Starea de urgență adoptată în unanimitate de către Parlamentul Republicii Moldova, în contextul conflictului armat din Ucraina, vine și cu o serie de efecte în legislația curentă.
Centrul de Resurse Juridice a analizat decizia Comisiei Pentru Situații Excepționale din 2 martie, a sumarizat cele mai importante modificări aduse de aceasta asupra desfășurării justiției în perioada stării de urgență și le-a pus într-un infografic pentru a fi mai accesibile publicului larg.
Pe scurt, se suspendă examinărea în instanţele de judecată a:
a) cauzelor civile și a litigiilor administrative (cu excepții);
b) cauzelor contravenționale și penale (cu excepții);
c) executarea silită (cu excepții).
Și se suspendă urmărirea penală și activitatea judecătorilor de instrucţie, cu excepții precum;
- prinderea suspecților de comiterea infracțiunilor;
- măsurile de constrângere și preventive;
- protecția victimelor și a martorilor.
Toate detaliile le găsiți în infograficul de mai jos, care poate fi descărcat aici.
РЕСПУБЛИКА МОЛДОВА В ЕВРОПЕЙСКОМ СУДЕ ПО ПРАВАМ ЧЕЛОВЕКА В 2021 ГОДУ
Centrul de Resurse Juridice se alătură Coaliției Globale pentru Democrație (Global Democracy Coalition) și semnează inițiativa în sprijinul Ucrainei prin care condamnă invazia militară a Ucrainei de către Rusia.
În inițiativa de suport pentru Ucraina, Coaliția Globală pentru Democrație atrage atenția la cât de periculoase sunt regimurile autocrate și la cum „regimul de la Kremlin timp de decenii a călcat în picioare drepturile și libertățile propriilor cetățeni și acum atacă pacea și democrația dincolo de propriile granițe, încercând să răstoarne guvernul ucrainean cu forța”.
Organizațiile pro democrație din întreaga lume, sub umbrela Coaliției Globale pentru Democrație, se alătură liderilor mondiali pentru a condamna invazia militară a Rusiei în Ucraina, o națiune democratică suverană. Aceștia susțin măsurile luate de comunitatea internațională pentru a trage la răspundere guvernul rus și pe cei responsabili pentru situația actuală.
Coaliția atrage atenția că „invazia este o încălcare flagrantă a Cartei ONU, în special a articolului 2(7) (neamestec în treburile interne ale altora) și a articolului 51 (fără folosire a forței cu excepția autoapărării) de către un membru permanent al Securității.”, și cere regimurilor democrate ale lumii să fie unite „în sprijinul Ucrainei, al poporului său, al apărătorilor drepturilor omului și al instituțiilor democratice”.
Semnatarii solicită Federației Ruse să își retragă imediat forțele militare din Ucraina și „să aleagă dialogul și diplomația pentru a pune capăt acestei vărsări de sânge inutile și iraționale”.
„Lumea are nevoie de mai multe democrații, mai bune și mai puternice pentru a face față provocărilor grave ale timpului nostru, nu mai multă autocrație și vărsare de sânge”.
Puteți citi întreaga inițiativă pe site-ul Global Democracy Coalition, aici.
#StandWithUkraine #nurăzboiului #нетвойне #нівійні #StopWar
Membrii Platformei Naționale a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic, care întrunește 100 de organizații membre, condamnă cu fermitate agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, lansată inclusiv de pe teritoriul Belarus, încălcarea integrității teritoriale a vecinului nostru și a normelor dreptului internațional.
Centrul de Resurse Juridice din Moldova a efectuat o analiză a activității Consiliului de Integritate (CI) în primii 5 ani de la creare. Cercetarea evidențiază mai multe disensiuni între membrii Consiliului și conducerea Autorității Naționale de Integritate (ANI) și constată exercitarea incompletă a atribuțiilor prevăzute de lege. De asemenea, raportul vine și cu o serie de recomandări menite să îmbunătățească activitatea Consiliului.
Printre concluziile raportului regăsim:
Primii 5 ani de activitate a Consiliului de Integritate al ANI au fost marcați de disensiuni și lipsă de cooperare;
Doar 26 din cei 46 de inspectori de integritate au fost recrutați în primii ani de activitate ai Consiliului.
Chiar dacă membrii Consiliului de Integritate sunt numiți pe un termen de 5 ani, în perioada analizată (1 august 2016 – 31 decembrie 2021), componența Consiliului a fost modificată frecvent, intervenind șase cereri de demisie. Mai mult, de la sfârșitul lunii septembrie 2021, CI a devenit nefuncțional, iar activitatea acestuia a fost suspendată.
Printre cauzele acestei instabilități se numără schimbările de ordin politic, lipsa de interes de a activa în cadrul acestui organ, dar și nerespectarea termenelor de către autoritățile responsabile de desemnarea membrilor în cadrul Consiliului.
În perioada de monitorizare, Consiliul a inițiat și a promovat mai multe documente necesare instituționalizării ANI. Totuși, procesul de selectare a conducerii ANI a fost tergiversat și a durat aproape un an, iar selectarea inspectorilor de integritate este și mai anevoioasă – doar 26 din cei 46 de inspectori au fost recrutați.
Consiliul nu a fost eficient în promovarea unor îmbunătățiri în domeniul integrității, în a reacționa la inițiativele legislative primejdioase pentru funcționarea ANI și nici în promovarea imaginii ANI. În același timp, Consiliul nu a dispus nicio verificare veridică a averilor conducerii ANI și nici a inspectorilor de integritate, deoarece, în practică, nu are acces la registrele de stat.
Autorul cercetării, consilierul juridic al CRJM, Daniel Goinic, remarcă faptul că lipsa unui secretariat permanent al Consiliului de Integritate, de asemenea, a afectat substanțial eficiența acestuia.
„La moment, o singură persoană activează în secretariatul Consiliului cu o normă de muncă de 80%, care se ocupă de chestiuni administrative. Propunerea noastră este ca, pe lângă această persoană, să mai fie încadrat cel puțin un jurist care să faciliteze elaborarea actelor necesare activității Consiliului”,a declarat Daniel Goinic.
La evenimentul de prezentare a raportului a participat și președinta ANI, Rodica Antoci, care a subscris sub mai multe probleme identificate în raportul CRJM și a exprimat speranța ca noua structură și componență a Consiliulului, alături de ANI, să livreze mai multe rezultate pe care le așteaptă societatea.
„Vom depune maxim efort cu noii membri ai Consiliului de Integritate pentru ca recomandările acestui studiu, dar și a partenerilor de dezvoltare să fie aplicate și, într-un termen restrâns, să dovedim că suntem o instituție consolidată și eficientă în Republica Moldova”, a declarat Rodica Antoci.
Secretara de stat a Ministerului Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a subliniat importanța acestui studiu pentru instituțiile responsabile de verificarea integrității în Republica Moldova, menționând că ultimele modificări legislative creează toate premizele ca problemele identificate să fie depășite cât mai curând.
„Este inadmisibil ca problemele ce țin de lipsa adoptării Strategiei ANI, de cadrele lipsă să persiste”, a declarat Veronica Mihailov-Moraru, adăugând că, din partea Ministerului Justiției, sunt depuse toate efoturile pentru a asigura eficiența Consiliului și a ANI, implicit.
Raportul „Activitatea Consiliului de Integritate (1 august 2016 – 31 decembrie 2021)” reprezintă o incursiune succintă în istoricul organizării și funcționării Consiliului. Scopul nu este de a critica activitatea acestuia, dar mai degrabă de a clarifica aspectele care țin de transparența și eficiența Consiliului, care nu au reușit a fi puse în funcțiune pe deplin sau din care pot fi extrase „lecții” pentru noii membri, care își vor începe activitatea în curând.
La această etapă, proiectul cercetării este propus spre consultare publică. Comentariile și sugestiile legate de studiu pot fi expediate până pe 4 martie 2022 pe adresa electronică daniel.goinic@old2.old.crjm.org. Ulterior, studiul va fi publicat și expediat tuturor persoanelor interesate.
Ulterior, studiul va fi publicat și expediat tuturor persoanelor interesate.
Cercetarea a fost posibilă datorită unui grant oferit de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii. Opiniile, constatările și concluziile formulate în document aparțin CRJM și nu reflectă în mod necesar poziția Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii. |
(draft) Raport de monitorizare: „Activitatea Consiliului de Integritate (1 august 2016 – 31 decembrie 2021)”
În perioada 4-5 Octombrie 2021, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și Institutul Național al Justiției (INJ) au organizat un seminar de instruire pentru circa 30 judecători, procurori și avocați, inclusiv cei care acordă asistenţă juridică garantată de stat, cu tematica „Tendințele și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) cu privire la garanțiile procesuale în materie penală prevăzute de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO)”.
În cuvântul său de salut, Șeful secției formare continuă a INJ, Octavian BIVOL a declarat că având în vedere că dreptul la un proces echitabil (art.6 CEDO) este cel mai des încălcat în Republica Moldova, instruirea dată este necesară, fiind orientată spre îmbunătățirea capacităților specialiștilor în aplicarea standardelor CtEDO la nivel național, precum și pentru a preveni violări similare pe viitor.
„CRJM a creat deja o tradiție prin organizarea seminarelor privind Convenția Europeană a Drepturilor Omului împreună cu juriștii de la grefa Curții Europene a Drepturilor Omului. Ne bucură interesul sporit al profesioniștilor pentru acestea și mizăm mult că seminarele vor contribui la o mai bună respectare a drepturilor omului în Republica Moldova”, a declarat Vladislav GRIBINCEA, președintele CRJM.
Programul de instruire s-a desfășurat în format online și a avut drept scop fortificarea cunoștințelor participanților cu referire la aplicabilitatea CEDO. În particular, instruirea a conținut informații statistice despre Republica Moldova la CtEDO, tendințele privind cererile moldovenești la CtEDO, jurisprudența CtEDO în cauzele moldovenești cu privire la art. 6 CEDO, dar și chestiuni specifice ce țin de administrarea probelor, dreptul la un proces contradictoriu, obligația de motivare a hotărârilor judecătorești etc.
Formatori în cadrul seminarului au fost Ion CHIRTOACĂ, judecător și reprezentant al INJ, Victor BRAGOI, jurist la Grefa CtEDO și Vladislav GRIBINCEA, Președintele CRJM.
Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Asigurarea implementării în Moldova a unor standarde mai bune în domeniul drepturilor omului”, implementat de CRJM cu suportul Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos.