Pandemia COVID-19 ne-a schimbat ireversibil. Muncim tot mai mult de acasă, ședințele de planificare s-au mutat din sala de ședințe pe ZOOM, cumpărăm mai mult de pe online pentru a evita să mergem fizic în magazine. Chiar și o consultare la medic acum poate fi desfășurată în cabinetul de examinare virtual, în cadrul unei ședințe de telemedicină.
Toate aceste schimbări nu ar fi fost posibile fără un singur lucru, internetul – instrumentul care face posibilă adaptarea noastră într-o lume obligată să se izoleze. Faptul că internetul este esențial în 2021 este un lucru incontestabil. În timpul pandemiei, am reușit să valorificăm din ce în ce mai mult posibilitățile oferite de internet. Acesta a devenit un mediu important de comunicare și de contact cu lumea din jur. Utilizând internetul, am schimbat modul în care socializăm, ne informăm despre ce se întâmplă zilnic la nivel global și local sau concepem ideea unei afaceri.
Poate fi considerat totuși accesul la internet un drept al omului (așa cum sunt dreptul la sănătate sau dreptul la muncă)? De ce unele state își doresc să limiteze accesul la internet? Încercăm să găsim răspunsul la aceste întrebări în acest articol.
Ce spun tratatele privind drepturile omului?
Semnatarii Declarației Universale a Drepturilor Omului (DUDO), documentul de bază privind protecția drepturilor omului la nivel mondial, nu puteau să prevadă un drept de acces la internet, din simplul motiv că această invenție urma să fie pilotată abia 20 ani mai târziu. Declarația a fost semnată în 1948, în timp ce Internetul a apărut către sfârșitul anilor 1968[1] .
În lipsa unui „drept separat” accesul la rețeaua internet a fost integrat și interpretat treptat ca parte a dreptului fundamental privind libertatea de exprimare. Libertatea de exprimare este prevăzută de o serie de tratate internaționale privind drepturile omului.[2] Aceasta prevede, printre altele, libertatea de opinie și libertatea de a primi sau a comunica informații fără a ține seama de frontiere.
Ținând cont de lipsa oricăror frontiere pe internet, acesta este pe bună dreptate cel mai bun facilitator pentru exercitarea libertății de exprimare. Respectiv, accesul la internet poate fi considerat ca și o precondiție pentru exercitarea libertății de exprimare, iar restricționarea accesului, drept încălcare a acestei libertăți.[3]
Caz curios în practica CtEDO privind dreptul de acces la internet
Aspectul accesului la internet ca drept separat fost tratat parțial de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) în cauza Kalda v. Estonia, abia în anul 2016. Cauza viza plângerea unui deținut privind refuzul administrației penitenciarului de a-i acorda acces la anumite pagini de internet care conțineau informații juridice. Reclamantul s-a plâns în special că interdicția de a-i acorda acces la aceste pagini web i-a încălcat dreptul de a primi informații prin internet și l-a împiedicat să efectueze cercetări juridice pentru procedurile judiciare care îl vizau.
CtEDO a considerat că a existat o încălcare a articolului 10 (libertatea de exprimare) din Convenție, constatând că refuzul autorităților de a acorda reclamantului acces la pagini de internet care conțin informații legale i-a încălcat dreptul de a primi informații. Curtea a menționat în acest caz că statele contractante NU sunt obligate să asigure acces la internet. Cu toate acestea, în cazul în care statul a decis să acorde acest acces, el trebuie să justifice temeinic refuzul oricăror utilizatori de a accesa anumite pagini web.
Pot și vor statele să reglementeze internetul?
Nici un stat sau instituție internațională nu este în mod oficial responsabilă de reglementarea rețelei internet. Guvernarea internetului se bazează pe asigurarea, prin eforturi comune ale statelor, a principiului neutralității rețelei internet (Net Neutrality).[4] Neutralitatea rețelei sau neutralitatea internetului este principiul prin care furnizorii de servicii de internet și guvernele statelor ar trebui să trateze toate datele disponibile pe rețea în mod egal, pentru a asigura accesul tuturor utilizatorilor, fără asumarea unor atribuții exclusive de reglementare și/sau control.[5]
La nivel internațional, în 2012 Consiliul Națiunilor Unite a adoptat prin consens o rezoluție ce prescrie promovarea, protecția și respectarea drepturilor omului pe internet.[6] Rezoluția afirmă că orice persoană trebuie să beneficieze de protecția drepturilor sale în aceeași măsură, dezvoltând principiul: „what applies offline, applies online” (tot ce se aplică în spațiul real, este aplicabil și spațiului virtual). La nivel European, Consiliul Europei (CoE) a elaborat câteva principii de activitate în ceea ce privește sfera reglementării internetului. Conform strategiei de Guvernare a Internetului[7], statele membre ale Consiliului Europei trebuie să asigure, printre altele:
- Protecția tuturor drepturilor și libertăților fundamentale, precum și afirmarea universalității lor, indivizibilității, interdependenței, în conformitate cu standardele internaționale în mediul virtual;
- Recunoașterea și susținerea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în operațiunile și activitățile lor, atunci când proiectează noi tehnologii, servicii și aplicații;
- Asumarea unor drepturi și responsabilități în ceea ce privește reglementarea internetului în chestiuni de politici publice. Cu toate acestea, statele, sub rezerva dreptului internațional, trebuie să se abțină de la orice acțiune care ar afecta direct sau indirect persoane sau entități din afara jurisdicției lor teritoriale.
Fenomenul „Internet shutdowns” sau pana de curent internet
Cu toate că statele s-au angajat să asigure accesul tuturor utilizatorilor, fără asumarea unor atribuții exclusive de reglementare și/sau control a internetului, tot mai des, în special în statele cu o democrație fragilă, autoritățile încearcă să limiteze sau chiar să oprească accesul la internet.
Fenomenul Internet shutdowns se întâmplă atunci când anumite entități, de obicei Guvernul – slăbesc sau întrerup intenționat accesul la internet și/sau la unele aplicații mobile (de ex. , Whatsapp,Facebook sau Telegram) pentru a exercita controlul asupra fluxului de informații.[8]
Potrivit coaliției globale #KeepItOn, în 2019 au fost documentate cel puțin 213 încercări de a suspenda sau închide accesul la internet de către peste 35 de state. Printre acestea se numără India, Venezuela, Rusia și chiar Marea Britanie. În 2020, opriri parțiale sau complete ale internetului au avut loc și în Belarus în urma alegerilor prezidențiale.
În Moldova, ultimul incident major de deconectare a rețelei mobile de internet a avut loc în cadrul evenimentelor din aprilie 2009, atunci când autoritățile au deconectat acoperirea telefonică în perimetrul Pieței Marii Adunări Naționale. Blocarea accesului a fost cauzată de faptul că peste 10,000 de protestatari s-au alăturat pe Twitter (unii cu tehnologie GPRS pe mobil) pentru a-și împărtăși opiniile și a răspândi vestea protestelor politice de la Chișinău. Autoritățile au încercat inclusiv să închidă câteva pagini web pentru câteva zile.[9]
Numărul și țările care au întrerupt accesul la internet în 2019
Sursa: Raport elaborat de KeepItOn în anul 2019 privind întreruperile accesului la internet, disponibil la: https://www.accessnow.org/cms/assets/uploads/2020/02/KeepItOn-2019-report-1.pdf
Numărul și durata deconectărilor de internet variază și poate ajunge la perioade destul de lungi. De exemplu, în timp ce în Siria, Tadjikistan sau Turcia întreruperile accesului la internet au durat ceva mai mult de șapte zile, în Ciad a avut o întrerupere a internetului care a durat 472 de zile.[10]
__________________________________________________________
În perioada 2018 – 2019 Ciad a închis accesul la platformele de socializare, inclusiv WhatsApp, Twitter, Facebook, Instagram și YouTube, pentru o perioadă de 472 de zile. Guvernul a încercat să justifice întreruperea accesului din motive de securitate națională. Cu toate acestea, autoritățile au blocat accesul exact în perioada când președintele Ciadului, Idriss Deby, a declarat despre intenția sa de a rămâne la putere până în 2033 (acesta exercită funcția de președinte din anii 1990) [11].
_________________________________________________
Atunci când autoritățile întrerup accesul la internet, de cele mai multe ori aceștia încearcă să se justifice. Potrivit coaliției globale #KeepItOn, cea mai obișnuită justificare oficială pentru oprirea internetului este combaterea știrilor false, a discursului de ură sau a conținutului care promovează violența. În realitate, motivele reale pentru care statele întrerup sau limitează accesul la internet sunt deseori legate de acțiunile de protest, acțiuni militare, izbucniri de violență, instabilitate politică, sărbători religioase sau alegeri.
Justificări „oficiale” versus cauze reale pentru care a fost întrerupt accesul la internet
Tentativa statelor de a-și crea propriul internet
Chiar dacă statele ar trebui să asigure accesul tuturor utilizatorilor la internet, fără asumarea unor atribuții exclusive de reglementare și/sau control, mai multe state din lume încearcă să construiască propriul internet, pentru a putea controla fluxul de informații și accesul utilizatorilor. Din 2014, Rusia construiește Runet, o infrastructură autonomă de internet, independentă de internetul extern. La sfârșitul anului 2019, autoritățile rusești au adoptat inclusiv așa-numita lege privind suveranitatea internetului. Noua lege permite guvernului să blocheze traficul, activitățile sau site-urile „rău intenționate”[12]. Exerciții similare au loc și în alte state ale lumii. Coreea de Nord are Kwangmyong, o rețea administrată central, accesibilă numai printr-o distribuție internă Linux. Cuba are RedCubana, o alternativă la rețeaua deschisă care găzduiește versiuni cubaneze de site-uri web populare precum Wikipedia, împreună cu aplicații locale. Iranul are și el o rețea internă de informații (numit și Halal internet). Această rețea controlată de guvern găzduiește site-uri iraniene și poate urmări toți utilizatorii săi, permițând în același timp acces moderat în lumea exterioară.[13]
Ce pot face ONG-urile pentru a proteja accesul la internet?
Deși nu putem vorbi încă despre „privind accesul la internet”, internetul rămâne un instrument esențial pentru exercitarea libertății de exprimare. În timp ce accesul la internet poate fi limitat din motive justificate, totuși, este important să păstrăm principiul neutralității rețelei de internet (Net Neutrality) pentru a asigura accesul tuturor utilizatorilor, indiferent de locul unde se află.
Având în vedere amploarea fenomenului Internet Shutdowns, coaliția #KeepItOn susține și finanțează organizațiile societății civile pentru a proteja drepturile omului în era digitală, pentru a identifica și susține comunitățile care sunt afectate de suspendarea sau blocarea accesului la internet. Oricine poate sesiza în mod confidențial blocarea sau suspendarea accesului la internet pe platforma #KeepItOn prin completarea unui formular https://cutt.ly/zjgrtdw, iar organizațiile societății civile pot deveni parteneri pentru a facilita colectarea informațiilor și documentarea incidentelor de internet shutdowns.
Mai multe detalii pot fi găsite la adresa: https://www.accessnow.org/keepiton/#take-action.
_______________________________________________________________________
Acest articol face parte dintr-o serie de publicații non-academice realizate de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) în cadrul proiectului „Program de capacitare în drepturi digitale” susținut de Centrul Internațional pentru Drept non-profit (ICNL). Opiniile exprimate aparțin CRJM şi nu reflectă în mod necesar poziția ICNL .
[1] Johnson D.R., Post D., „The rise of Law in cyberspace” În: Stanford Law review , 1996, vol. 48, p. 1367, disponibil pe: http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=535: Numit inițial ARPAnet (Advanced Research Projects Agency Network din SUA). Potrivit documentului, internetul a apărut ca și o rețea destinată pentru promovarea și dezvoltarea tehnologiilor avansate în domeniul militar, fiind un mijloc de comunicare dintre centrele militare ale armatei Statelor Unite ale Americii (SUA). Odată cu extinderea rețelei ARPA și conectarea altor rețele locale create de către unele campusuri universitare din SUA pentru a facilita schimbul de informații la distanță dintre universități, internetul a devenit o creație colectivă, schimbându-și inclusiv denumirea
[2] În mod particular DUDO, Pactul Internațional Privind Drepturile Civile și Politice (ICCPR) sau Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.
[3] Benedej W., Ketterman M., „Freedom of Expression and the Internet”, Council of Europe Publishing, Strasbourg, 2013, p. 24.
[4] Benedej W., Ketterman M.„Freedom of Expression and the Internet”, Council of Europe Publishing, Strasbourg, 2013, p. 1375.
[5] Wu T., „Network Neutrality FAQ”, disponibil pe: http://www.timwu.org/network_neutrality.html;
[6] United Nations, „The promotion, protection and enjoyment of human rights on the Internet”, 2012.
[7] Council of Europe Internet Governance Strategy 2012-2015, para. 2.
[8] The #KeepItOn report on internet shutdowns in 2019, p. 4, disponibil online: https://www.accessnow.org/cms/assets/uploads/2020/02/KeepItOn-2019-report-1.pdf.
[9] https://opennet.net/research/profiles/moldova.
[10] The #KeepItOn report on internet shutdowns in 2019, Sursa citată, p. 4.
[11] Sursa: Woodhams , S. (2019, March 28). Chad social media ban reaches one-year mark. Retrieved February 21, 2020, from https://africanarguments.org/2019/03/28/chad-social-media-shutdown-has-now-lasted-a-whole-year/ preluat din raportul #KeepItOn report on internet shutdowns in 2019, p. 4.
[12] Alena Epifanova, „Deciphering Russia’s “Sovereign Internet Law” 2019, disponibil: https://dgap.org/en/research/publications/deciphering-russias-sovereign-internet-law
[13] Danny Bradbury, (2021, 4 ianuarie) „Welcome to the splinternet – where freedom of expression is suppressed and repressed, and Big Brother is watching” preluat: https://www.theregister.com/2021/01/04/welcome_to_the_splinternet/.
Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) solicită oferte de la companii specializate, având ca scop procurarea următorului echipament IT și audio:
Model și specificații | |
Laptop (2 unități) | DELL XPS 13 Aluminium/Carbon Ultrabook (9360), 13.3″ FullHD (Intel® Core™ i5-8250U up to 3.40GHz , 8GB DDR3 RAM, 256GB SSD, Intel® UHD 620 Graphics, CardReader, WiFi-AC/BT, TB3, 4cell, HD720p Webcam, Backlit KB, RU, W10Pro |
Adapter (2 unități) | Dell USB Type-C Dock WD15 with 130W Adapter – 1*HDMI, 1*miniDP, 1*VGA, 1*RJ-45, 2*USB 2.0, 3*USB 3.0 |
Mouse, geantă (a câte 2 unități) |
|
a. LOT I – 2 unități de laptop de model DELL XPS (cu posibilitatea de a achiziționa suplimentar alte 2 laptopuri de același model, inclusiv echipamentul adițional (adapter, mouse, geantă)), cu următoarele caracteristici tehnice:
Această procurare este efectuată în cadrul proiectului „Susținerea eforturilor de integritate și anticorupție prin monitorizare activă de către societatea civilă în Moldova”, implementat cu sprijinul financiar al Departamentului de Stat al SUA /Biroul Internațional pentru Justiție Penală și Aplicarea Legii al Ambasadei SUA în Republica Moldova.
b. LOT II – 1 unitate de microfon profesional pentru înregistrări audio, cu următoarele caracteristici tehnice:
Tip | Condensator |
Frecvență minimă preluată | 20 Hz |
Frecvență maximă preluată | 20000 Hz |
Caracteristică | Cardioid |
Conectori (minim) | XLR |
Modele de referință: RØDE NT1-A, Sennheiser MD 421-II.
Această procurare este efectuată în cadrul proiectului „Program de abilitare privind drepturi digitale”, finanțat de International Center for Not-for-Profit Law.
c. LOT III – 1 unitate de sistem de conferință wireless.
Model de referință: Plantronics Calistro 7200 (pot fi propuse și alte modele/producători)
Această procurare este efectuată în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației” implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova și finanțat de Suedia.
Criterii de selecție:
- Conformitatea cu modelul și parametri tehnici solicitați de CRJM;
- Oferta financiară;
- Termene de garanție și condiții de livrare.
Conținutul ofertei de participare la concurs:
Oferta va fi datată și semnată de către persoana responsabilă și expediată prin e-mail la: application@old2.old.crjm.org până la data de 2 februarie 2021, ora 23.59.
Oferta de participare la concurs va conţine informație concisă cu indicarea următoarelor:
- Date generale despre companie (denumirea, persoana și telefonul de contact, adresa electronică, pagina web);
- Copia certificatului de înregistrare/ Extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice, eliberat de Camera Înregistrării de Stat;
- Oferta financiară va fi completată după modelul atașat, în format Excel (fă click pe link), cu indicarea prețului în USD, inclusiv TVA. Compania va specifica dacă efectuează livrări cu scutire de TVA cu drept de deducere, în cazul prezentării de către Beneficiar a pachetului de documente justificative. Compararea ofertelor financiare se va face în USD. Ofertele prezentate în altă valută vor fi convertite la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor;
- Termene de garanție și condiții de livrare;
- Declarația privind conflictul de interese. În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial cu conducerea Asociației (președintele și Consiliul de administrare), compania se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă.
Companiile pot participa la concurs pentru unul, două sau toate cele trei loturi indicate mai sus.
Prețurile indicate în ofertă vor fi fixe şi nu pot fi schimbate pe durata contractului. Toate companiile ofertante vor fi anunțate despre decizia cu privire la achiziție după finalizarea procesului de selectare.
Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843 601, ext.110 sau la adresa de e-mail: application@old2.old.crjm.org.
Notă: CRJM își rezervă dreptul să selecteze echipamentul solicitat de la una sau mai multe companii ofertante, ori să nu aleagă nicio ofertă în cazul în care ofertele primite nu vor corespunde cerințelor sale.
CRJM este o organizație care promovează incluziunea și diversitatea. Noi valorificăm diferențele, promovăm egalitatea și abordăm frontal comportamente discriminatorii, astfel consolidând capacitatea organizațională. Toate companiile calificate sunt încurajate să aplice. Noi nu discriminăm în funcție de dizabilitate, rasă, culoare, etnie, gen, religie, orientare sexuală, vârstă, stare civilă, statut parental sau orice alt criteriu protejat prin lege.
Funcția: Asistent/ă administrativ-financiar/ă;
Contract: pentru perioadă determinată (ianuarie 2021 – decembrie 2022), cu posibilitate de extindere;
Localitatea: Republica Moldova, Chișinău, sediul CRJM, str. A. Șciusev 33.
ATRIBUȚII:
Asistentul/a administrativ-financiar/ă asistă în coordonarea activităţilor Asociaţiei și contribuie logistic, administrativ și financiar la buna realizare a activităților Asociaţiei.
RESPONSABILITĂȚI DE BAZĂ:
- Acordarea suportului administrativ, financiar și organizațional în managementul general al Asociației;
- Asistarea în organizarea și implementarea activităților Asociației;
- Acordarea suportului echipei în compilarea datelor și colectarea documentelor financiare și fiscale și celor ce țin de activitatea Asociației;
- Executarea altor sarcini administrative și financiare necesare pentru buna implementare a activităților Asociației.
Fișa de post a funcţiei este anexată.
CERINȚE:
Educație și experiență anterioară
- studii superioare finalizate (licență). Constituie avantaj studiile în unul din următoarele domenii: management, economie, finanțe;
- experiență de lucru într-o funcție similară sau experiență relevantă în realizarea sarcinilor administrativ-financiare. Experiența de lucru în sectorul asociativ va constitui un avantaj.
Cunoștințe:
- cunoașterea fluentă a limbii române. Cunoașterea limbii engleze – nivel intermediar. Cunoașterea limbii ruse va constitui un avantaj;
- Utilizator PC avansat cu abilitați de cercetare în mediu online și abilități de lucru în MS Office (obligatori Word și Excel, Power Point), Outlook.
Abilități și aptitudini:
- abilități bune de comunicare internă și externă, planificare și organizare, spirit de inițiativă;
- gândire analitică, abilitate de a lucra cu documentele și de a respecta termenele-limită, regulile și procedurile Asociației;
- responsabilitate, atenție la detalii, bună organizare și dedicație;
- capacitate de a lucra independent, în echipă și sub presiune.
- atitudine pro-activă, receptivă și flexibilă.
Competențe de bază:
- angajament față de misiunea, viziunea și obiectivele strategice ale CRJM;
- sensibilitate şi adaptabilitate față de diversitatea culturală, sex, religie, rasă, naționalitate și vârstă;
- responsabilitate și răspundere directă pentru rezultatul deciziilor proprii.
Persoana trebuie să dețină dreptul de a munci în Republica Moldova.
Condiții de muncă:
- mediu de lucru confortabil;
- posibilități de dezvoltare profesională;
- salariu motivant (inclusiv pachet social deplin), care depinde de calificarea şi experienţa persoanei;
- regim de muncă flexibil.
Persoanele, care corespund cerințelor de mai sus, sunt rugate să expedieze prin e-mail CV-ul care să conțină contactele a cel puțin două persoane de referință și o scrisoare de motivare până la 18 ianuarie 2021, ora 23.59, la adresa: application@old2.old.crjm.org.
Selectarea va fi făcută în bază analizei CV-urilor și scrisorilor de motivare depuse, urmată de o probă scrisă și interviu. Doar candidaţii/tele preselectaţi/te vor fi invitați/te pentru testare și ulterior interviu.
Informații suplimentare pot fi obținute prin expedierea unui e-mail la aceeași adresă.
Notă: CRJM își rezervă dreptul să nu aleagă niciun/o candidat/ă în cazul în care dosarele primite nu vor corespunde cerințelor sale.
Prin depunerea dosarului, candidatul/a consimte implicit verificarea de către CRJM a informației furnizate. ATENȚIE – în cazul în care nu sunteți de acord ca CRJM să verifice informația la actualul/a angajator/oare, Vă rugăm să menționați expres acest fapt în scrisoarea de motivare. Explicarea motivului nu este necesară.
CRJM este o organizație care activează în baza principiilor de incluziune. Noi valorificăm diferențele, promovăm egalitatea și abordăm frontal comportamente discriminatorii, astfel consolidând capacitatea organizațională. Toți/toate candidații/tele calificați/te sunt încurajați/te să aplice. Noi nu discriminăm în funcție de dizabilitate, rasă, culoare, etnie, gen, religie, orientare sexuală, vârstă, stare civilă, statut parental sau orice alt criteriu protejat prin lege.
Te invităm să descoperi bilanțul activităților realizate de echipa noastră în anul 2020!
Statul de drept
Am analizat percepţia principalilor actori din justiție privind reforma justiţiei și combaterea corupţiei; eficiența mecanismului de compensare pentru încălcarea termenului rezonabil; oportunitatea creării instanțelor anticorupție; eficiența sistemului de răspundere disciplinară și de selecție și promovare a judecătorilor; practica de anonimizarea a hotărârilor judecătorești și cea cu privire la exproprierea dobânditorilor de bună-credință.
Am organizat Forumul „Reformarea justiției și combaterea corupției”, principala platformă de discuții inclusive despre reforma justiției și combaterea corupției.
Am elaborat materiale informative despre încrederea în justiție; anonimizarea hotărârilor judecătorești; activitatea Autorității Naționale de Integritate; eficiența și calitatea justiției; personalul din justiție; salariile judecătorilor și procurorilor; și resursele alocate justiției.
- Împreună cu alte organizații ale societății civile (OSC), ne-am exprimat deosebita îngrijorare în legătură cu atacurile politicienilor împotriva Curții Constituționale și a sistemului judecătoresc, cerând renunțarea imediată la acestea;
- Am organizat lecții publice privind integritatea, combaterea corupției și justiția pentru circa 150 de elevi și studenți.
———————————————————————————————————————————————————————————————-
Drepturile omului
Am sintetizat violările constatate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) în privința Republicii Moldova timp de 23 de ani; am analizat activitatea CtEDO în 2019 și practica judiciară și a Consiliului Egalității privind egalitatea și nediscriminarea.
- Am informat Consiliul Europei despre executarea de către Republica Moldova a hotărârilor CEDO cu privire la arestările nemotivate și extrădarea în 2018 a profesorilor turci.
- Am instruit 35 de avocați în domeniul Convenției Europene a Drepturilor Omului și a dreptului mass-media; am organizat lecții publice despre CtEDO, la care au participat peste 100 de studenți și profesioniști.
———————————————————————————————————————————————————————————————–
Democrația și societatea civilă
Am pledat pentru adoptarea Legi privind organizațiile necomerciale, care transpune cele mai bune standarde europene privind libertatea de asociere; am elaborat materiale informative menite să ajute organizațiile necomerciale în valorificarea prevederilor acestei legi.
Am organizat Conferința națională pentru OSC-uri, la care au participat circa 100 de OSC-uri. Aceștia au participat la discuții și schimburi de experiență menite să-i ajute în a fi rezilienți pe timpuri de criză, inclusiv în pandemia COVID-19.
- Împreună cu alte OSC-uri, am elaborat radiografia atacurilor asupra OSC-urilor din Moldova și ne-am unit forțele pentru a opri campania de defăimare și de discreditare a societății civile lansată de politicieni.
- Am continuat să promovăm mecanismul de desemnare procentuală (2%) și am instruit peste 100 de reprezentanți ai OSC-urilor în acest domeniu.
- Împreună cu alte OSC-uri, am condamnat adoptarea cu încălcarea procedurii legislative a unor legi de importanță majoră pentru securitatea economică, socială și informațională a țării; am militat pentru îmbunătățirea legislației electorale; am cerut stoparea discursului de ură în cadrul campaniei prezidențiale; și gestionarea eficientă situației determinate de Covid-19 în țară.
- Am organizat școala de democrație pentru 22 de tineri unde timp de 4 zile au învățat ce înseamnă democrația, cum să gândească critic și cum pot fi activi/e civic pentru a aduce schimbări pozitive în societate.
În noiembrie 2020, am împlinit 10 ani. Cu ocazia aniversării, am oferit o bursă de merit unui student activ civic pentru a-l susține să-și dezvolte în continuare abilitățile profesionale și angajamentul civic în comunitatea sa.
Buletin Informativ Nr. 28 (octombrie-decembrie 2020)
Platforma Națională a Societății Civile din cadrul Parteneriatului Estic condamnă degradarea fără precedent a calității actului de guvernare ca urmare a nerespectării procedurilor legale de promovare a proiectelor de legi comise de către majoritatea parlamentară, formată din Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Partidul Șor și grupul „pentru Moldova”. În cadrul ședințelor Parlamentului din 16 decembrie 2020 și 3 decembrie 2020, încălcând flagrant procedurile legislative, aceste partide au adoptat o serie de legi care compromit lupta cu corupția, subminează bugetul public, pun în pericol relația cu partenerii de dezvoltare și riscă să destabilizeze situația macrofinanciară din țară.
Astfel, adițional la îngrijorările exprimate în apelul public din 7 decembrie 2020, atragem atenția societății, autorităților naționale și comunității internaționale la următoarele acte și decizii toxice care generează riscuri iminente la adresa stabilității și securității financiare, politice, economice și sociale din Republica Moldova:
Abrogarea „Legii miliardului”
- 56 de deputați ai PSRM, Partidul Șor și grupul parlamentar „pentru Moldova” au adoptat proiectul de lege pentru abrogarea Legii 235/2016. Prin acest vot s-a anulat mecanismul de rambursare de către Ministerul Finanțelor a creditelor de urgență oferite de BNM celor trei bănci falimentare (BC Banca de Economii; BC Banca Socială și BC Unibank) în perioada anilor 2014/2015. Votul a fost realizat cu încălcarea tuturor cerințelor de transparență și consultare în procesul decizional a instituțiilor relevante. Mai mult ca atât, abrogarea Legii 235/2016 creează riscuri iminente la adresa finanțelor publice, a echilibrelor macroeconomice în cadrul economiei naționale și subminează încrederea partenerilor externi și a instituțiilor financiare internaționale față de statul Republica Moldova.
- Anularea datoriei Ministerului Finanțelor către Banca Națională a Moldovei va duce la subcapitalizarea BNM, făcând-o incapabilă să-și exercite atribuțiile conferite de lege: asigurarea stabilității prețurilor și a încrederii în moneda națională. Acest fapt destul de rapid ar agrava poziția financiară a companiilor și cetățenilor, precum și stabilitatea finanțelor publice în contextul în care guvernul va fi nevoit să contracteze noi datorii pentru a nu permite escaladarea unei crize sociale. Mai mult decât atât, aceasta va submina încrederea investitorilor în stat, fapt ce va face procesul de atragere a creditelor și investițiilor, în special externe, și mai complicată.
- Abrogarea Legii 235/2016 riscă să provoace haos în economie și societate, dar se pare că anume asta și-au propus deputații pentru a-și realiza interesele înguste de grup, inclusiv salvarea celor vinovați de fraudele bancare.
Revenirea la pragurile de pensionare de 57 ani pentru femei și 62 ani pentru bărbați
- Parlamentul a aprobat în lectură finală proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.156/1998 privind sistemul public de pensii (art.41, 42). Esența acestei legi este micșorarea vârstei de pensionare până la nivelul anului 2016, când a reînceput creșterea graduală a vârstei de pensionare (57 ani pentru femei și 62 ani pentru bărbați).
- Deși proiectul abordează un subiect cu impact social și bugetar masiv, acesta a fost promovat cu o lipsă totală de transparență, fără consultări publice și fără obținerea tuturor avizelor necesare de la instituțiile implicate, în special Guvernul, de la înregistrarea acestuia până la votul final trecând doar 6 zile. Iese în evidență și superficialitatea notei de argumentare, care oferă ZERO calcule asupra impactului bugetar al acestui proiect, deși implementarea acestei măsuri poate determina falimentul sistemului public de pensii.
- Cele mai conservative calcule arată că doar pentru anul 2020 ar fi necesar suplimentar la buget circa 1,4-1,5 miliarde Lei, iar pentru anii următori presiunea pe buget va crește de câteva ori având în vedere creșterea numărului oamenilor care vor atinge vârsta scăzută de
- Cu alte cuvinte, majoritatea parlamentară de conjunctură PSRM-Șor a votat micșorarea vârstei de pensionare fără să comunice societății și care ar fi costurile acesteia, iar acestea pot fi dramatice reflectate prin: i) creșterea presiunii fiscale pe firme și angajați prin majorarea substanțială a contribuțiilor de asigurări sociale, ii) stoparea oricăror majorări de pensii și chiar forțarea de a reduce pensiile, pentru a le putea plăti, iii) limitarea la maximum a cheltuielilor pentru investiții din bugetul de stat pentru a putea compensa prin transferuri deficitul fondului de pensii.
- Deși reforma pensiilor din 2016 nu a fost una perfectă, aceasta a permis prin recalcularea / actualizarea / valorizarea pensiei pentru multe categorii de pensionari ca în decurs de 4 ani pensia medie să crească de la 1 275 la 2 050 lei, iar în lipsa acestei reforme pensia medie ar fi fost la moment cu circa 500 lei mai mică. Dacă în luna decembrie 2016 cheltuielile lunare ale fondului de pensii erau de 881 milioane lei, în septembrie 2020 volumul acestora era cu peste 61% mai mare (1,4 miliarde Lei). Autorii proiectului au adus drept exemple despre vârsta de pensionare state din altă zonă geografică, sau cu situație demografică fundamental diferită, cum este Șri Lanka, dar uită să menționeze că în majoritatea statelor din regiune fenomenul de îmbătrânire a populației a obligat statele să majoreze vârsta de pensionare, chiar și Federația Rusă, la care PSRM se raportează frecvent, fiind la moment în proces de creștere a vârstei de pensionare de la 55/60 ani până la 60/65 ani.
- În concluzie, prin adoptarea acestui proiect populist și fără acoperire bugetară, deputații PSRM-Șor oferă populației falsa iluzie că vor ieși mai repede la pensie, dar nu spun că prin aceasta îi condamnă pe pensionari la pensii mizere și o bătrânețe nesigură.
- Mai mult ca atât, anularea reformei de pensii periclitează potențialul Guvernului Republicii Moldova de a accesa fonduri externe solicitate de la Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și alți parteneri de dezvoltare.
Aprobarea Politicii fiscale și vamale și a Legii bugetului pentru anul 2021 de către Parlament
- Cea mai importantă decizie anuală a Parlamentului – aprobarea politicii fiscale/vamale (Legea nr. 476 din 01.12.2020) și a Legii bugetului de stat – a avut loc în acest an fără respectarea cerințelor legale minime de transparență, în lipsa consultărilor și cu includerea prevederilor care promovează interese politice înguste. În perioada adoptării Bugetului de Stat (octombrie – decembrie), Parlamentul are obligația de a asigura un nivel suficient de informare, consultare și participare, pentru a se asigura că acest document răspunde priorităților existente, dar mai ales pentru a asigura controlul parlamentar al modului în care sunt cheltuiți banii publici.
- Proiectele Politicii fiscale/vamale și a Legii Bugetului de Stat 2021 au fost transmise în Parlament de către Guvern la 1 decembrie 2020 și pe marginea acestora nu au fost organizate discuții parlamentare veritabile, documentul promovând deschis clientelismul politic, toate acestea, în lipsa resurselor de acoperire a cheltuielilor, cu încălcarea crasă a prevederilor Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale și a Regulamentului Parlamentului. Unul din cele mai elocvente exemple este distribuirea prin Anexa 7 a Legii bugetului de stat a peste 350 milioane lei cu o discreție politică discriminatorie și periculoasă.
- Pe lângă faptul că este un exemplu prost de abuz al puterii deliberative în stat, Parlamentul a dat un semnal extrem de periculos pentru statul de drept, în care abuzul majorității este legalizat, reducând toate eforturile de bună guvernare și gestiune a resurselor bugetare făcute din 2009 încoace la zero. Mai grav este și faptul că în situația pandemiei și a crizei asociate cu aceasta, modificările făcute în Parlament nu vin să rezolve nici una din problemele actuale ale țării: creșterea ratei șomajului, problemele din sistemul de sănătate, educație, sectorul real al economiei.
- Problema plafonării taxelor locale, rămâne o temă controversată, în lipsa unui dialog veritabil și a unei platforme care să analizeze limitările pe care aceste plafoane le pune pentru primării, dar și a unei profunde neînțelegeri a ce înseamnă autonomia autorităților locale. Ignorarea interesului comun al autorităților locale a deputaților, ne face să credem că domniile lor au uitat că fiind aleși pe circumscripții electorale, ei ar trebui să reprezinte interesele acestora și în Parlament.
Modificarea Legii nr. 278/2007 privind controlul tutunului
- Modificările aduse Legii nr.278/2007 privind controlul tutunului și modificările aferente acestui articol în politica bugetar-fiscală nu reprezintă decât un mecanism special pentru a ocoli sistemul de impozitare al țigărilor. Nu există nici un motiv care ar explica de ce pentru acest nou tip de țigări „cigarillos”, accizele plătite trebuie să fie mai mici de cel puțin 2 ori decât cele mai ieftine țigări de pe piața autohtonă. Acest produs este la fel de dăunător ca orice produs de tutun, cu același grad de toxicitate și care poate provoacă dependență, nu este un „produs social”, iar premisa că modificarea corespunde aquis-ului european este una falsă.
Modificarea cadrului de operare a Autorității naționale de Integritate
- Parlamentul a adoptat în două lecturi în aceeași zi un proiect de lege care modifică cadrul de operare a Autorității Naționale de Integritate. Proiectul a fost inițiat pe 4 decembrie 2020, cu mai puțin de două săptămâni până la adoptare, de un grup de deputați socialiști. Chiar în ziua în care acesta a fost adoptat, în acest proiect au fost introduse și alte completări problematice.
- Proiectul reduce termenului de efectuare a controlului averii și intereselor personale de la 3 ani la 1 an de la încetarea funcției/mandatului; introduce termeni de prescripție foarte scurți pentru aplicarea sancțiunilor; introduce neclarități în ceea ce privește termenul de contestare a actelor Autorității Naționale de Integritate și condiționează răspunderea disciplinară pentru nedeclararea averilor de existența unui act definitiv al Autorității Naționale de Integritate; face imposibilă eliberarea din funcție peste mai mult de un an de zile de la comiterea abaterii a funcționarilor care nu și-au declarat averile, au acționat în conflict de interese, incompatibilități să fie demiși și îngreunează foarte mult atragerea la răspundere penală pentru nedeclararea averilor, acționarea în conflict de interese sau pentru îmbogățire ilicită.
- În esență, proiectul reducere posibilitatea ANI de a verifica funcționarii publici, introduce un haos și mai mare în procedura de verificare a averilor și de sancționare a angajaților statului, și face imposibilă demiterea funcționarilor publici sau atragerea acestora la răspundere penală pentru încălcarea legislației în domeniul integrității. Acest fapt prin sine este greu de acceptat într-un stat care declară lupta cu corupția drept o prioritate absolută. Proiectul în cauză nu se referă la o problemă arzătoare, însă a fost adoptat în mare grabă. De asemenea, acesta a fost votat cu încălcarea procedurilor legale (lipsa avizului Guvernului și a expertizei anticorupție) și a consultărilor publice. Graba cu care a fost votat un proiect atât de sensibil trădează existența unor interese ascunse.
Modificările în domeniul farmaceutic
- Modificările legislative operate la 16 decembrie de majoritatea PSRM-Șor în domeniul farmaceutic și al medicamentelor, adoptate fără consens și consultări cu comunitatea farmaceutică din țară și care de facto scot de sub controlul riguros firesc activitatea farmaceutică, vin să submineze acest sector și să atenteze direct la sănătatea oamenilor.
- Liberalizarea prețurilor la medicamentele fără rețetă poate duce inevitabil la creșterea prețurilor pe o piață care încă e departe de a fi una transparentă cu un mediu concurențial propice, în timp ce limitarea adaosului comercial pentru medicamentele compensate de până la 12% va duce la dispariția treptată din farmacii a acestora reieșind din dezinteresul economic cert de a vinde în asemenea condiții, mai ales pentru farmaciile mici fără economii la scară.
- Dar epopeea schimbărilor distructive în acest sector nu se opresc aici. Modificarea prin care se va permite comercializarea în Republica Moldova a medicamentelor ne-autorizate în țara de origine, care nu au trecut testul de conformitate și inofensivitate, precum și introducerea posibilității de a vinde medicamente în afara farmaciilor creează toate premisele ca populația să achiziționeze pe larg produse dubioase cu consecințe potențiale grave asupra sănătății oamenilor. La aceasta se mai adaugă și posibilitatea de a vinde medicamentele în așa-zisele farmacii mobile, care în mod evident nu ar putea respecta condițiile optime de păstrare a medicamentelor. Mai mult, acestea vor fi comercializate de oameni fără pregătirea necesară, iar imposibilitatea monitorizării efective a acestor unități deschide pe larg și posibilitatea de a comercializa nestingherit medicamente falsificate și contrafăcute.
- În concluzie, ghidați de promisiuni electorale populiste și interese de afaceri înguste, majoritatea parlamentară PSRM-Șor pune la bătaie fără jenă chiar și sănătatea oamenilor pentru a-și îndeplini propriile interese.
În contextul celor expuse:
- Calificăm acestea și alte acțiuni concertate ale deputaților din cadrul majorității parlamentare PSRM, Partidul Șor și grupul „pentru Moldova” drept sabotaj instituțional care urmărește destabilizarea situației macrofinanciare, economice și sociale a Republicii Moldova, în mod irecuperabil pentru mai mulți ani înainte.
- Solicităm deputaților să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la constituționalitatea actelor adoptate de Parlamentul Republicii Moldova, având în vedere încălcările și erorile grave de procedură admise. Legile respective au fost votate în grabă, fără consultări, majoritatea fără avizele favorabile ale instituțiilor de resort.
- Cerem insistent deputaților din parlament să respecte cu strictețe legea, voința poporului și să se abțină de la promovarea inițiativelor care subminează statul de drept, independența instituțiilor publice, democrația și relațiile externe ale țării, precum și încurajează promovarea schemelor obscure în detrimentul intereselor și obiectivelor naționale.
- Îndemnăm Parlamentul Republicii Moldova să-și exercite pe deplin funcția de control parlamentar, să respecte principiile transparenței decizionale, să nu accepte spre aprobare documente care nu au respectat procedurile legale de consultarea cu publicul.
Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic a fost creată în anul 2011 și în acest moment are 96 de organizații membre, 7 dintre acestea constituind organizații-umbrelă pentru alte peste 255 de organizații. Misiunea Platformei este consolidarea procesului de integrare europeană și de dezvoltare democratică a Republicii Moldova, de a contribui la procesul de advocacy și monitorizare pentru implementarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, și alte documente relevante ce se referă la Parteneriatul Estic și relația Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.
Declarația publică în limba română este disponibilă AICI.
Semnatarii Declarației:
- Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT
- Fundația Soros-Moldova
- Centrul pentru Jurnalism Independent
- Institutul de Dezvoltare Urbană
- Asociația Presei Independente
- Asociația Promo-LEX
- Amnesty International Moldova
- Institutul European de Studii Politice
- Centrul Internațional pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Femeii „La Strada”
- Institutul pentru Drepturile Omului
- Alianța ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei
- „Ave Copiii”
- Centrul de Resurse Juridice din Moldova
- Centrul Național al Romilor
- Institutul pentru Politici și Reforme Europene
- Centrul Analitic Independent Expert-Grup
- Uniunea Organizațiilor Invalizilor din Moldova
- Comunitatea WatchDog.md
- Local Democracy Agency Moldova
- INVENTO
- Experts for Security and Global Affairs (ESGA)
- Asociația Națională a Para-juriștilor din Moldova
- Centrul de Instruire și Dezvoltare Educațională
- Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă
- Asociația pentru Reabilitarea Invalizilor din Republica Moldova
- Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități
- Alianța INFONET
- Institutum Virtutes Civiles
- Медиа Центр Приднестровья
- Centrul de Politici și Reforme
- Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”
- Alianța Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova
- Asociația Femeilor Profesioniste și de Afaceri din Moldova
- Congresul Autorităților Locale din Moldova
- Asociația pentru Politică Externă
- INTECO
- „Mame în Acțiune”
- „Femeia și Copilul- Protecție și Sprijin”
- Centrul „Pro-Europa” din Comrat
- Centrul Regional de Dezvoltare Durabilă din Ungheni
- Asociația Națională a Trainerilor Europeni din Moldova
- Centrul Regional „Contact” Bălți
- Grupul de Inițiativă a Tinerilor pentru Viitor
- Centrul de Informare și Susținere a Tinerilor Economiști „CERTITUDINE”
- Centrul Național de Asistență și Informare a ONG-urilor din Moldova CONTACT
- „Pro Cooperare Regională”
- Asociația Micului Business din Moldova
- Centrul pentru Dezvoltare și Management
- Centrul de Dezvoltare Economică și Afaceri Publice
- Business Consulting Institute
- Rețeaua Națională LEADER în Moldova
- „Terra-1530”
- Asociația Femeilor pentru Protecția Mediului și Dezvoltarea Durabilă
- Centrul de Consultanță Ecologică Cahul
- BIOS
- ECOTOX
- Organizația Teritorială Ștefan-Vodă a Mișcării Ecologiste din Moldova
- Centrul Regional de Mediu din Moldova
- Asociația pentru Valorificarea Deșeurilor
- Mișcarea Ecologistă din Moldova
- „Hai Moldova”
- Centrul Regional al Studiilor de Mediu ECOS
- Centrul Republican pentru Copii și Tineret Gutta-Club
- Asociația Internațională a Păstrătorilor Râului „Eco-Tiras”
- „Cutezătorul”
- „Caroma-Nord”
- Eco-Contact
- „BIOTICA”
- Centrul Național de Mediu
- Alianța pentru Eficiență Energetică și Regenerabilă
- Automobil Club Moldova
- Eco-Sor
- GREEN-School
- Institutul de Instruire în Dezvoltare ”MilleniuM”
- Consiliul Național al Tineretului din Moldova
- „Tinerii pentru Dreptul la Viață” (TDV)
- Fundația Est-Europeană
- Agenția de Cooperare Transfrontalieră și Integrare Europeană
- „Eco-Răzeni”
- Institutul de Politici Publice
- Fundația pentru Dezvoltare din Republica Moldova
- ”Interacțiune”
- Fundația pentru Educație și Dezvoltare din Moldova
- AEGEE-Chișinău
- Centrul de Inovare și Politici din Moldova
- CASMED
- Asociația Regională a mamelor cu mulți copii și a femeilor-întreprinzători din Găgăuzia „VESTA”
- Centrul European pentru Inițiative civile „Stalker”
- Platforma pentru Cetățenie Activă și Parteneriat pentru Drepturile Omului (CAP)
- Institutul Muncii
- Confederația Națională a Patronatului din Republica Moldova
- Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova
- Federația Sindicatelor din Construcții și Industria Materialelor de Construcții SINDICONS
- Federația Sindicală „SĂNĂTATEA” din RM
95.Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției
Pe parcursul ultimilor cinci ani percepția judecătorilor, procurorilor și avocaților privind impactul reformelor lansate în 2011 și privind calitatea actului justiției nu s-a schimbat simțitor, deși pe marginea unor subiecte opiniile diferă considerabil, arată rezultatele unui sondaj efectuat între judecători, procurori și avocați în octombrie-decembrie 2020, realizat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) în octombrie-decembrie 2020.
Astfel, aproximativ 2/3 din judecători, mai mult de jumătate dintre procurori și aproape jumătate din avocați consideră că reformele lansate în anul 2011 au avut un impact pozitiv asupra sistemului judecătoresc și 83% dintre judecători, 59% dintre procurori și doar 35% dintre avocați au fost de acord că în prezent calitatea actului de justiție este mai bună decât acum cinci ani.
Privitor la independența judecătorilor, 83% dintre judecători și doar 22% dintre avocați au răspuns afirmativ. Totodată, 60% din procurori au susținut afirmația privitor la independența procurorilor în anul 2020, iar 39% dintre procurori nu au fost de acord cu aceasta.
Evaluarea externă a profesionalismului și integrității judecătorilor și procurorilor de către o comisie independentă este susținută de 21% din judecători și 25% dintre procurori. 54% de judecători și procurori nu susțin inițiativa. Totuși, fiecare al patrulea judecător și al cincilea procuror are o atitudine neutră față de această reformă.
83% dintre judecători și 61% dintre procurori consideră că soluțiile judecătorilor sunt adoptate fără influențe din exterior, afirmația susținută de doar 25% dintre avocați. Aceeași întrebare despre soluțiile procurorilor a fost susținută de doar 49% dintre judecători și 24% dintre avocați și de 75% dintre procurori. Aceste cifre sugerează o neîncredere vădită a avocaților în independența reală a judecătorilor și procurorilor și o încredere moderată a judecătorilor în independența procurorilor. Respondenții care nu sunt de acord că soluțiile judecătorilor sunt echitabile și adoptate fără influențe din exterior, consideră că deciziile judecătorilor sunt influențate cel mai frecvent de către politicieni și cel mai rar de către polițiști.
Încrederea în justiție în anul 2020 este la același nivel scăzut ca și în anul 2011, când a început reforma în justiție. 72% dintre judecători, 73% dintre procurori și 68% din avocați consideră că încrederea joasă în justiție este determinată de atacurile politicienilor în adresa justiției. 40% din judecători consideră că unii dintre colegii lor iau decizii la comandă politică, ceea ce afectează încrederea în întregul sistem – opinie susținută de 68% dintre procurori și 80% dintre avocați.
Doar 67% dintre judecători, 70% dintre procurori și 33% dintre avocați consideră că Convenția Europeană pentru Drepturile Omului este respectată în sistemul de justiție din Republica Moldova.
Activitatea CSM și, respectiv, a CSP, este considerată transparentă de către 60% dintre judecători și 76% dintre procurori. Doar 46% dintre judecători consideră hotărârile CSM bine motivate și 77% dintre procurori consideră hotărârile CSP bine motivate. Doar 30% dintre judecători și 47% dintre procurori consideră că CSM și, respectiv, CSP asigură independența judecătorilor/procurorilor.
68% dintre judecători au declarat că procedura de numire a judecătorilor se bazează pe merit și 48% – că promovarea judecătorilor se bazează pe merit. 71% dintre procurori au declarat că numirea procurorilor se bazează pe merit și 57% – că promovarea procurorilor se bazează pe merit. Doar 31% dintre judecători și 14% dintre avocați consideră că sistemul de atragere la răspundere disciplinară a judecătorilor este adecvat și numai 26% dintre procurori au fost de acord că sistemul de tragere la răspundere disciplinară a procurorilor este adecvat. 56% dintre avocați au fost de acord cu afirmația că în ultimii patru ani activitatea Consiliului Uniunii Avocaților a fost transparentă.
Privitor la percepția lor cu privire la nivelul corupției în țară, 12% dintre judecători, 9% dintre procurori și 6% dintre avocați au declarat că în Republica Moldova nu există corupție, iar 28% dintre judecători, 43% dintre procurori și 74% dintre avocați – că în Moldova există multă corupție.
20% dintre judecători, 8% dintre procurori și 8% dintre avocați consideră că în sectorul justiției fenomenul corupției nu există. 49% dintre judecători, 46% din procurori și 27% dintre avocați au considerat că corupția a scăzut față de anul 2011, în timp ce 22% din judecători, 40% dintre procurori și 61% dintre avocați consideră că în această perioadă corupția în justiție a rămas la același nivel sau a crescut. Rezultatele sondajului confirmă că profesiile juridice în general recunosc existența fenomenului corupției în sistemul de justiție, însă preferă să creadă că corupția este răspândită mai larg în alte profesii decât în cea din care fac parte. Fiind întrebați despre care sunt cele mai corupte instanțe, reprezentanții celor trei profesii au numit: în sistemul judecătoresc – curțile de apel, în sistemul procuraturii – Procuratura Anticorupție, în domeniul de autoadministrare – spre CSM, iar în avocatură – Comisia de licențiere a profesiei de avocat. Fiind întrebați despre cauzele corupției, toate cele trei profesii au indicat printre principalele motive neatragerea la răspundere a corupților, lipsa de transparență a organelor de conducere și autoadministrare, deficiențele în sistemul de promovare în funcție și salariile mici.
Răspunsurile la principalele întrebări ale sondajului au fost comparate cu cele dintr-un sondaj similar efectuat în anul 2015, și cu rezultatele unui sondaj efectuat în anul 2018 în rândul avocaților.
Sondajul „Percepţia judecătorilor, procurorilor și avocaţilor privind reforma în justiţie și combaterea corupţiei” a fost realizat de Centrul de Investigații Sociologice și Marketing „CBS-RESEARCH” la solicitarea CRJM, în cadrul proiectului „Susținerea eforturilor de integritate și anticorupție prin monitorizare activă de către societatea civilă în Moldova” implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu sprijinul financiar al Departamentului de Stat al SUA prin intermediul Biroului Internațional pentru Justiție Penală și Aplicarea Legii al Ambasadei SUA în Republica Moldova.
Chestionarele pentru judecători, procurori și avocați pot fi descărcate după cum urmează:
Chestionar judecători (română, rusă)
Chestionar procurori (română, rusă)
Chestionar avocați (română, rusă)
Sumarul Sondajului în limba engleză poate fi descărcat aici, iar în limba rusă – aici.
Înregistrarea evenimentului de prezentare a rezultatelor sondajului este disponibilă aici.
Compensațiile acordate cu titlu de prejudiciu moral sunt mult mai mici decât cele acordate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) în cazuri comparabile, durata de examinare a cauzelor este destul de lentă, iar calitatea motivării hotărârilor necesită îmbunătățiri. La aceste concluzii a ajuns Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), în urma analizei a 176 de cauze soluționate irevocabil în perioada octombrie 2017 – martie 2020, în temeiul Legii nr. 87. Această lege oferă posibilitatea persoanelor ale căror cauze în instanță se examinează excesiv de lent, sau hotărârile în folosul cărora nu se execută de prea mult timp, să solicite instanței de judecată acordarea compensațiilor morale și compensarea prejudiciilor materiale cauzate. Judecătorii au obligația de a examina aceste acțiuni în termen restrâns.
Pentru a înlătura problema existentă, ceea ce va duce la creșterea satisfacției justițiabililor de actul judiciar și la reducerea numărului de adresări la CtEDO, CRJM recomandă schimbarea procedurii de acordare a compensațiilor pentru încălcarea termenului rezonabil, prin instituirea unui mecanism extrajudiciar prin care compensațiile să fie acordate de Ministerul Justiției în baza unor criterii clare. Mecanisme similare funcționează eficient în Cehia, Anglia și Spania.
În cazul menținerii sistemului actual, CRJM propune introducerea în instanțele judecătorești a unui sistem care să asigure în practică examinarea prioritară a cauzelor urgente, inclusiv a celor privind Legea nr. 87. Este nevoie și de instruirea aprofundată a judecătorilor care examinează procedurile privind Legea nr. 87 pentru aplicarea standardelor CtEDO. Totodată, Curtea Supremă de Justiție ar trebui să instituie practici care să asigure compensații adecvate pentru încălcarea termenului rezonabil de examinare a cauzei, dar și să monitorizeze modul de examinare a acestui tip de cauze pentru racordarea practicii în domeniul dat la standardele CtEDO .
Raportul „Eficiența mecanismului de reparare de către stat a prejudiciului cauzat prin examinarea prea lungă a cauzelor sau neexecutarea hotărârilor judecătorești” poate fi accesat pe pagina web a CRJM.
Documentul a fost elaborat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă” implementat de CRJM cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).