Organizaţiile societăţii civile atrag atenția Parlamentului, Guvernului, societății și partenerilor de dezvoltare asupra inițiativelor legislative nr. 451 și nr. 452 înregistrate în Parlament la 1 decembrie 2016. Aceste proiecte prevăd „liberalizarea capitalului”, adică exonerarea de orice răspundere a persoanelor fizice şi juridice care nu şi-au declarat proprietăţile în schimbul declarării acestora până la 15 aprilie 2017 şi plăţii în favoarea statului a 2% din valoarea averii nedeclarate. Proiectele mai introduc interdicţia de sancţionare a funcţionarilor publici pentru nedeclararea acestor averi.
Reacţia societății civile este determinată de sensibilitatea și dualitatea proiectelor, abordarea insuficientă a subiectului și, mod deosebit, impactul acestora asupra societății. Pe lângă efectele reflectate în notele informative, care nu sunt bazate pe evidențe și nu prezintă impactul economic, administrativ și fiscal, organizațiile neguvernamentale constată cu profundă îngrijorare că aceste iniţiative vor duce la o amnistiere totală a persoanelor care și-au însușit averi în mod ilegal, în special pentru funcționarii publici.
Combaterea corupţiei reprezintă prima prioritate din Programul de Activitate al Guvernului Filip. În anul 2016 au fost adoptate pachete de legi importante menite să asigure combaterea corupţiei. Partenerii de dezvoltare au investit masiv în reformarea sectorului justiţiei, în prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova şi în consolidarea autorităţilor anticorupţie. Ar fi logic ca, în asemenea circumstanţe, guvernanţii să fie preocupaţi de funcţionarea eficientă a autorităţilor de resort, astfel încât să fie responsabilizaţi demnitarii care au acumulat averi ilicit.
Prin adoptarea proiectelor nr. 451 și nr. 452 va deveni imposibilă tragerea la răspundere a persoanelor juridice şi fizice, în special a demnitarilor publici, care nu au declarat sau au declarat la valori reduse averea. Pe de altă parte, această iniţiativă reduce la zero eficienţa Pachetului de integritate votat de Parlament cu doar câteva luni în urmă şi raportat de autorităţi ca fiind un mare succes în combaterea corupţiei. Mai mult, aceasta va permite demnitarilor corupţi să îşi păstreze funcţiile publice şi descurajează funcţionarii şi contribuabilii oneşti. De asemenea, proiectul de lege nu conţine o justificare convingătoare.
Organizațiile semnatare țin să menționeze că în perioada 2007-2008 guvernanţii au aplicat o amnistie fiscală şi a capitalurilor, bugetul fiind lipsit de circa 4 miliarde de lei. În 2012-2016, prin mai multe scheme de furturi şi delapidări, mulţi reprezentanţi ai puterii au devenit, direct sau prin persoane interpuse, beneficiari ai acestor ilegalităţi. Printre ele – furtul miliardului, concesionarea Aeroportului, spălarea de bani prin sistemul bancar, achiziţii prin companii afiliate, afaceri prin firme căpuşe în sistemul energetic, deposedarea proprietăţii prin atacuri raider, etc. Din 2013 este în vigoare o lege privind metodele indirecte de impozitare care însă nu a fost aplicată, ceea ce nu a permis investigarea veniturilor şi proprietăţilor nedeclarate şi, de asemenea, a lipsit bugetul statului de venituri considerabile.
Organizaţiile semnatare consideră inadmisibilă adoptarea proiectelor de legi nr. 451 și nr. 452, întrucât ele legalizează ilegalităţi şi compromit eforturile de combatere ale corupţiei şi de edificare la unui stat de drept în Republica Moldova.
Textul integral al apelului este disponibil aici, în limba română.
Textul integral al apelului este disponibil aici, în limba engleză.
Semnatari:
- Asociaţia Micului Business;
- Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”;
- Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă;
- Asociația pentru Politică Externă;
- Asociația Presei Independente;
- BIOS;
- Business Consulting Institute;
- Centru de Investigații Jurnalistice;
- Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției;
- Centrul de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dezabilități;
- Centrul de resurse DIALOG-Pro;
- Centrul de Resurse Juridice din Moldova;
- Centrul Național de Mediu;
- Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate;
- Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova;
- Consiliul Național al Tineretului din Moldova;
- Eco-TIRAS;
- Expert-Grup;
- Fundația Est-Europeană;
- IDIS Viitorul;
- Institutul de Dezvoltare Urbană;
- Institutul de Instruire în Dezvoltare “MilleniuM”;
- Institutul de Politici Publice;
- Mișcarea Ecologistă din Moldova;
- Portalul Platzforma.md;
- Promo-Lex;
- Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria;
- Centrul Regional de Mediu Moldova;
- TERA1530;
- Transparency International – Moldova.
Persoana de contact:
Lilia Carasciuc,
Director executiv,
Transparency International Moldova,
E-mail: office@transparency.md,
Tel.: (373-22) 203-484, 203-485
Societatea civilă dezaprobă modul în care a fost învestit candidatul la funcția de Procuror General și consideră că numirea candidatului la funcția de Procuror General într-o asemenea grabă afectează grav încrederea în Procuratură și alimentează suspiciunea că a fost făcută cu un scop ascuns. Organizațiile semnatare solicită Președintelui Republicii Moldova să facă publică informația cu privire la verificarea integrității titularului la funcția de demnitate publică, pusă la dispoziție de Serviciul de Informații și Securitate. Semnatarii cer ca Procurorului General să vină cu explicații publice pentru a exclude orice dubiu cu privire la legalitatea provenienței averilor sale și acțiunile legate de evenimentele tragice din aprilie 2009 în care a fost implicat, iar Autorității Naționale de Integritate, imediat după ce devine funcțională, să efectueze controlul averii Procurorului General.
La 22 septembrie 2016, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a anunțat concursul pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror General. La 7 decembrie 2016, în jurul orei 14.30, CSP a adoptat hotărârea de a propune Președintelui Republicii Moldova numirea în funcția de Procuror General a dlui Eduard HARUNJEN. Tot în aceeași zi, în jurul orei 16.30, materialele au fost expediate de către CSP în adresa Președintelui țării. Dl. Eduard HARUNJEN a fost numit de Președintele Republicii Moldvoa prin decret în funcția de Procuror General la 8 decembrie, în jurul orei 12.00, la nici 24 de ore de la desemnarea sa de către CSP. Această grabă alimentează suspiciunea că întregul proces de numire în funcție a candidatului la funcţia de Procuror General a fost orchestrat. Regretăm repetarea modului de numire a persoanelor de demnitate publică în asemenea circumstanțe.
Societatea civilă susține că are dubii rezonabile că Serviciul de Informații și Securitate, CSP și Președintele țării au verificat suficient de atent integritatea domnului Harunjen, conform legislației relevante ocupării funcției de demnitate publică, și că au examinat suficient circumstanțele de nimicire a unui dosar penal într-o cauză de deces care a avut loc în aprilie 2009. Toate aceste informații sunt în vizorul public de mai mult timp, iar în ședința din 7 decembrie 2016, CSP superficial a examinat întrebarea cu privire la dosarul din aprilie 2009 și nu a adresat nicio întrebare cu privire la averile candidatului, chiar dacă în presă au fost difuzate materiale care confirmau că dl. Harunjen deţin o casă impresionantă, pe care nu o putea construi din salariul de procuror.
În 2013 și 2016, în mass-media au apărut mai multe informații care generează suspiciuni în ceea ce privește integritatea și reputația ireproșabilă a candidatului la funcția de Procuror General.[1] Informațiile se referă la averi ce nu corespund veniturilor. Este foarte straniu și descurajator faptul că membrii CSP nu au adresat vreo întrebare referitor la acest subiect.
Conform sondajelor publice, încrederea populației în justiție este în continuă scădere, de la 75% în noiembrie 2011 la 89% în octombrie 2016. Numirea unui Procuror General asupra căruia planează dubii cu privire la integritate, cu o grabă de invidiat. doar va crește neîncrederea societății în procuratură.
Având în vedere cele de mai sus societatea civilă :
1. Dezaprobă modul de investire în funcție a Procurorului General;
2. Solicită Președintelui Republicii Moldova să facă publică informația cu privire la verificarea integrității titularului la funcția de demnitate publică, pusă la dispoziție de Serviciul de Informații și Securitate;
3. Solicită Procurorului General să vină cu explicații publice pentru a exclude orice dubiu cu privire la legalitatea provenienței averilor sale și acțiunile legate de evenimentele tragice din aprilie 2009 în care a fost implicat;
4. Solicită Autorității Naționale de Integritate, imediat după ce devine funcțională, să efectueze controlul averii Procurorului General.
Textul integral al apelului este disponibil aici.
ORGANIZAȚIILE SEMNATARE:
- Amnesty International Moldova,
- Asociația „PROMO-LEX”,
- Asociația pentru Democrație Participativă (AEDPT),
- Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER),
- Asociația Presei Independente (API),
- Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC),
- Centrul de Drept al Femeilor (CDF),
- Centrul de Informare in domeniul Drepturilor Omului (CIDO),
- Centrul de resurse DIALOG-Pro,
- Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM),
- Consiliul National al Tineretului din Moldova (CNTM),
- Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE),
- Transparency International Moldova.
***
Realizările remarcabile în domeniul drepturilor omului în Moldova în 2016 au fost premiate aseară, 8 decembrie, la Gala Premiilor ONU, desfășurată la Chişinău.
Evenimentul, organizat anual din 2004, are ca obiectiv evidenţierea celor mai valoroase, inovatoare, eficiente şi participative iniţiative şi acţiuni de apărare şi promovare a drepturilor omului în Moldova.
Ediția din 2016 a inclus șase premianți printre care se numără și Centrul de Resurse Juridice din Moldova. Trofeul i-a fost acordat Centrului de Resurse Juridice pentru contribuţia substanţială în reformarea sectorului justiţiei, precum şi pentru aportul adus la îmbunătăţirea legislaţiei naţionale privind finanţarea publică a organizaţiilor non-guvernamentale.
„Privim acest premiu ca pe o încurajare, într-un sistem în care există tot mai puțin spațiu de speranță. Înțelegem că este, urmărind după rezultatele sistemului de justiție din Republica Moldova, mai degrabă, un credit de încredere decât o apreciere a rezultatelor muncii noastre. Suntem siguri că putem reuși Doar prin respect profesional și profesionalism putem avea succes. Vă asigurăm că vom fi și mai perseverenți iar deviza noastră pentru viitor va fi: „Să fim realiști, să cerem imposibilul” a menționat Vladislav Gribincea în cadrul festivității de premiere.
Premianții au fost selectați în urma unui concurs deschis, la care au fost depuse 24 candidaturi. Nominalizările au fost ulterior examinate de un Comitet de experți din care fac parte parteneri de dezvoltare şi reprezentanţi ai societăţii civile, inclusiv din UTA Găgăuzia şi regiunea transnistreană. Printre criteriile utilizate în procesul de evaluare au fost creativitatea, perseverența, devotamentul și curajul demonstrat în promovarea drepturilor omului, precum și impactul acestor acțiuni asupra vieții oamenilor. La următoarea etapă, un Consiliu format din 6 reprezentați ai ONU, instituțiilor din domeniul drepturilor omului și partenerilor de dezvoltare au aprobat acordarea premiilor.
Comunicatul ONU Moldova disponibil aici.
MEMORANDUM. Premiile ONU pentru Drepturile Omului 2016
La 2 decembrie 2016, reprezentanții Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) au participat la întâlnirea bienală a Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) cu societatea civilă, desfășurată la Strasbourg. În cadrul întâlnirii au fost puse în discuție un șir de subiecte procedurale precum: modalitățile de împuternicire ale avocaților, necesitatea motivării deciziilor de inadmisibilitate ale judecătorului unic, carențele și dificultățile îndeplinirii formularului PDF al cererii, posibilitatea ONG-urilor de a reprezenta reclamanții aflați în situații vulnerabile (de ex: emigranți, persoane aflate în detenție, copii), nuanțele aplicării măsurilor interimare (art. 39), procedurile pilot.
Pe lângă aceste subiecte, a fost pus în discuție Protocolul nr. 16 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Acest protocol va permite curților supreme din statele membre să solicite de la CtEDO opinii consultative cu privire la diverse chestiuni de principiu legate de interpretarea și aplicarea drepturilor prevăzute de CEDO. Solicitarea va putea fi făcută doar în cadrul unei cauze pendinte în fața instanței supreme. Opinia consultativă va fi publicată și nu va avea caracter obligatoriu. Protocolul nr. 16 va intra în vigoare după ce va fi ratificat de cel puțin 10 state membre ale Consiliului Europei. În prezent, protocolul a fost ratificat de 6 state membre.
O novație menționată de reprezentanții CtEDO este lansarea Rețelei Curților Superioare. Scopul principal al acestei rețele este schimbul de informații între curțile superioare din statele membre și CtEDO. Calitatea de membru în această rețea va acorda curților din statele membre accesul la rapoartele cu jurisprudența CtEDO, la cercetări, și curțile vor mai putea adresa întrebări CtEDO. Informația acordată va avea un caracter informativ și mai puțin analitic. De asemenea, informația circulată în cadrul rețelei nu va fi publică, însă nu va fi nici secretă. Pe de altă parte, curțile superioare vor contribui cu informații despre legislația comparativă, informații actualizate privind legislația națională, și practica aplicării standardelor CtEDO de către acestea. CtEDO va putea pune, la rândul său, întrebări curților membre. Începând cu octombrie 2015 mecanismul dat a fost testat cu instanța superioară din Franța.
CtEDO a răspuns și la unele întrebări „istorice”, puse acesteia la întâlnirile precedente, ce țin de numărul mare de cauze restante și nemotivarea scrisorilor de inadmisibilitate. CtEDO a menționat că are în prezent în jur de 21,000 de dosare restante. Dosarele restante, în interpretare CtEDO, sunt acelea în care cererea nu a fost comunicată mai mult de un an sau a fost comunicată dar nu a fost procesată mai mult de doi ani. CtEDO depune diverse eforturi pentru a reduce restanțele. În ultima perioadă, procesarea unui dosar durează trei ani, ceea ce reprezintă un progres. În prezent sursele principale de cauze restante sunt cauzele repetitive, determinate în mare parte de neexecutarea hotărârilor la nivel național și dosarele care așteaptă emiterea unei hotărâri principale care ar stabili standarde pentru următoarele cauze, cum ar fi, spre exemplu, în cazul conflictelor înghețate. În ceea ce privește nemotivarea scrisorilor de inadmisibilitate, reprezentanții CtEDO au menționat că acest lucru se va întâmpla în viitor, însă motivarea nu va fi una desfășurată. Acest lucru este legat direct de lipsa unui număr suficient de resurse umane, care este focusat, în special, pe scăderea numărului de cauze restante.
Una din provocările majore ale CtEDO rămâne neexecutarea hotărârilor CtEDO. Pentru a facilita procesul de executare a fost înființată European Implementation Network (EIN) – Rețeaua Europeană de Implementare. Aceasta este o organizație non-guvernamentală care va desfășura activități de facilitare a procesului de executare a hotărârilor CtEDO, diseminare a informației privind executarea hotărârilor CtEDO și capacitarea ONG-urilor și avocaților pentru sporirea eficienței acestora în procesul de implementare. EIN va funcționa în bază de parteneriat cu ONG-urile din statele membre al Consiliului Europei. Parteneriatul ONG-urilor va fi stabilit în funcție de participarea acestora în activitățile organizate de EIN. Pentru a deveni partener EIN ONG-urile pot contacta direct secretariatul acesteia la următoarea adresă: ein.strasbourg@gmail.com.
Această vizită a fost efectuată cu suportul financiar al Foundation Open Society Institute în cooperare cu Human Rights Initiative al Open Society Foundations, în cadrul proiectului Promovarea executării efective a hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului de către Republica Moldova și cu suportul financiar ar USAID Moldova, în cadrul proiectului Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă.