{"id":4624,"date":"2014-12-23T13:15:12","date_gmt":"2014-12-23T11:15:12","guid":{"rendered":"http:\/\/crjm.org\/?p=4624"},"modified":"2020-05-19T11:24:41","modified_gmt":"2020-05-19T08:24:41","slug":"experienta-germaniei-in-raspunderea-disciplinara-a-judecatorilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/old.crjm.org\/ru\/experienta-germaniei-in-raspunderea-disciplinara-a-judecatorilor\/","title":{"rendered":"Schimb de experien\u021b\u0103 cu exper\u021bi germani privind r\u0103spunderea disciplinar\u0103 a judec\u0103torilor"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\">\u00centre 14 \u0219i 18 decembrie 2014, o delega\u021bie de nou\u0103 persoane din Republica Moldova a fost \u00eentr-o vizit\u0103 de lucru \u00een <b>Aurich, Germania (Saxonia de Jos)<\/b>. Delega\u021bia a fost format\u0103 din cinci membri ai Colegiului Disciplinar (CD) \u0219i un membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), desemna\u021bi de institu\u021biile respective, un reprezentant al Funda\u021biei germane pentru Cooperare Juridic\u0103 Interna\u021bional\u0103 (Funda\u021bia IRZ) \u0219i doi reprezentan\u021bi din partea Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). Scopul vizitei a fost schimbul de experien\u021b\u0103 \u00eentre speciali\u0219tii germani \u0219i moldoveni \u00een domeniul sistemului r\u0103spunderii disciplinare a judec\u0103torilor. Exper\u021bii germani au fost judec\u0103tori \u00een func\u021bie \u0219i \u00een demisie din instan\u021be de contencios administrativ \u0219i drept comun.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen cadrul atelierului, delega\u021bia Moldovei a prezentat <b>sistemul judiciar din Republica Moldova<\/b>, rolul CSM \u0219i sistemul r\u0103spunderii disciplinare conform Legii noi cu privire la r\u0103spunderea disciplinar\u0103 a judec\u0103torilor care va intra \u00een vigoare la 1 ianuarie 2015 (Legea RDJ). Membrii delega\u021biei moldovene\u0219ti \u0219i-au exprimat opiniile cu privire la unele aspecte problematice din noua Lege RDJ, cum ar fi: oportunitatea \u0219i eficien\u021ba completului de admisibilitate a CD, lipsa autonomiei func\u021bionale \u0219i a unui rol clar a inspec\u021biei judiciare, formularea complicat\u0103 a unor abateri disciplinare, lipsa posibilit\u0103\u021bii de a contesta pe fond hot\u0103r\u00e2rile CSM cu privire la r\u0103spunderea disciplinar\u0103 a judec\u0103torilor etc. De asemenea, a fost consultat\u0103 opinia exper\u021bilor germani cu privire la unele prevederi din proiectul regulamentului CD care actualmente se afl\u0103 la etapa definitiv\u0103rii.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Exper\u021bii germani, la r\u00e2ndul lor, au descris cum au loc procedurile disciplinare \u00een \u021bara lor. <b>Sistemul judiciar din Germania<\/b> este unul specific, \u0219i prin urmare, \u0219i sistemul de r\u0103spundere disciplinar\u0103 german difer\u0103 de sistemul din Republica Moldova. Fiecare <i>land<\/i> din Germania are un sistem de trei nivele: prima instan\u021b\u0103, tribunalele \u0219i instan\u021bele supreme. Germania mai are instan\u021bele supreme federale, care \u00eens\u0103, sunt de o relevan\u021b\u0103 minor\u0103 pentru Republica Moldova. Sistemul judiciar german nu are un organ de auto-administrare unic, cum este CSM \u00een Moldova, func\u021bia de administrare fiind exercitat\u0103 de Ministerul Justi\u021biei \u0219i pre\u0219edin\u021bii instan\u021belor de judecat\u0103. De asemenea, sistemul german nu are o lege special\u0103 pentru r\u0103spunderea disciplinar\u0103 a judec\u0103torilor. \u00cen procedurile disciplinare contra judec\u0103torilor sunt aplicate normele generale cu privire la r\u0103spunderea disciplinar\u0103 a func\u021bionarilor, iar \u201dabaterile disciplinare\u201d rezult\u0103 din \u00eenc\u0103lcarea obliga\u021biilor prev\u0103zute de diferite acte normative \u0219i se numesc \u201d<i>\u00eenc\u0103lc\u0103ri de serviciu<\/i>\u201d. \u00cen cadrul oric\u0103rei proceduri disciplinare, organul disciplinar urmeaz\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103 la trei \u00eentreb\u0103ri:<\/p>\n<ol style=\"text-align: justify;\">\n<li>Care este obliga\u021bia prev\u0103zut\u0103 de legea \u00eenc\u0103lcat\u0103 de judec\u0103tor?<\/li>\n<li>I se imput\u0103 judec\u0103torului \u00eenc\u0103lcarea respectiv\u0103?<\/li>\n<li>A fost nejustificat\u0103 \u00eenc\u0103lcarea judec\u0103torului?<\/li>\n<\/ol>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen urma acestui test organul disciplinar constat\u0103 dac\u0103 judec\u0103torul a comis sau nu o \u00eenc\u0103lcare de serviciu \u0219i dac\u0103 este necesar\u0103 aplicarea unei sanc\u021biuni.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen Saxonia de Jos,<b> cauzele disciplinare <\/b>sunt examinate de instan\u021bele de judecat\u0103 \u00een func\u021bie de nivelul judec\u0103torului vizat \u00een proceduri. Pre\u0219edin\u021bii de instan\u021be, de asemenea, au un rol de responsabilizare disciplinar\u0103 \u0219i pot examina sesiz\u0103rile depuse \u00eempotriva judec\u0103torilor sau se pot autosesiza. Pre\u0219edintele de instan\u021b\u0103 discut\u0103 cu judec\u0103torul \u00een cauz\u0103 \u0219i poate s\u0103-i aplice un avertisment, dac\u0103 este cazul. Dac\u0103 \u00eenc\u0103lc\u0103rile de serviciu sunt mai grave, cauza este remis\u0103 organelor disciplinare (prima instan\u021b\u0103, \u00eentr-un complet de 3 judec\u0103tori din tribunale \u0219i a doua instan\u021b\u0103, \u00een complet de 5 judec\u0103tori din curtea suprem\u0103 a landului). \u00cen cadrul procedurii disciplinare, judec\u0103torul este informat cu privire la faptele imputabile \u0219i este audiat. \u00cen cadrul procedurii se examineaz\u0103 toate probele disponibile. Organul disciplinar poate constata \u00eenc\u0103lcarea de serviciu, dar poate concluziona din circumstan\u021bele cauzei c\u0103 aplicarea unei sanc\u021biuni nu este oportun\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen cazul \u00een care circumstan\u021bele cauzei o cer, organul disciplinar poate aplica judec\u0103torului urm\u0103toarele <b>sanc\u021biuni<\/b>:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">a)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Avertismentul \u2013 o ocar\u0103 \u00een scris a judec\u0103torului;<br \/>\nb)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Amenda \u2013 o presta\u021bie unic\u0103 \u00een valoare de maxim 2,500 euro;<br \/>\nc)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Reducerea salariului judec\u0103torului \u2013 de maxim 20% pe o perioad\u0103 de maxim trei ani;<br \/>\nd)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Transferul pe o perioad\u0103 a judec\u0103torului la o alt\u0103 instan\u021b\u0103 de acela\u0219i grad \u2013 scopul sanc\u021biunii este plasarea judec\u0103torului sub un alt superior \u0219i disconfortul care \u00eel sufer\u0103 judec\u0103torul \u00een urma transferului, de exemplu, cheltuielile de transport \u0219i cazare pe care judec\u0103torul le suport\u0103 singur;<br \/>\ne)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Retrogradarea \u2013 transferul judec\u0103torului la o func\u021bie inferioar\u0103. Dac\u0103 judec\u0103torul se afl\u0103 la cel mai jos nivel de salarizare, aceast\u0103 sanc\u021biune nu se aplic\u0103;<br \/>\nf)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Eliberarea din func\u021bie \u2013 se aplic\u0103 pentru \u00eenc\u0103lc\u0103ri grave.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen cazul \u00een care \u00eenc\u0103lcarea de serviciu a judec\u0103torului \u00eentrune\u0219te elementele unei infrac\u021biuni, este pornit\u0103 procedura penal\u0103. \u00cen acest caz, procedura disciplinar\u0103 este suspendat\u0103 p\u00e2n\u0103 la emiterea solu\u021biei pe cauza penal\u0103. Solu\u021bia cauzei penale este obligatorie pentru organul disciplinar. Judec\u0103torul este eliberat din func\u021bie pentru orice condamnare cu priva\u021biune de libertate pe o perioad\u0103 mai mare de un an.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Procedurile disciplinare \u00eempotriva judec\u0103torilor nu sunt publice. De\u0219i sub aspect teoretic legisla\u021bia Germaniei prevede o procedur\u0103 disciplinar\u0103 destul de detaliat\u0103, \u00een practic\u0103 procedurile disciplinare \u00eempotriva judec\u0103torilor \u00een Germania sunt extrem de rare, iar \u00eenc\u0103lc\u0103rile de serviciu sunt o excep\u021bie. Acest fenomen poate fi explicat, \u00een principal, prin proceduri complicate \u0219i minu\u021bioase de selectare \u00een func\u021bia de judec\u0103tor.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Potrivit relat\u0103rilor exper\u021bilor, o persoan\u0103 care dore\u0219te s\u0103 devin\u0103 judec\u0103tor \u00een Saxonia de Jos trebuie s\u0103 urmeze c\u00e2\u021biva pa\u0219i. Studen\u021bii la facult\u0103\u021bile de drept sus\u021bin dou\u0103 examene de stat pentru a deveni juri\u0219ti deplini. <b>Primul examen de stat<\/b> include opt examene dup\u0103 care urmeaz\u0103 o <b>practic\u0103 de doi ani<\/b>. \u00cen ace\u0219ti doi ani, referen\u021bii urmeaz\u0103 s\u0103 fac\u0103 practic\u0103 un anumit num\u0103r de luni \u00een domeniul cauzelor civile, c\u00e2teva luni \u00een procuratur\u0103, c\u00e2teva luni \u00een autorit\u0103\u021bile administrative publice, c\u00e2teva luni \u00een avocatur\u0103 \u0219i c\u00e2teva luni \u00eentr-un domeniu la alegere. <b>Al doilea<\/b> examen de stat cuprinde alte 8 examene scrise \u0219i verbale. Pentru a accede \u00een func\u021bia de judec\u0103tor, candida\u021bii trebuie s\u0103 aib\u0103 minim 8 puncte din totalul de 18 la al doilea examen de stat (punctajul de 11 puncte fiind ob\u021binut extrem de rar). Dac\u0103 este acceptat \u00een func\u021bia de judec\u0103tor, candidatul urmeaz\u0103 s\u0103 exercite <b>o perioad\u0103 de prob\u0103 de trei ani<\/b>, care poate fi extins\u0103 \u0219i p\u00e2n\u0103 la 5 ani, dac\u0103 nu sunt posturi vacante pentru func\u021bia de judec\u0103tor. \u00cen perioada de prob\u0103, judec\u0103torul poate fi transferat de la o instan\u021b\u0103 la alta, este evaluat mai des dec\u00e2t un judec\u0103tor numit pe via\u021b\u0103 \u0219i poate fi eliberat din func\u021bie mai u\u0219or. Dac\u0103 trece perioada de prob\u0103, pentru a deveni un judec\u0103tor deplin, numit pe via\u021b\u0103, acesta urmeaz\u0103 s\u0103 treac\u0103 un interviu. \u00a0<b>Interviul de accedere \u00een func\u021bia de judec\u0103tor<\/b> este efectuat de o comisie de selec\u021bie care este format\u0103 dintr-un reprezentant al Ministerului Justi\u021biei, un reprezentant al Procuraturii Generale \u0219i un reprezentant al Judec\u0103toriei Supreme din <i>land<\/i>. Acest interviu are drept scop selectarea persoanelor cu \u201do verticalitate rigid\u0103 \u0219i de o independen\u021b\u0103 maxim\u0103\u201d. \u00cen cadrul interviului sunt testate 8 caracteristici ale candidatului:<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">a)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 disponibilitatea \u0219i rezisten\u021ba de a face fa\u021b\u0103 volumului de munc\u0103;<br \/>\nb)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 identificarea candidatului cu misiunea justi\u021biei;<br \/>\nc)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 capacitatea judec\u0103torului de a duce negocieri \u0219i de a contribui la \u00eemp\u0103carea p\u0103r\u021bilor;<br \/>\nd)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 predispunerea de a provoca conflicte \u0219i capacitatea de a lua decizii;<br \/>\ne)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 capacitatea de cooperare;<br \/>\nf)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00een\u021belegerea social\u0103 a lucrurilor;<br \/>\ng)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 sentimentul de echitate;<br \/>\nh)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 exercitarea cu r\u0103spundere deplin\u0103 a func\u021biei de judec\u0103tor.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dup\u0103 interviu, comisia de selec\u021bie delibereaz\u0103 \u0219i decide dac\u0103 candidatul este potrivit pentru func\u021bia de judec\u0103tor. Dac\u0103 hot\u0103r\u00e2rea Comisiei este de refuz, \u00een practic\u0103, candidatul nu mai poate candida pentru aceast\u0103 func\u021bie \u0219i nici nu contest\u0103 actul de refuz. Totu\u0219i, acesta are \u0219ansa s\u0103 candideze pentru func\u021bia de judec\u0103tor \u00een alte land-<i>uri<\/i>. Dup\u0103 interviu, timp de 6 luni, sunt verificate starea de s\u0103n\u0103tate \u0219i cazierul judec\u0103torului p\u00e2n\u0103 la numirea \u00een func\u021bie. Judec\u0103torii sunt numi\u021bi \u00een func\u021bie prin ordinul Ministrului Justi\u021biei.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Un indicator de calitate al sistemului judiciar \u00een Germania este \u0219i sistemul specific de evaluare a judec\u0103torilor.<b> Evaluarea judec\u0103torilor<\/b> afla\u021bi \u00een perioada de prob\u0103 are loc odat\u0103 pe an. Dup\u0103 ce acesta este numit \u00een func\u021bie pe via\u021b\u0103, este evaluat dup\u0103 3 ani \u0219i dup\u0103 aceea odat\u0103 la 5 ani, ultima evaluare fiind efectuat\u0103 la 45 ani. De asemenea, la promovare este efectuat\u0103 \u201devaluarea special\u0103\u201d. Evaluarea are loc dup\u0103 7 calificative, cel mai mare fiind calificativul \u201dexcelent\u201d. Acesta, \u00eens\u0103, este acordat extrem de rar \u0219i nu se acord\u0103 judec\u0103torilor \u00eencep\u0103tori, astfel, \u00eenc\u00e2t s\u0103 \u00eencurajeze cre\u0219terea profesional\u0103 a acestora. \u00centr-o pozi\u021bie de v\u00e2rf \u00een sistemul judiciar german nu po\u021bi ajunge f\u0103r\u0103 a avea calificativul \u201dexcelent\u201d. Teoretic, dac\u0103 un judec\u0103tor ob\u021bine cel mai mic calificativ (care este \u201dnu se potrive\u0219te cerin\u021belor\u201d), judec\u0103torul poate fi eliberat din func\u021bie, \u00eens\u0103, \u00een memoria exper\u021bilor germani, acest lucru nu s-a \u00eent\u00e2mplat niciodat\u0103 pentru judec\u0103torii numi\u021bi pe via\u021b\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><b>\u00cen concluzie,<\/b> de\u0219i procedurile disciplinare \u00eempotriva judec\u0103torilor sunt extrem de rare \u00een Germania, sistemul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, procedura de selectare, evaluarea de serviciu a judec\u0103torilor \u0219i procedurile disciplinare sunt tratate cu maxim\u0103 pruden\u021b\u0103 \u0219i seriozitate, astfel, \u00eenc\u00e2t \u00een sistem s\u0103 intre doar persoane bine preg\u0103tite, \u0219i dup\u0103 cum a men\u021bionat <b>dr. Gerhard Kircher<\/b>, Pre\u0219edintele Judec\u0103toriei Supreme a Landului din Oldenburg, cu \u201do verticalitate rigid\u0103 \u0219i de o independen\u021b\u0103 maxim\u0103\u201d, iar \u00een rarele cazuri c\u00e2nd judec\u0103torii nu sunt conformi standardelor, m\u0103surile necesare sunt aplicate prompt. Practicile din Germania ar putea s\u0103 inspire sistemul judec\u0103toresc din Moldova pe mai multe domenii \u00een procesul de reformare al acestuia.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Ac\u021biunea a fost implementat\u0103 cu sus\u021binerea financiar\u0103 a Funda\u021biei Soros-Moldova \u00een cadrul proiectului \u201dPromovarea mecanismelor eficiente de responsabilizare a judec\u0103torilor \u00een Moldova\u201d. Schimbul de experien\u021b\u0103 a fost realizat \u00een parteneriat cu Funda\u021bia IRZ.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00centre 14 \u0219i 18 decembrie 2014, o delega\u021bie de nou\u0103 persoane din Republica Moldova a fost \u00eentr-o vizit\u0103 de lucru \u00een Aurich, Germania (Saxonia de Jos). Delega\u021bia a fost format\u0103 din cinci membri ai Colegiului Disciplinar (CD) \u0219i un membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), desemna\u021bi de institu\u021biile respective, un reprezentant al Funda\u021biei germane [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":19297,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/old.crjm.org\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4624"}],"collection":[{"href":"https:\/\/old.crjm.org\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/old.crjm.org\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/old.crjm.org\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/old.crjm.org\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4624"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/old.crjm.org\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4624\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20871,"href":"https:\/\/old.crjm.org\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4624\/revisions\/20871"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/old.crjm.org\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/media\/19297"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/old.crjm.org\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4624"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/old.crjm.org\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4624"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/old.crjm.org\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4624"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}