
• IDIS „Viitorul” (IDIS)
• Asociația pentru o Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
• Asociația pentru Politica Externă (APE)
• Centrul Internațional „La Strada”

La 5 februarie 2018, pe pagina web a Procuraturii Generale a fost publicat un comunicat de presă, în care se menționează că, pe parcursul anului 2017, judecătorii au autorizat 3,142 de demersuri ale procurorilor cu privire la interceptarea și înregistrarea comunicărilor și imaginilor. În comunicatul de presă se mai menționează că, pe parcursul anului trecut, o organizație neguvernamentală a furnizat informații precum că „interceptarea convorbirilor telefonice se utilizează foarte des, fiind aduse și cifre de ordinul zecilor de mii” și că „fiind analizate aceste informații … și comparate cu starea reală a lucrurilor, obținută din surse legale și publice, s-a dovedit existența unor mari divergențe”. În octombrie 2017, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a publicat un infografic despre datele statistice privința interceptării convorbirilor telefonice în Republica Moldova în perioada 2006 – prima jumătate a anului 2017. CRJM a întocmit acest tabel în baza datelor statistice publicate de Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești (AAIJ).

Datele cu care operează Procuratura Generală diferă considerabil de datele publicate de AAIJ, care are sarcina să colecteze și să publice statistica judiciară. Raportul de statistică judiciară pentru anul 2017 al AAIJ încă nu este disponibil. Totuși, este disponibil raportul statistic pentru primele nouă luni ale anului 2017. Potrivit acestuia, între 1 ianuarie și 30 septembrie 2017, instanțele de judecată au acceptat 9,471 de demersuri ale procurorilor de autorizare a interceptării convorbirilor telefonice. Cu siguranță că și alte interceptări au fost autorizate în ultimele 3 luni ale anului 2017.

Numărul de interceptări pentru anul 2017 cu care a operat Procuratura Generală (3,142) este de cel puțin 3 ori mai mic decât cifrele pentru primele 9 luni ale anului 2017 publicate de AAIJ (9,471). Diferența dintre rapoartele statistice oficiale ale AAIJ și datele cu care operează Procuratura Generală ridică serioase semne de întrebare, care urmează să fie explicate de aceste instituții. 

Completare (7 februarie 2018): Urmare a mai multor solicitări de a clarifica diferența dintre datele prezentate de Procuratura Generală și AAIJ cu privire la numărul demersurilor de autorizare a interceptărilor telefonice, reiterăm că acest lucru urmează a fi făcut de instituțiile vizate. Precizăm, însă, că între datele prezentate de Procuratura Generală în rapoartele sale anuale de activitate și cele prezentate de AAIJ de mai mulți ani există o diferență cu privire la numărul demersurilor de autorizare a interceptărilor telefonice (a se vedea, drept exemplu, rapoartele anuale ale Procuraturii Generale pentru anii 2016, 2015, 2013, 2012, 2011). Probabil, diferența s-ar putea explica fie prin datele diferite colectate, fie prin faptul că datele colectate de Procuratura Generală sunt incomplete. În statistica judiciară colectată de AAIJ se reflectă toate demersurile procurorilor de interceptare a convorbirilor depuse la toate instanțele de judecată. Procuratura Generală s-ar putea să colecteze datele despre demersurile inițiale autorizate, însă nu și despre demersurile de prelungire a interceptării. Potrivit Codului de procedură penală, interceptarea se autorizează pe o durată limitată de timp și, respectiv, într-un singur dosar penal pot exista mai multe demersuri de prelungire a interceptării, în privința fiecăruia fiind emisă o autorizare judecătorească separată.

În orice caz, chiar și 3,142 de autorizări, cu care operează Procuratura Generală, este un număr prea mare pentru Republica Moldova, fapt menționat chiar de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Iordachi ș.a. c. Moldovei, încă în anul 2009. Mai mult, acest număr este mai mare decât numărul de interceptări autorizate în anul 2014 în Marea Britanie (2,700), o țară cu o populație de 21 de ori mai mare decât cea a Republicii Moldova și cu un risc sporit de incidente teroriste. Numărul interceptărilor convorbirilor telefonice în Republica Moldova este în creștere de la an la an, fapt confirmat atât de datele statistice cu care operează Procuratura Generală, cât și ale AAIJ.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a analizat activitatea Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) pentru anul 2017, pentru a stabili care este situația pe dosarele Republicii Moldova la CtEDO, inclusiv în comparație cu alte state membre ale Conveției Europene pentru Drepturile Omului.

În urma analizei Raportului de activitate al CtEDO pentru anul 2017, am constatat că în privința Republicii Moldova CtEDO a înregistrat cu 9% mai puține cereri decât în anul 2016, însă raportat la populaţia ţării numărul cererilor depuse la CtEDO împotriva Moldovei este foarte mare. În 2017, moldovenii s-au adresat la CtEDO de 3 ori mai des decât media europeană.

Experții CRJM consideră că descreșterea numărului de cereri depuse la CtEDO este determinată, în principal, de descreşterea popularităţii CtEDO, după ce în anii 2011-2016 CtEDO a respins fără o motivare explicită peste 8,600 de cereri moldovenești. Aceasta a avut un efect descurajant asupra avocaţilor.

La data de 31 decembrie 2017, 1,348 de cereri moldoveneşti încă aşteptau să fie examinate și 89% dintre acestea au şanse mari de succes. Acest număr este mai mare decât numărul total de cereri în bază cărora Moldova a fost condamnată în ultimii 20 de ani.

Din anul 1997 până la 31 decembrie 2017, CtEDO a pronunţat 354 de hotărâri în cauzele moldoveneşti, dintre care 16 - în anul 2017. La acest capitol, Moldova devansează cu mult Germania, Spania sau Olanda, ţări care au aderat la Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) cu mult timp înaintea Moldovei şi au o populaţie cu mult mai mare decât cea a Moldovei. Cele mai frecvente tipuri de violări constatate de CtEDO în cauzele moldoveneşti sunt neexecutarea hotărârilor judecătoreşti (hotărâri vechi); maltraterea, anchetarea inadecvată a maltratărilor şi deceselor; detenţia în condiţii proaste; casarea neregulamentară a hotărârilor judecătoreşti irevocabile.

În baza tuturor hotărârilor şi deciziilor pronunţate până la 31 decembrie 2017, Republica Moldova a fost obligată să plătească peste EUR 16,300,000 (în 2017 - EUR 107,348). Aceasta este mai mult decât întregul buget instanţelor judecătoreşti pentru anul 2015.

Înregistrarea video a evenimentului este disponibilă mai jos:

Nota integrală privind Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în anul 2017 disponibilă aici (în limba engleză și în limba rusă).

Anterior, CRJM a efectuat analize similare pentru anii 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015 și 2016.

Analiza dată a fost elaborată de CRJM în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

La 31 octombrie 2017, Ministerul Justiției a remis spre coordonare un proiect de lege care are drept scop declarat sporirea climatului investițional, atragerea investițiilor străine și reducerea presiunii asupra mediului de afaceri din partea instituțiilor de forță. Despre elaborarea acestui proiect de lege organizațiile semnatare nu au cunoscut până la 31 octombrie 2017.

Printre amendamentele propuse în proiect sunt numeroase inițiative care nu pot avea ceva în comun cu scopurile declarate ale proiectului. Din contra, acestea nu sunt justificate și subminează lupta cu corupția și investigarea fraudelor economice comise anterior. Printre acestea se numără un nou temei de exonerare de răspundere penală, un nou temei de suspendare a executării pedepsei cu închisoarea, interzicerea arestării persoanelor pentru crime sancționate cu mai puțin de 5 ani de închisoare, lărgirea competenței Procuraturii Anticorupție și creșterea numărului cauzelor penale date în competența exclusivă a procurorilor.

De asemenea, sunt schimbate substanțial competențele organelor de control de aplicare a sancțiunilor, este prevăzut că persoana este absolvită o singură dată de răspundere penală pentru comiterea unor infracțiuni economice dacă recuperează prejudiciul și plătește o amendă la stat. În situații similare, judecătorul este obligat să aplice suspendarea pedepsei cu închisoarea pentru numeroase infracțiuni economice. Amendamentele proiectului de lege pot avea o serie de implicații negative asupra mediului financiar-bancar, asupra reformelor demarate în sector sau chiar asupra intenției potențialilor investitori strategici de a veni în țara noastră.

Proiectul de facto interzice arestarea persoanelor acuzate de infracțiuni economice. Atragerea investițiilor nu poate fi obținută prin acordarea de facilități escrocilor. Din contra, aceasta va trimite și un semnal de descurajare oamenilor de afaceri de bună credință. Mai mult ca atât, un stat care a fost victima unei fraude bancare imense și a numeroaselor atacuri de tip raider ar trebui, din contra, să înăsprească sancțiunile pentru astfel de abateri, descurajând orice noi tentative de acest gen.

În același timp, am fost frapați să constatăm că, deși proiectul are drept scop declarat facilitarea mediului de afaceri, acesta schimbă competența organelor responsabile de investigarea cauzelor de corupție. Contrar recomandărilor internaționale, corupția mică, care acum este investigată de CNA, este dată în competența exclusivă a procurorilor anticorupție. Aceasta le va distrage atenția de la cauzele de mare corupție și va mări și mai mult volumul de muncă al procurorilor anticorupție, zădărnicind lupta cu marea corupție.

Anterior, organizații ale societății civile au solicitat Ministerului Justiției înlăturarea aspectelor de mai sus și chiar au formulat o notă de poziție publică. Și Centrul Național Anticorupție a dat aviz negativ proiectului. Lipsa unei justificări, coroborată cu insistența cu care proiectul este promovat, sugerează că proiectul de lege urmărește un alt scop decât cel declarat.

Organizațiile semnatare solicită cu fermitate Ministerului Justiției și Guvernului:

1. retragerea proiectului de lege privind „decriminalizarea infracțiunilor economice”;
2. crearea unui grup de lucru reprezentativ, cu implicarea tuturor părților interesate, inclusiv a societății civile, partenerilor de dezvoltare și a mediului de afaceri pentru a elabora soluții legislative pentru problemele reale cu care se confruntă mediul de afaceri;

De asemenea, chemăm partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova să urmărească cu cea mai mare atenție inițiativa de „decriminalizare a infracțiunilor economice”.

Textul integral al apelului poate fi descărcat aici în română.

Textul integral al apelului poate fi descărcat aici în engleză. 

Organizațiile semnatare:

• Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT)
• Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
• Asociația Presei Independente (API)
• Centrul „Acces-info”
• Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”
• Centrul de analiză și prevenire a corupției (CAPC)
• Centrul de Informații GENDERDOC-M
• Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJ)
• Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
• Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD)
• Comunitatea WatchDog.MD
• CPR Moldova
• Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)
• Institutul de Politici Publice (IPP)
• Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” (IDIS „Viitorul”)
• Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
• Promo-LEX
• Transparency International-Moldova