Profesioniștii din justiție pot direcționa 2% din impozitul lor pe venit către o organizație necomercială sau un cult religios

Începând cu 1 ianuarie 2021, pentru prima dată, profesioniștii din justiție pot direcționa 2% din impozitul lor pe venit pentru anul precedent, la alegere, către o organizație necomercială sau un cult religios.

Ce este Mecanismul 2%?            

Mecanismul 2% permite contribuabililor să susțină financiar activitatea organizațiilor necomerciale sau a cultelor religioase care desfășoară activității de utilitate publică. Acesta nu este un impozit suplimentar pentru contribuabil. 2% din impozitul pe venit deja plătit va fi redirecționat de către organul fiscal că organizația indicată de Dumneavoastră.

Cui pot direcționa 2% din impozitul meu pe venit?

Asociațiilor obștești, fundațiilor și instituțiilor private, și cultelor religioase din Lista beneficiarilor 2%. Lista include peste 900 de organizații, iar contribuabilul poate singur decide unde merg cele 2% din impozitele sale.

Cum pot direcționa 2% în calitate de liber profesionist? Urmează 3 pași simpli:

  1. Asigură-te că nu ai datorii la impozite pentru anii precedenți.
  2. Depune declarația cu privire la impozitul pe venit pentru persoanele care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției (forma DAJ17).

    Print_1

  3. Completează în declarația DAJ17 Anexa 3D – indicând în ea codul fiscal ar organizației căreia vrei să-i oferi cele 2%. Codul fiscal este indicat în Lista beneficiarilor 2%.

    Print_2

  4. Semnează și expediază declarația cel târziu până la 25 martie 2021

    Print_3

Ce se întâmplă după ce direcționez 2%

Până în ziua de 30 septembrie a anului în care a fost depusă declarația, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) va calcula sumele care trebuie să fie direcționate către fiecare organizație, iar Ministerul Finanțelor va transfera suma respectivă în contul bancar al acesteia. Ulterior SFS va publica un raport cu sumele desemnate fiecărei organizații. Raportul pentru anul 2020 poate fi accesat aici.

IMPORTANT! Sumele nu vor ajunge la beneficiari dacă cel care le desemnează are datorii pentru anii precedenți la impozitul pe venit.

Cum pot fi utilizate sumele obținute în urma desemnării?

Odată ajunse la beneficiari, sumele obținute în urma desemnării procentuale urmează să fie utilizate în următoarele scopuri:

  1. Pentru susținerea activităților de utilitate publică a organizațiilor necomerciale, sau a activităților sociale, morale, culturale sau de caritate ale entităților religioase;
  2. Pentru acoperirea cheltuielilor administrative (plafonat).

Cum se va verifica folosirea sumelor obținute?

Regulamentului cu privire la mecanismul desemnării procentuale prevede un mecanism de control prin care Inspecția Financiară din cadrul Ministerului Finanțelor verifică corectitudinea utilizării sumelor de către beneficiarii 2%. Beneficiarii 2% trebuie să prezinte rapoarte privind modul de utilizare a sumelor 2%. Legea prevede sancțiuni pentru utilizarea neconformă sau neraportarea privind utilizarea desemnărilor procentuale, inclusiv amendă, restituirea banilor la buget, excluderea din mecanismul de desemnare procentuală pe o durată de doi ani, cu publicarea listei beneficiarilor excluși.

5 motive pentru care merită să desemnezi 2% din impozitul tău:

  1. Nu te costă nimic! La stat vor ajunge 98% din impozitul tău. 2% vor fi direcționate către organizația pe care ai ales să o susții;
  2. Participi la gestionarea banului public;
  3. Ajuți comunitatea prin susținerea sectorului non-profit;
  4. Sporești vizibilitatea, transparența și credibilitatea organizațiilor societății civile;
  5. Promovezi filantropia.

https://declaratie-electronica.fisc.md/ro

Lista beneficiarilor 2% pentru anul 2021

Refuzul Parlamentului de a o numi pe Viorica Puica la CSJ contravine legii și subminează eforturile de a edifica o justiție independentă și profesionistă!

La 12 martie 2021, după nouă luni de la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), majoritatea parlamentară a respins numirea doamnei Viorica PUICA la funcția de judecătoare a Curții Supreme de Justiție (CSJ). Respingerea a fost făcută fără că doamna PUICA să fie audiată de deputați și fără a se invoca vreun motiv anume. Această respingere contravine legii și subminează eforturile de a edifica o justiție independentă și profesionistă în Republica Moldova. Îndemnăm CSM să propună repetat Parlamentului candidatura doamnei Puica pentru funcția de judecătoare a CSJ.

La 9 iunie 2020, CSM a propus promovarea judecătoarei Viorica PUICA la CSJ. Judecătoarea Puica a fost declarată învingătoare în concursul pentru această funcție, după ce a concurat alături de cinci contracandidați. Decizia CSM de promovare are la bază rezultatele evaluării performanțelor profesionale, a evaluării experienței anterioare în funcția de judecător și a prestației candidaților la interviul în fața membrilor CSM. Doamna PUICA a fost susținută de majoritatea membrilor CSM. Niciun membru al CSM nu a formulat o opinie separată împotriva acestei propuneri.

La 15 iulie 2020, Comisia Juridică, numiri și imunități a Parlamentului (Comisia Juridică), cu majoritatea voturilor deputaților Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), a respins propunerea de numire a Judecătoarei PUICA la CSJ. Raportul Comisiei Juridice nu conține vreo motivare, ci doar menționează lipsa numărului necesar de voturi al membrilor Comisiei. Membrii Comisiei nu au audiat judecătoarea, ceea ce era o practică a Comisiei Juridice până acum și nici nu au discutat despre calitățile ei profesionale. Candidatura Vioricăi PUICA a fost propusă pentru a fi discutată în plenul Parlamentului pe 16 și 20 iulie 2020, însă de fiecare dată acest subiect a fost exclus de pe agendă. La 22 iulie 2020, 15 organizații ale societății civile au făcut un apel public prin care au solicitat Parlamentului să nu încalce legea și să voteze cât mai curând posibil numirea doamnei Puica în funcția de judecătoare a CSJ.

La 12 martie 2021 (la o distanță de nouă luni de la aprobarea raportului Comisiei Juridice), majoritatea parlamentară PSRM-Pentru Moldova (Partidul Șor) a votat pentru respingerea propunerii de numire a doamnei PUICA în funcția de judecătoare a CSJ. În cadrul ședinței Plenului Parlamentului din 12 martie 2021 (de la minutul 8:43:24) examinarea candidaturii Vioricăi PUICA s-a rezumat la citirea proiectului de hotărâre și a raportului Comisiei Juridice. Nici de această dată Parlamentul nu a invitat-o pe judecătoare pentru audieri.  

Pe agenda ședinței Parlamentului din 12 martie 2021 figura numirea în funcțiile de vicepreședinte a CSJ a doamnei Tamara CHIȘCA-DONEVA (colegiul civil) și Nadejda TOMA (colegiul penal), iar în funcțiile de judecător al CSJ a domnilor Ghenadie PLĂMĂDEALĂ, Nicolae ȘOVA, Anatolie MINCIUNĂ și a doamnelor Oxana ROBU și Viorica PUICA. Toți acești candidați au fost audiați anterior de Comisia Juridică, cu excepția doamnei PUICA. Majoritatea parlamentară a votat numirea doamnei Tamara CHIȘCA-DONEVA. Această numire a trezit mai multe semne de întrebare în rândul opoziției parlamentare, dânsa făcând parte din completul de judecători care a participat la examinarea dosarului „Gemenii”, în urma căruia Republica Moldova a fost obligată să plătească despăgubiri de peste EUR 3,600,000. La fel, a fost votată numirea doamnei Nadejda TOMA. Majoritatea parlamentară a respins numirea domnilor Nicolae ȘOVA și Anatolie MINCIUNĂ, susținând rapoartele negative ale Comisiei Juridice în privința lor. Fără a aduce vreun motiv, numirea doamnei Oxana ROBU și a domnului Ghenadie PLĂMĂDEALĂ în funcția de judecători ai CSJ nu a fost discutată, deși, potrivit agendei, aceasta trebuia să aibă loc până la discutarea subiectului privind numirea doamnei PUICA. Abordarea selectivă de punere la vot a candidaturilor propuse pentru numirile la CSJ trezește mari semne de întrebare, mai ales având în vedere că, de peste un an de zile, plenul CSJ nu se poate convoca din lipsă de cvorum. În prezent, la CSJ sunt ocupate doar 22 funcții de judecători din totalul celor de 33 care sunt prevăzute de lege.

Potrivit articolului 9 al Legii cu privire la CSJ, Parlamentul poate refuza numirea judecătorilor CSJ doar în cazul depistării unor probe incontestabile de incompatibilitate a candidaților, de încălcare a legislației sau a procedurilor legale de selectare și promovare a lor. Raportul Comisiei Juridice cu privire la doamna PUICA nu include niciunul din aceste motive. Nici în cadrul ședinței plenare, deputații care au votat pentru respingerea candidaturii doamnei PUICA nu au oferit vreo explicație care să argumenteze refuzul. În același timp, astfel de explicații au fost oferite în cazul altor candidați.

Judecătoarea Viorica PUICA se bucură de o reputație ireproșabilă în sistemul judecătoresc și este cunoscută drept o persoană cu o integritate incontestabilă și profesionalism desăvârșit. În 2007, dna Puica a fost desemnată de către CSM drept cel mai bun judecător din Moldova. În 2018, în cadrul ultimei evaluări profesionale ordinare a judecătorilor, performanțele judecătoarei au fost apreciate cu calificativul „excelent”. Numirea judecătoarei Viorica PUICA la CSJ a fost susținută și de către , Asociația judecătorilor Vocea Justiției, precum și de către colectivul judecătorilor Judecătoriei Chișinău (sediul Centru).

Respingerea unei asemenea candidate transmite un semnal alarmant judecătorilor onești din Republica Moldova și subminează și mai mult încrederea în existența unei voințe politice veritabile de reformare a sistemului de justiție. Mai mult, Refuzul nemotivat de a promova o judecătoare constituie o interferență a legislativului în independența justiției. Acest proces confirmă încă o dată necesitatea modificării Constituției Republicii Moldova în vederea excluderii competenței Parlamentului de a numi judecătorii CSJ. Această inițiativă a fost salutată de Comisia de la Veneția, însă cu regret, Parlamentul de două ori a eșuat să adopte această modificare.

Organizațiile semnatare condamnă refuzul Parlamentului de a o promova pe judecătoarea Viorica PUICA la CSJ. Refuzul Parlamentului contravine legii, descurajează judecătorii onești și subminează din rădăcini eforturile de edifica o justiție independentă și profesionistă în Republica Moldova, constituind o interferență crasă în independența justiției.

Organizațiile semnatare îndeamnă CSM să o propună repetat pe doamna PUICA pentru funcția de judecătoare a CSJ. De asemenea, îndemnăm Parlamentul cu prima ocazie să modifice Constituția prin excluderea Parlamentului din procesul de numire a judecătorilor pentru a spori independența judecătorilor.

Declarația publică în limba română poate fi accesată AICI.

Declarația publică în limba engleză poate fi acceastă AICI.

Organizațiile semnatare:

  1. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
  2. Institutul de Politici Publice (IPP)
  3. Comunitatea "WatchDog.MD"
  4. IDIS "Viitorul"
  5. Centrul „Acces-info”
  6. RCTV Memoria
  7. Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
  8. Asociația pentru Politică Externă (APE)
  9. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
  10. Amnesty International Moldova (AIM)
  11. Fundația Soros Moldova (FSM)
  12. CPR Moldova
  13. Promo-LEX
  14. Asociația pentru Democrație Participativa ADEPT
  15. Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC)

Sursa imaginii: Magistrat.md

Atacurile la adresa Ambasadorului UE Peter Michalko sunt o diversiune!

Partidul ȘOR, prin deputatul-fugar Ilan ȘOR, și Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) au lansat recent atacuri la adresa Ambasadorului UE în Republica Moldova, Peter MICHALKO, pentru a distrage atenția de la manevrele nedemocratice și neconstituționale pe care le fac pentru a-și conserva puterea după pierderea alegerilor prezidențiale de către Igor DODON.

Cele două partide îi reproșează diplomatului european diverse luări de poziție pe care acesta le-a avut și invocă o așa-zisă încălcare de către acesta a „suveranității” țării. În realitate, este vorba de o diversiune: atat partidul ȘOR cat și PSRM par mai degrabă preocupați să-și asigure ei o putere suverană de a controla instituțiile statului, în pofida faptului că au pierdut sprijinul electoratului.

Suveranitatea nu este afectată de Ambasadorul UE, care declară că au fost abateri de la angajamentele pentru reformă pe care Republica Moldova le-a asumat oficial în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, ci chiar de către cei care promovează astfel de demersuri. Chiar și Curtea Constituțională a Republicii Moldova a stabilit neconstituționalitatea unuia dintre proiectele de lege adoptate în decembrie 2020 de o majoritate formată din PSRM, Partidul Șor și grupul „pentru Moldova”, care a încălcat  procedurile legale și de transparență decizională.

În schimb, „suveranitatea” este preocuparea preferată a politicienilor avizi de putere, care nu vor ca abuzurile lor să fie sancționate sau criticate de nimeni, fie din interiorul țării, fie din exterior, și care vor astfel să semene frica și neîncrederea printre cetățeni.

Ambasadorul Peter MICHALKO a vorbit de pe poziția relației de parteneriat și de colaborare între Uniunea Europeană și Republica Moldova. Pe lângă Acordul de Asociere cu UE semnat de Republica Moldova în anul 2014, care cuprinde o serie de obligații de ambele părți, UE se află într-o poziție de parteneriat din multe alte puncte de vedere:

  • Din 2009, UE este cel mai important donator și partener de dezvoltare al Republicii Moldova, contribuind prin intermediul Asistenței Oficiale Externe cu circa 1.12 miliarde euro, resurse care au intrat direct în bugetul de stat.
  • Suplimentar, au fost implementate proiecte de asistență tehnică pentru autoritățile publice centrale și locale, societatea civilă și firme. În urma acestor investiții au rezultat 700 kilometri de drum, troleibuze moderne pentru Chișinău și Bălți, acces la apă potabilă pentru 16.000 de oameni; mii de locuri de muncă.
  • UE reprezintă principalul partener comercial al Republicii Moldova, in 2020 volumul de exporturi in UE a constituit 67% din totalul exporturilor  

Colaborarea cu UE și respectarea normelor și valorilor europene consolidează de fapt suveranitatea Republicii Moldova și dezvoltarea ei economică, socială și democratică.

În aceste condiții, Platforma Națională a Societății Civile din Parteneriatul Estic își exprimă solidaritatea cu Ambasadorul UE Peter MICHALKO și cere partidelor politice să renunțe la transformarea diplomaților europeni în ținte politice,  concentrându-se în schimb pe găsirea unor soluții democratice pentru rezolvarea crizei politice, în conformitate cu interesul cetățenilor.

Declarația publică în limba română poate fi accesată AICI.

Declarația publică în limba engleză poate fi acceastă AICI.

Semnatari:

  1. AEGEE-Chișinău
  2. Agenția de Cooperare Transfrontalieră și Integrare Europeană
  3. Alianța INFONET
  4. Alianța ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei
  5. Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități
  6. Alianța pentru Eficiență Energetică și Regenerabilă
  7. Alianța Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova
  8. Amnesty International Moldova
  9. Asociația Femeilor pentru Protecția Mediului și Dezvoltarea Durabilă
  10. Asociația Femeilor Profesioniste și de Afaceri din Moldova
  11. Asociația Internațională a Păstrătorilor Râului „Eco-Tiras”
  12. Asociaţia Jurnaliştilor de Mediu şi Turism Ecologic
  13. Asociația Micului Business din Moldova
  14. Asociația Națională a Trainerilor Europeni din Moldova
  15. Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT
  16. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă
  17. Asociația pentru Politică Externă
  18. Asociația pentru Reabilitarea Invalizilor din Republica Moldova
  19. Asociația pentru Valorificarea Deșeurilor
  20. Asociația Presei Independente
  21. Asociația Promo-LEX
  22. Asociația Regională a mamelor cu mulți copii și a femeilor-întreprinzători din Găgăuzia „VESTA”
  23. Automobil Club Moldova
  24. AO ”BIOS”
  25. AO ”Institutum Virtutes Civilis”
  26. Business Consulting Institute
  27. Centrul Analitic Independent Expert-Grup
  28. Centrul de Consultanță Ecologică Cahul
  29. Centrul de Dezvoltare Economică și Afaceri Publice
  30. Centrul de Informare și Susținere a Tinerilor Economiști „CERTITUDINE”
  31. Centrul de Inovare și Politici din Moldova
  32. Centrul de Instruire și Dezvoltare Educațională
  33. Centrul de Politici și Reforme
  34. Centrul de Resurse Juridice din Moldova
  35. Centrul European pentru Inițiative civile „Stalker”
  36. Centrul Internațional pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Femeii „La Strada”
  37. Centrul Național al Romilor
  38. Centrul Național de Asistență și Informare a ONG-urilor din Moldova CONTACT
  39. Centrul Național de Mediu
  40. Centrul pentru Dezvoltare și Management
  41. Centrul pentru Jurnalism Independent
  42. Centrul Regional al Studiilor de Mediu ECOS
  43. Centrul Regional de Dezvoltare Durabilă din Ungheni
  44. Centrul Regional de Mediu din Moldova
  45. Centrul Regional „Contact” Bălți
  46. Centrul Republican pentru Copii și Tineret Gutta-Club
  47. Centrul „Pro-Europa” din Comrat
  48. Comunitatea WatchDog.md
  49. Confederația Națională a Patronatului din Republica Moldova
  50. Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova
  51. Congresul Autorităților Locale din Moldova
  52. Consiliul Național al Tineretului din Moldova
  53. Eco-Contact
  54. Eco-Sor
  55. ECOTOX
  56. ESGA Moldova
  57. Federația Sindicală „SĂNĂTATEA” din RM
  58. Federația Sindicatelor din Construcții și Industria Materialelor de Construcții SINDICONS
  59. Fundația Est-Europeană
  60. Fundația pentru Dezvoltare din Republica Moldova
  61. Fundația pentru Educație și Dezvoltare din Moldova
  62. Fundația Soros-Moldova
  63. GREEN-School
  64. Grupul de Inițiativă a Tinerilor pentru Viitor
  65. IM Swedish Development Partner
  66. Institutul de Dezvoltare Urbană
  67. Institutul de Instruire în Dezvoltare ”MilleniuM”
  68. Institutul de Politici Publice
  69. Institutul European de Studii Politice
  70. Institutul Muncii
  71. Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”
  72. Institutul pentru Drepturile Omului
  73. Institutul pentru Politici și Reforme Europene
  74. INTECO
  75. ”INVENTO”
  76. Keystone International Human Services Moldova
  77. Local Democracy Agency Moldova
  78. Mișcarea Ecologistă din Moldova
  79. Organizația Teritorială Ștefan-Vodă a Mișcării Ecologiste din Moldova
  80. Rețeaua Națională LEADER în Moldova
  81. Transparency International Moldova
  82. Uniunea Organizațiilor Invalizilor din Moldova
  83. Медиа Центр Приднестровья
  84. ”Interacțiune”
  85. „Ave Copiii”
  86. „BIOTICA”
  87. „Caroma-Nord”
  88. „Cutezătorul”
  89. „Eco-Răzeni”
  90. „Femeia și Copilul- Protecție și Sprijin”
  91. „Hai Moldova”
  92. „Mame în Acțiune”
  93. „Pro Cooperare Regională”
  94. „Terra-1530”
  95. „Tinerii pentru Dreptul la Viață”

Algoritmi și Big Data – posibile implicații asupra drepturilor omului și sectorului justiției

Termenul „Big Data” (traducere mot-a-mot ar fi Date Mari sau Masive) a devenit omniprezent în spațiul online. Este adesea asociat cu subiecte despre inovație, viitorul pieței muncii și inteligența artificială (AI). Zeci de evenimente și conferințe sunt organizate aproape zilnic la acest subiect, în timp ce aproape fiecare platformă de învățare online are un curs dedicat Big Data.[1] Conceptul Big Data este deseori descris ca un instrument care va ajuta societatea să soluționeze provocări majore, precum încălzirea globală, securitatea energetică sau combaterea sărăciei.[2] În același timp, există numeroase îngrijorări care ne vorbesc despre faptul că utilizarea Big Data poate fi considerată o amenințare la adresa vieții noastre private și la slăbirea în general a cadrului de protecție a drepturilor omului.

Big data

Deci, ce este big data?

Exemplu

„Big Data” este termenul utilizat în mod obișnuit pentru a descrie volumul mare și în creștere de date generate de utilizatorii unor servicii sau dispozitive precum și tehnicile analitice avansate utilizate pentru a analiza aceste date.[3]

Ori de câte ori folosim un smartphone, ceas digital sau o tabletă care are senzori capabili să înregistreze informații, anumite date privind modul de utilizare al acestei tehnologii de către noi sunt create ca și produs secundar.  Un exemplu ilustrativ al ceea ce este Big Data ar fi fluxul zilnic de informații depersonalizate generate de dispozitivul Apple Watch de la utilizatorii săi din întreaga lume (timpul, frecvența sau modul de utilizare, etc)

 

Așa dar, Big data înseamnă....informații, de regulă despre noi, adunate și analizate împreună, pentru a genera anumite concluzii, și mai nou! pentru a prezice cu exactitate anumite informații despre comportamentul nostru în viitor, de exemplu: care va fi cel mai bine vândut produs în perioada sărbătorilor de iarnă? sau: ce cuvinte trebuie să includă anunțul de publicitate pentru a atrage atenția lui X?. Cu ajutorul Big Data, statele și corporațiile sunt capabile să nu doar să analizeze deprinderile, dar să prezică și chiar să manipuleze comportamentului oamenilor într-un grad fără precedent.[4]

Big data și Algoritmii

Pentru a procesa Big Data, este necesar un set specific de abilități, de obicei compuse din instrucțiuni matematice și programe software care analizează aceste seturi de informații prin intermediul unor instrucțiuni, cunoscute sub numele de „algoritmi”.

Big data(1)

__________________________________

Un algoritm este definit ca un set de instrucțiuni care este dezvoltat pentru a ne ajuta în luarea unei decizii și prezintă o soluție pentru sortarea unor seturi de date foarte mari care nu pot fi înțelese pur și simplu de către ființe umane sau care ar necesita o cantitate enormă de timp și resurse. Cel mai simplu algoritm lucrează după exemplu „dacă / atunci” (if/then).

___________________________________

 

 

Big data este așa-numitul „combustibil” pentru algoritmi. Algoritmul analizează datele existente și ne ajută să trasăm anumite concluzii. În sectorul financiar, algoritmii deja „ajută” ofițerii de creditare să evalueze  riscurile de credit pentru crearea unor previziuni financiare (Va putea X să plătească creditul la timp?).[5] Pe de altă parte, de exemplu în domeniul medical, algoritmii asistă personalul medical în procesul de diagnosticare al anumitor maladii (de exemplu: suprapunerea a mii de ultrasonografii pentru a depista elemente comune ale unei maladii).[6]

Așadar, utilizarea Big Data ne poate ajuta să automatizăm anumite procese care anterior ne puteau lua foarte mult timp și resurse. În același timp, dacă nu sunt construite corect, acestea pot înrădăcina sau crește inegalitățile și promova discriminarea, mai ales având în vedere că cei care sunt cel mai expuși la evaluarea prin sisteme automate ar putea fi de fapt cei mai vulnerabili din societatea noastră. Un exemplu ilustrativ în acest sens poate fi explicat cu ajutorul unui studiu celebru realizat in 2003, întitulat: Sunt Emily și Greg mai angajabili decât Lakisha și Jamal?”.[7] În această cercetare, autorii au realizat un experiment pentru a măsura discriminarea rasială pe piața muncii. Fiecărui CV identic după conținut i se atribuia fie un nume din punct de vedere sonor tipic afro-american (de exemplu: Jamal), fie un nume sonor tipic „alb” (de exemplu: Greg). Rezultatele au arătat o discriminare semnificativă împotriva persoanelor afro-americane, care deși prezentau un CV identic, primeau de două ori mai puține invitații la interviul de angajare. Astfel, un algoritm care ar permite screening-ul automat al unui număr mare de CV-uri pentru angajare, dacă include în calitate de criteriu de triere numele persoanei, locul nașterii persoanei, sexul sau vârsta, poate crea o situație gravă de discriminare.

Big Data – implicații pentru drepturile omului și sistemul justiției  

Cu toate riscurile pe care le comportă, în special pentru protecția vieții private și alte drepturi ale noastre, Big Data poate totuși ajuta factorii de decizie să ia decizii „corecte”, dacă sunt construite corespunzător. Introducerea „Big Data” în sistemul justiției poate ajuta la detectarea și reducerea anumitor criterii subiective, precum și la reducerea apariției erorilor sau chiar la detectarea prejudecăților.[8] De exemplu, anumiți factori externi, (precum foamea!) pot influența rezultatul unui proces judiciar. Într-un studiu realizat în Israel în 2011 în baza a 1.112 hotărâri judecătorești, cercetătorii au stabilit că procentul de decizii favorabile pentru reclamanți scade treptat de la 65% la aproape zero de la începutul zilei de lucru și până la pauza de prânz și revine brusc la 65% după pauza de masă. Rezultatele studiului ne arată că hotărârile judecătorești pot fi „influențate” de anumite variabile care nu ar trebui să aibă nicio legătură cu motivarea sau probele administrate pe caz.[9]  Acest exemplu, deși în niciun caz nu sugerează ca judecătorii să fie înlocuiți cu roboții sau algoritmi inteligenți, ilustrează că sunt necesare anumite mecanisme care să prevină sau să limiteze la maxim factorul uman sau alte erori care „nu pot fi văzute cu ochiul liber”, dar pot fi detectabile de Big Data.

Există încă un caz în care cercetătorii au utilizat Big Data și algoritmii pentru a construi un sistem care prezice acuratețea rezultatului cazurilor judecate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu o precizie de 79%.[10] Sarcina cercetătorilor a fost de a prezice dacă un anumit articol al Convenției a fost încălcat, având în vedere dovezi textuale extrase dintr-un caz. Printre concluziile cercetătorilor se numără faptul că secțiunea „fapte” a unui caz prezice cel mai bine decizia curții, în al doilea rând, că conținutul descris al unui caz este un indicator important dacă va exista o încălcare a unui anumit articol al Convenției sau nu.[11]

Aplicațiile Big Data pot deveni o realitate pentru sectorul public și, în special, pentru sistemul judiciar. Instanțele judecătorești au capacitatea și competența de a colecta, stoca și prelucra o cantitate mare de informații. De exemplu, numărul total al cauzelor înregistrate in instanțele de judecată din Moldova depășește 200.000 dosare anual.[12] Aceasta poate reprezenta elementul de volum de informații Big Data. Crearea unei infrastructuri de Big Data poate ajuta sistemul justiției să detecteze informații și caracteristici noi despre sistemul de justiție, inclusiv să ajute la detectarea și diminuarea riscurilor de corupție. 

Aplicațiile Big Data ajută foarte mult în eficientizarea procesului de monitorizare a respectării drepturilor omului, concluziile fiind importante pentru stabilirea priorităților de intervenție la nivel de politici publice. În același timp, există potențial pentru ca aplicațiile Big Data și algoritmurile să dezvolte mecanisme de prevenție a drepturilor Omului. De exemplu, analiza datelor a fost deja utilizată pentru a prezice și preveni conflictele sociale și cele ale încălcărilor drepturilor omului în urma unor evenimente cum ar fi alegerile sau izbucnirea unui conflict militar.[13]

Așa-dar, Big-data, prezintă atât beneficii, cât și riscuri pentru protecția drepturilor omului și sectorul justiției. De aceea, este foarte important ca utilizarea AI să fie reglementată, pentru a asigura utilizarea maximă beneficiilor și reducerea posibilă a riscurilor.

Principii și etica de utilizare Big Data

Din cercetările efectuate, Big Data este încă o zonă gri, lipsită de o reglementare adecvată.  La nivelul țărilor ONU, comunitatea internațională a fost chemată să îmbrățișeze un set de principii în legătură cu utilizarea Big Data. Acestea includ principiile responsabilității, transparenței, calității, predictibilității și securității. Principiul responsabilității oferă identificarea responsabilităților, procesul decizional și, după caz, identificarea factorilor de decizie; Transparență înseamnă cerința de a prezenta ce se întâmplă în interiorul unui algoritm, când și cum se prelucrează datele noastre personale înainte ca acestea să fie accesibile publicului. Un alt principiu este posibilitatea utilizării unor algoritmi „deschiși” care pot fi evaluați de către terți. Un alt principiu, calitatea, reprezintă garanții minime ale calității datelor și prelucrării. Nu cel din urmă, principiul securității, cere măsuri adecvate din partea dezvoltatorilor de algoritmi și big data pentru a împiedica scurgerile de date și faptul că anumiți algoritmi să fie utilizați neautorizat.[14]

Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a elaborat o recomandare pentru statele membre cu privire la impactul sistemelor algoritmice asupra drepturilor omului – Recomandarea CM/Rec(2020)1 of the Committee of Ministers to member States on the human rights impacts of algorithmic systems. În cadrul Consiliului Europei a fost creat Comitetul Ad-Hoc cu privire la AI (Ad hoc Committee on Artificial Intelligence (CAHAI)). CAHAI are mandatul să examineze fezabilitatea și elementele potențiale, în baza consultărilor largi a diverșilor subiecți, a unei reglementări juridice pentru dezvoltarea, designul și aplicarea inteligenței artificiale, în baza standardelor Consiliului Europei cu privire la drepturile oului, democrație și statul de drept.

La ce ne putem aștepta în viitor?

Algoritmi puternici alimentați de Big Data pot chiar la un moment dat chiar să înlocuiască luarea deciziilor umane în multe domenii ale vieții noastre. Acest lucru, deși are unele beneficii de eficiență, comportă și multe riscuri. De aceea instrumentele de evaluare algoritmică, nu trebuie totuși considerate ca fiind singurul factor în luarea unei decizii. Acestea pot ajuta oamenii la luarea deciziilor, dar nu ar trebui să înlocuiască oamenii în toate domeniile vieții noastre. Iar pentru a ajuta, utilizarea instrumentelor de evaluare algoritmică necesită o reglementare clară atât la nivel național, cât și interațional.

Poți afla mai multe despre Big Data și modul în care ar putea fi utilizate pe aceste platforme:

Coursera.org: https://www.coursera.org/courses?query=big%20data

Lynda.com: https://www.lynda.com/search?q=big+data

Kenneth Cukier, ‘Big Data is better data’, (Ted talks, 2014): https://www.youtube.com/watch?v=8pHzROP1D-w

Acest articol face parte dintr-o serie de publicații non-academice realizate de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) în cadrul proiectului „Program de capacitare în drepturi digitale” susținut de Centrul Internațional pentru Drept non-profit (ICNL). Opiniile exprimate aparțin CRJM şi nu reflectă în mod necesar poziția ICNL.

______________________________________________

[1] Printre altele: <https://www.coursera.org/courses?query=big%20data>; <https://www.lynda.com/search?q=big+data

[2] Kenneth Cukier, ‘Big Data is better data’, (Ted talks, 2014) <https://www.youtube.com/watch?v=8pHzROP1D-w>.

[3] Raportorul Special al ONU privind dreptul la viață privată „Promovarea și protecția drepturilor omului: întrebări privind drepturile omului, inclusiv abordări alternative pentru îmbunătățirea utilizării efective a drepturilor omului și a libertăților fundamentale’ A/72/43103 [36].

[4] Report of the United Nations High Commissioner for Human Rights „The right to privacy in the digital age” (2018)  A/HRC/39/29

[5] Amir E. Khandani, Adlar J. Kim, Andrew W ‘Consumer Credit Risk Models via Machine-Learning Algorithms’  

[6] Tim Adams ‘The robot will see you now: could computers take over medicine entirely’ 29 July 2018 The Guardian < https://www.theguardian.com/technology/2018/jul/29/the-robot-will-see-you-now-could-computers-take-over-medicine-entirely

[7] Bertrand Marianne, Mullainathan Sendhil, ‘Are Emily and Greg More Employable than Lakisha and Jamal? A Field Experiment on Labor Market Discrimination’ (2003) <http://www.nber.org/papers/w9873>

[8] Anna Sagana Dr. Mario Senden ‘Big Data in the courtroom: Bug or Feature?’ Maastricht University <https://www.maastrichtuniversity.nl/sites/default/files/6_big_data_in_the_courtroom_bug_or_feature.pdf.

[9] Shai Danziger, Jonathan Levav and Liora Avnaim-Pessoa ‘Extraneous factors in judicial decisions’ 2011 Apr 26; 108(17): 6889–6892.< https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3084045/>

[10] Aletras N, Tsarapatsanis D, Preoţiuc-Pietro D, Lampos V. ‘Predicting judicial decisions of the European Court of Human Rights: a Natural Language Processing perspective. PeerJ Computer Science 2:e93 <https://doi.org/10.7717/peerj-cs.93> (2016)

[11] Ibidem

[12] Agenția de administrare a instanţelor judecătoreşti (AAIJ), raport 2019 privind examinarea cauzelor în instanța de judecată https://aaij.justice.md/files/document/attachments/RAPORT%20ANALIZA%20STATISTICA%202019%20final%20%281%29.pdf.

[13] Galit A. Sarfaty „Can big data revolutionize international human rights law?” https://scholarship.law.upenn.edu/jil/vol39/iss1/3/

[14] Raportorul Special al ONU privind dreptul la viață privată A/72/43103

CRJM anunță concurs pentru selectarea unei companii media pentru producerea spoturilor video

CRJM solicită oferte de la companii media din Republica Moldova pentru producerea unor spoturi video în care se explică modul de funcționare a Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) și procedura de reprezentare a unui caz în fața CtEDO. Spoturile video vor fi elaborate în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației”, implementat de CRJM și finanțat de Suedia și proiectului „Asigurarea implementării în Moldova a unor standarde mai bune în domeniul drepturilor omului” cu sprijinul financiar al Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos, în cadrul programului MATRA.

Compania selectată va presta serviciile în baza unui contract de prestare a serviciilor semnat între părți, conform solicitărilor periodice ale CRJM în perioada martie  2021 – martie 2023. Numărul estimativ de solicitări pentru elaborarea spoturilor în perioada indicată va fi de circa la 15 spoturi, dintre care 8 vor fi elaborate în prima jumătate a anului 2021.  

Sarcinile față de Prestator:

Compania media selectată va asigura:

  1. Elaborarea spoturilor video cu respectarea următoarelor criterii:

Durata spotului: 5-7 minute;

Tipul: video explicativ/tutorial (cu vorbitori); 

Filmare: Full HD cu efecte grafice; în studio sau o locație aleasă de CRJM;

Script video: Secvențe de 15 – 30 de secunde;

Tone of Voice: limbaj comun, relaxat, cald, sincer, uman;

Vorbitori: 2-3 persoane;

Limba și subtitrări: limba română, cu subtitrare în rusă;

Termen-limită maxim de predare a spoturilor: 2 săptămâni de la filmarea fiecărui spot video (termenul limită se poate prelungi, în funcție de ajustările necesare).

Versiuni de predare a spoturilor:  versiune în format Full HD cu subtitrare în limba rusă;

Elaborare imagini copertă: fotografii realizate în timpul filmărilor

  1. Elaborarea spoturilor cu utilizarea tehnologiilor avansate și actuale de producție care vor fi descrise de către ofertanți în oferta prezentată.

Scenariul preliminar, cu vorbitorii identificați de către Beneficiar, va fi pus la dispoziția companiei câștigătoare de către Beneficiar pentru coordonare și definitivare.  

Criteriile de selecție:

  • Experiența companiei de realizare a spoturilor video de minim 2 ani (inclusiv portofoliul de clienți / lucrări). Experiența de realizare a videourilor similare va constitui un avantaj;
  • Dotarea tehnică a ofertanților pentru prestarea serviciului solicitat;
  • Termene de execuție (disponibilitatea de a lucra în termene restrânse va constitui un avantaj);
  • Oferta financiară;
  • Reputația și imaginea companiei (criteriul valabil în cazul prezentării referințelor).

Conținutul ofertei de participare la concurs:

Oferta va fi datată și semnată de persoana responsabilă și expediată prin e-mail la: application@old2.old.crjm.org până la data de 7 martie 2021, ora 23.59.

Oferta de participare la concurs va conţine informație concisă cu indicarea următoarelor:

  1. Copia certificatului de înregistrare/ Extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice, eliberat de Camera Înregistrării de Stat;
  2. Scrisoare de intenție, care va conține în mod obligatoriu: (1) o scurtă descriere a experienței în domeniu, portofoliul de clienți / lucrări relevante elaborate în ultimii 2 ani, (2) tehnologiile care vor fi utilizate, (3) numele și datele de contact a două persoane de referință;
  1. Oferta financiară pentru realizarea unui spot video. Costul serviciilor va fi indicat în USD cu aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere. Compararea ofertelor financiare se va face în USD. Ofertele prezentate în altă valută vor fi convertite la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor;
  2. Termene de execuție;
  3. Declarația privind conflictul de interese. În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial, cu conducerea Asociației (președintele și Consiliul de administrare), compania se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă.

Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 ext. 110 sau la adresa de e-mail: application@old2.old.crjm.org.

CRJM este o organizație care promovează incluziunea și diversitatea. Noi valorificăm diferențele, promovăm egalitatea și abordăm frontal comportamente discriminatorii, astfel consolidând capacitatea organizațională. Salutăm și încurajăm primirea ofertelor din partea tuturor companiilor calificate. Noi nu discriminăm în funcție de dizabilitate, rasă, culoare, etnie, gen, religie, orientare sexuală, vârstă, stare civilă, statut parental sau orice alt criteriu protejat prin lege.

 

APEL PUBLIC: Organizații ale societății civile solicită Parlamentului să decidă asupra propunerilor CSM privind numirea judecătorilor și a conducerii CSJ

În perioada iunie – septembrie 2020, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a propus[1] Parlamentului Republicii Moldova numirea în funcție a șase judecători și doi vicepreședinți ai Curții Supreme de Justiție (CSJ)[2].

Potrivit Legii cu privire la CSJ[3], numirea judecătorilor CSJ are loc în termen de 30 de zile de la data înregistrării propunerii în Parlament. Acest termen poate fi prelungit cu cel mult 15 zile pentru clarificarea aspectelor importante ce țin de candidații propuși. De la prima propunere a CSM a trecut mai mult de opt luni, iar de la următoarele - mai mult de patru luni. În pofida depășirii termenelor legale, numirile la CSJ nu au fost incluse pe agenda plenului Parlamentului. Parlamentul poate refuza numirea judecătorilor CSJ doar în cazul depistării unor probe incontestabile de incompatibilitate a candidaților, de încălcare a legislației sau a procedurilor legale de selectare și promovare a lor.

Până la demararea procesului de vot pentru numirea în funcție a judecătorilor, la CSJ rămân a fi vacante 11 funcții de judecător[4]. Cu numărul actual de judecători în funcție, ținând cont și de alte circumstanțe precum detașarea judecătorilor CSJ, suspendarea din funcție sau concediile de odihnă și cele medicale ale judecătorilor, există riscul ca activitatea CSJ în anumite perioade de timp să fie blocată. În prezent ședințele Plenului CSJ nu pot fi desfășurate, deoarece la CSJ activează efectiv mai puțin de două treimi (22 de judecători) din numărul total al judecătorilor CSJ.[5] 

Standardele europene privind independența judecătorilor solicită statelor să asigure resursele umane, materiale și financiare necesare pentru buna funcționare a justiției.[6] Acestea mai prevăd că toate deciziile privind numirea și cariera profesională a judecătorilor să se bazeze pe merit, în baza unor criterii obiective și în modul prevăzut de lege.

Organizațiile semnatare solicită Parlamentului Republicii Moldova să demareze cât de curând posibil procedura de discutare a propunerilor CSM privind numirea judecătorilor și vicepreședinților CSJ. De asemenea, îndemnăm Parlamentul să studieze cu cea mai marea atenție informațiile publice apărute despre judecătorii propuși de către CSM. Eventuala hotărâre de respingere a propunerii CSM trebuie motivată convingător.  

Organizațiile semnatare:

  1. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
  2. Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC)
  3. Asociația pentru Politică Externă (APE)
  4. Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
  5. Transparency International Moldova
  6. Asociația pentru Democrație Participativă “ADEPT”
  7. Promo-LEX

Lista semnatarilor rămâne deschisă

Apelul în limba română poate fi accesat AICI.

_____________________________

[1] Hotărârile CSM nr. 150/12 din 9 iunie 2020, nr. 262/22 din 22 septembrie 2020, nr. 208/18 și 209/18 din 28 iulie 2020.

[2] Candidații propuși pentru funcția de judecător CSJ: Viorica PUICA, Anatolie MINCIUNA, Oxana ROBU, Ghenadie PLĂMĂDEALĂ, Nicolae ȘOVA și Aliona MIRON. Candidații pentru funcțiile de vicepreședinții CSJ: Nadejda TOMA și Tamara CHIȘCA-DONEVA. Alte concursuri pentru cinci vacanțe la CSJ și pentru funcția de președinte al CSJ urmează a fi desfășurate de către CSM în 2021.

[3] Legea nr. 789/1996 cu privire la Curtea Supremă de Justiției, art. 11.

[4] Lista posturilor vacante în sistemul judecătoresc la ziua de 22 ianuarie 2021: https://csm.md/files/Lista_judecatorilor/2017/Judecatori2018.pdf.

[5] Potrivit art. 21 din Legea nr. 514/1995 privind organizarea judecătorească, a fost stabilit un număr de 504 posturi de judecător pentru toate instanțele judecătoreşti din Republica Moldova, inclusiv 33 de posturi de judecător pentru CSJ.

[6] Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) „Magna carta a Judecătorilor” (principii fundamentale), 2010: https://rm.coe.int/ccje-magna-carta-roumain/168063e433.