Semnatarii, membri ai Platformei Naţionale a Forumului Societăţii Civile din Parteneriatul Estic (Platforma), constată cu îngrijorare unele tendinţe nefaste de deteriorare a mediului de activitate al societăţii civile şi a respectării principiilor de bază ale statului de drept în Republica Moldova. În particular, observăm semnele unor acțiuni sistematice de dezbinare şi discreditare a organizaţiilor societăţii civile, inclusiv prin contrapunerea acestora unor organizaţii quasi-neguvernamentale. De asemenea, s-au înteţit cazurile de intimidare a presei independente din partea unor autorităţi publice.

Iată de ce considerăm important de a comunica opiniei publice, partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova şi autorităților naționale poziția Platformei cu privire la unele din aceste tendințe pentru a le descuraja și preveni deteriorarea de mai departe a situației în aceste sectoare.

Tot mai des, reprezentanţii unor instituţii publice „taxează” organizaţii ale societăţii civile, dar şi reprezentanţi ai mass-media neafiliate pentru opinii critice vizavi de activitatea acestor autorități, fiind învinuiţi nefondat de propagarea în societate a unei „imagini proaste” a instituțiilor publice respective sau de promovarea unor opinii politice părtinitoare. Mai mult, unele organizații neguvernamentale și instituții media devin „indezirabile” pentru unele autorități și sunt exclude din dialogul acestora cu societatea civilă. Toate acestea au loc în timp ce reprezentanții puterii de stat legislative, executive şi judecătoreşti se lansează la nivel oficial în diferite iniţiative declarative de deschidere şi cooperare în raport cu societatea civilă din Republica Moldova.

Un alt fenomen îngrijorător observat în ultima perioadă este încercarea unor organizații neguvernamentale de a promova o agendă pretins reprezentativă a societății civile, apelând la diferite acţiuni şi abordări netransparente, neincluzive, utilizând şi chiar abuzând de anumite platforme sau formate consacrate ale societăţii civile. Cel mai recent exemplu în acest sens a fost observat la 22 februarie 2017, când a avut loc evenimentul numit Forum Civic de Monitorizare a implementării Acordului de Asociere RM-UE. În cadrul evenimentului respectiv, organizatorii urmau să prezinte trei rapoarte tematice de monitorizare a implementării Acordului de Asociere RM-UE, în domeniile mediului, justiţiei şi energiei. CReDO (Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului) urma să prezinte rapoartele dedicate sectoarelor justiției şi energiei, însă cu regret raportul pe justiţie nu a fost publicat şi nici prezentat membrilor Platformei până în prezent. Nici proiectul declarației cu privire la reformele în justiție, ce urma a fi adoptată de către participanții la eveniment, nu a fost consultată în prealabil cu reprezentanții Platformei, iar conținutul acesteia nu menționa mai multe probleme serioase evidente şi existente în acest domeniu. În acest sens, membrii semnatari ai Platformei resping orice asociere a Platformei Naționale a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic cu opiniile şi prezentările realizate de CReDO în cadrul evenimentului din 22 februarie.

O altă situaţie regretabilă în acest sens este confuzia creată cu privire la oportunitatea promovării în cadrul proiectului Strategiei de Integritate şi Anticorupţie (SNIA) a unui Pilon VIII (invizibil) separat dedicat integrităţii societăţii civile şi mass-media. Propunerea dată a fost transmisă în adresa Centrului Naţional Anticorupţie la ultima etapă de consultări, de către trei organizaţii ale societăţii civile care au argumentat necesitatea includerii unor astfel de prevederi în noul Proiect al SNIA. Pilonul VIII a promovat ideea conform căreia ar exista grave preocupări de integritate în sectorul neguvernamental. Totodată, autorii acestui concept „etatist” se refereau exclusiv la ONG-urile active civic, lăsând în afara atenției o vastă rețea de organizații confesionale şi sindicatele. Menţionăm că potrivit proiectului SNIA se interzicea „afilierea politică” a membrilor organelor de administrare a ONG-urilor. Pe de altă parte, în opinia semnatarilor, includerea unui pilon în SNIA dedicat societăţii civile ar fi însemnat o ”relativizare” a integrităţii autorităţilor publice, introducând ideea unei atribuţii suplimentare din partea statului de a determina ce fel de şi câtă integritate urmează a fi raportată sectorului asociativ. În context, deşi există o înţelegere generală în cadrul organizaţiilor societăţii civile cu privire la importanţa respectării principiilor integrităţii şi transparenţei, totuşi standardele de integritate trebuie subordonate unui proces intern de auto-reglementare în cadrul sectorului asociativ, pentru a nu aduce atingere principiilor constituţionale fundamentale cu privire la libertatea de asociere şi libertatea de opinie. În consecinţă, în rezultatul consultărilor suplimentare, Centrul Naţional Anticorupţie, autorul proiectului SNIA, a renunţat la promovarea Pilonului VIII, lucru pe care îl salutăm. Totodată, încurajam toţi actorii implicaţi să atragă o atenţie deosebită ca în cadrul dezbaterilor publice la importanţa respectării opiniilor tuturor participaţilor la consultări, în spiritul unui dialog constructiv, evitând retorici personalizate şi acuzatoare.

Adiţional, atragem atenţia că în ultima perioadă au fost înregistrate mai multe cazuri de intimidare directă şi indirectă a instituţiilor mass-media independente şi a jurnaliştilor de investigaţie, în condiţiile în care continuă practica vicioasă de monopolizare a mass-media prin intermediul grupurilor aflate în subordinea oligarhiilor politice. Astfel, la sfârşitul anului 2016, jurnalista de investigaţie Mariana Raţă a fost chemată la procuratură pentru a da explicaţii în cadrul unei investigaţii penale. Jurnalista era suspectată că, prin publicarea unei investigaţii jurnalistice despre averile unui fost comisar de poliţie, ar fi difuzat informaţii despre viaţa privată a acestuia. Deşi era clar din start că nu a fost comisă o faptă penală şi cauza trebuia respinsă, procurorul a chemat jurnalista la audieri. Doar după ce cauza a atras atenţia publicului, dosarul a fost clasat. Un alt caz simptomatic, este cel din 21 februarie 2017, când săptămânalul de investigaţii „Ziarul de Gardă” a semnalat apariţia unui site-fantomă cu denumirea ziaruldegarda.com, care folosea denumirea „Ziarul de Gardă” şi distribuia informaţii scrise de autori anonimi sau preluate de pe alte pagini web. Portalul semăna cu alte site-uri anonime care promovează un conținut anti-opoziție şi pro-guvernare. Mai multe organizaţii ale societăţii civile au solicitat autorităţilor investigarea acestui incident. Site-ul a dispărut în scurt timp după declaraţie. Pe de altă parte, în ultimele luni, tot mai multe instituţii publice refuză nejustificat să ofere jurnaliştilor de investigaţii informaţii de interes public, invocând protecţia datelor cu caracter personal. În februarie 2017, fiind invocată protecţia datelor cu caracter personal, toate hotărârile de pe portalul instanţelor judecătoreşti au fost anonimizate, făcând imposibilă găsirea hotărârilor judecătoreşti în cauze de rezonanţă. Aceste fapte reprezintă piedici serioase pentru jurnalismul de investigaţie.  

În concluzie, constatăm spre regret că dialogul dintre autorităţile naţionale şi societatea civilă este puternic afectat de neîncredere, inconsistenţă şi retorică nocivă. Sunt tot mai frecvente cazurile când colaborarea cu societatea civilă este mai mult utilizată de către autorităţile publice ca pe o faţadă pentru legitimizarea acţiunilor proprii. În acest sens, sunt favorizate în interacţiunea cu autorităţile publice acele organizaţii care promovează o poziţie mai comodă şi/sau apropiată acestora şi decidenţilor săi. Considerăm important ca autorităţile publice să promoveze o abordare inclusivă şi nediscriminatorie în raport cu toate organizaţiile societăţii civile şi comunitatea de experţi, inclusiv cu vocile critice sau acei reprezentanţi ai societăţii civile care decid să îşi exprime public preferinţele politice.

În contextul celor menţionate mai sus, semnatarii prezentei Declaraţii:

1. Reiterează că, într-un stat de drept, societatea civilă şi mass-media joacă un rol esenţial în transparentizarea şi responsabilizarea instituţiilor publice. Este deosebit de important ca în activitatea lor toate organizaţiile societăţii civile şi mass-media să se conducă de şi să respecte principiile transparenţei, echidistanţei, profesionalismului şi eticii profesionale;
2. Fac apel către opinia publică şi partenerii de dezvoltare să urmărească îndeaproape, să prevină şi să dezaprobe toate acţiunile care vin să submineze libertatea de asociere, libertatea opiniei şi a exprimării în Republica Moldova;
3. Îndeamnă autorităţile publice din Republica Moldova la un dialog deschis, nediscriminatoriu şi onest pe marginea problemelor de interes public major, implicând reprezentanţii tuturor organizaţiilor neguvernamentale şi mass-mediei, indiferent de opiniile exprimate sau poziţiile promovate.

Declarația este disponibilă aici în română

Declarația este disponibilă aici în engleză

Semnatarii, Membri ai Platformei Naționale a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic:

1. Amnesty International Moldova
2. Asociatia Femeilor Profesioniste si de Afaceri din Moldova
3. Asociatia Politici Externe
4. Asociatia Presei Independente
5. Asociația Internațională a Păstrătorilor Râului Eco-TIRAS
6. Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT”
7. BIOS
8. Business Consulting Institute
9. Centru de Resurse Juridice din Moldova
10. Centru Independent de Jurnalism
11. Centrul de Investigații jurnalistice.
12. Centrul National de Mediu
13. IDIS Viitorul
14. Institutul pentru Dezvoltare Urbana
15. Institutul pentru Politici Publice
16. Institutul pentru Politici și Reforme Europene
17. Mișcarea Ecologista din Moldova
18. PromoLex
19. TERRA153
20. Transparency International – Moldova
21. Uniunea Organizațiilor Invalizilor din Moldova