{"id":23460,"date":"2021-04-14T10:23:00","date_gmt":"2021-04-14T07:23:00","guid":{"rendered":"https:\/\/crjm.org\/?p=23460"},"modified":"2021-07-02T12:27:51","modified_gmt":"2021-07-02T09:27:51","slug":"retelele-sociale-gardieni-sau-detractori-ai-libertatii-de-exprimare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/old.crjm.org\/ru\/retelele-sociale-gardieni-sau-detractori-ai-libertatii-de-exprimare\/","title":{"rendered":"Re\u021belele sociale – gardieni sau detractori ai libert\u0103\u021bii de exprimare?"},"content":{"rendered":"

P\u00e2n\u0103 nu demult, majoritatea din noi obi\u0219nuiam s\u0103 afl\u0103m \u0219tirile \u0219i evenimentele din toat\u0103 lumea citind presa scris\u0103 sau pornind televizorul \u0219i r\u0103sfoind canalele TV. \u00cen ultimii ani \u00eens\u0103, ceva s-a schimbat dramatic \u00een aceast\u0103 rutin\u0103. Cu mult \u00eenainte de a porni televizorul sau de a cump\u0103ra un ziar, \u0219tirile de ultim\u0103 or\u0103 ajung aproape instant la noi prin intermediul unui telefon mobil, prin notific\u0103ri instante, canale telegram sau pe \u201epere\u021bii\u201d conturilor noastre de socializare. Pentru mul\u021bi dintre noi, verificarea \u201ewall-ului\u201d de pe Facebook a devenit o rutin\u0103 zilnic\u0103 cu care \u00eencepem sau ne \u00eencheiem ziua.<\/strong><\/p>\n

Odat\u0103 cu aceast\u0103 schimbare, indiferent dac\u0103 suntem con\u0219tien\u021bi sau nu, re\u021belele sociale \u0219i-au schimbat \u0219i ele rolul – de la un simplu instrument de interac\u021biune \u00eentre prieteni, cunoscu\u021bi, fo\u0219ti colegi de clas\u0103 sau facultate, \u00eentr-un intermediar care prime\u0219te \u0219i \u00eemparte cu noi, utilizatorii, informa\u021bii \u0219i \u0219tiri din \u00eentreaga lume.<\/p>\n

F\u0103r\u0103 a nega beneficiile evidente ale unor astfel de c\u0103i de comunicare, platformele de socializare care ac\u021bioneaz\u0103 ca intermediari \u00een acest proces au ajuns s\u0103 aib\u0103 un rol mult mai important dec\u00e2t la prima vedere, odat\u0103 ce informa\u021bia care \u201eapare\u201d la fiecare utilizator pe a\u0219a numitul wall (perete)<\/em> nu de fiecare dat\u0103 depinde \u00een totalitate de preferin\u021bele individuale, ci de ni\u0219te reguli distincte, deseori automate, elaborate printr-un algoritm sofisticat puse \u00een ac\u021biune de c\u0103tre aceast\u0103 platform\u0103 de socializare. Lucrurile devin \u0219i mai complicate atunci c\u00e2nd platformele decid singure ce con\u021binut poate fi blocat \u0219i ce con\u021binut este protejat de libertatea de exprimare, chiar dac\u0103 acesta sup\u0103r\u0103 sau \u0219ocheaz\u0103.<\/p>\n

Acest lucru ne aduce la o \u00eentrebare care cap\u0103t\u0103 mai mult\u0103 amploare \u00een spa\u021biul public \u0219i mediul academic \u2013 \u0219i-au asumat oare platformele de socializare noi roluri \u0219i responsabilit\u0103\u021bi f\u0103r\u0103 a avea un mandat expres de a face acest lucru? Ar trebui platformele de socializare s\u0103 se confrunte cu noi roluri, implicit \u00a0responsabilit\u0103\u021bi \u0219i obliga\u021bii, lu\u00e2nd \u00een considerare rolul pe care \u00eel joac\u0103 \u00een facilitarea sau uneori limitarea dreptului nostru de a c\u0103uta, primi \u0219i transmite informa\u021bii? \u00cencerc\u0103m s\u0103 r\u0103spundem ast\u0103zi la c\u00e2teva din aceste \u00eentreb\u0103ri. \u00a0<\/p>\n

Platformele de socializare \u0219i libertatea de exprimare <\/strong><\/p>\n

Libertatea de exprimare este considerat\u0103 a fi unul dintre pilonii democra\u021biei, iar exerci\u021biul s\u0103u prin intermediul platformelor de social media este adesea calificat de c\u0103tre mediul academic drept \u201eoxigenul democra\u021biei\u201d.[1]<\/a> Cadrul interna\u021bional al drepturilor omului ofer\u0103 un set complet de instrumente pentru asigura libertatea de exprimare \u00een mediul online. Ca valoare comun\u0103 global\u0103, libertatea de exprimare este recunoscut\u0103 de ar. 19 din Declara\u021bia Universal\u0103 a Drepturilor Omului (DUDO) \u0219i codificat\u0103 \u00een continuare \u00een art. 19 din Pactul interna\u021bional privind drepturile civile \u0219i politice (PIDCP).<\/p>\n

Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a elaborat Comentariul general nr. 34 (CG nr. 34) \u00een anul 2011, care explic\u0103 con\u021binutul normativ al dreptului la libertatea de exprimare consacrat \u00een PIDCP. Conform CG nr. 34, libertatea de exprimare include \u201eexprimarea \u0219i primirea de comunic\u0103ri ale oric\u0103rei forme de idei \u0219i opinii capabile de transmitere c\u0103tre al\u021bii, inclusiv discurs politic, comentarii proprii \u0219i despre chestiunile publice, sondaje, discu\u021bii despre drepturile omului, jurnalism, cultur\u0103 \u0219i expresie artistic\u0103, predare \u0219i discurs religios \u201d. CG extinde mijloacele de diseminare a informa\u021biilor, men\u021bion\u00e2nd forme de audiovizual, precum \u0219i \u201emoduri de expresie electronice \u0219i bazate pe internet\u201d.<\/p>\n

Moderarea con\u021binutului de c\u0103tre platformele de socializare \u00a0<\/strong><\/p>\n

Moderarea con\u021binutului este practica prin care o re\u021bea de socializare se ocup\u0103 de trierea, verificarea (\u0219i uneori blocarea) con\u021binutului (\u0219tiri, poze, comentarii, altele) plasat de utilizatori, \u00een conformitate cu regulile \u201etermenilor \u0219i condi\u021biilor\u201d elaborate de c\u0103tre aceast\u0103 platform\u0103.[2]<\/a> Termenii \u0219i condi\u021biile pe care companiile de internet le stabilesc deseori interzic diferite tipuri de con\u021binut. Mai mult, ceea ce este considerat con\u021binut legal pe aceast\u0103 platform\u0103 \u00een particular variaz\u0103 \u00een func\u021bie de \u021b\u0103ri \u0219i regiuni. De obicei, platformele sociale vor include at\u00e2t con\u021binutul ilegal, c\u00e2t \u0219i con\u021binutul pe care, \u00een ciuda legalit\u0103\u021bii sale, este considerat nedorit \u00een lista con\u021binutului pasibil spre moderare. Exemplele pot include imagini nud, conversa\u021bii despre sex \u0219i anumite tipuri de discurs care poate fi catalogat drept discurs discriminatoriu sau discurs de ur\u0103.[3]<\/a><\/p>\n

Deciziile cu privire la moderarea con\u021binutului \u0219i consecin\u021bele sale, care ar putea include eliminarea permanent\u0103 a con\u021binutului, suspendarea contului sau chiar interzicerea unui utilizator de pe o platform\u0103, pot avea ramifica\u021bii nu numai pentru libera exprimare, ci \u0219i alte drepturi fundamentale, precum dreptul la libertatea de asociere , precum \u0219i pentru a se bucura de drepturile economice, sociale \u0219i culturale.<\/p>\n

Responsabilit\u0103\u021bi corporative privind drepturile omului \u00een ceea ce prive\u0219te moderarea con\u021binutului \u0219i libertatea de exprimare <\/strong><\/p>\n

\u00cen 2014, o cauz\u0103 judecat\u0103 \u00een fa\u021ba Cur\u021bii Europene a Drepturilor Omului a adus la lumin\u0103 o provocare specific\u0103 asigur\u0103rii libert\u0103\u021bii de exprimare online din perspectiva responsabilit\u0103\u021bii pentru comentariile f\u0103cute de utilizatorii pe o platform\u0103 de internet. \u00cen cazul Delphi v. Estonia, CEDO a examinat problema responsabilit\u0103\u021bii platformei \u00een lumina comentariilor f\u0103cute de c\u0103tre utilizatori pe un portal de \u0219tiri despre un articol.[4]<\/a> Solicitantul, unul dintre cele mai mari portaluri media din Estonia, a fost obligat s\u0103 \u0219tearg\u0103 anumite comentarii presupuse def\u0103im\u0103toare, inclusiv con\u021binutul amenin\u021b\u0103tor referitor la o persoan\u0103. Compania a iradiat comentarii pretins def\u0103im\u0103toare, dar a refuzat s\u0103 repare daunele. \u00cen cele din urm\u0103, instan\u021bele na\u021bionale au obligat compania s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 daunele, care este unul dintre motivele pentru care solicitan\u021bii au adresat aceast\u0103 problem\u0103 CEDO, invoc\u00e2nd c\u0103 au fost cenzura\u021bi.[5]<\/a><\/p>\n

Unul dintre argumentele invocate de portalul de \u0219tiri a fost c\u0103 acesta a ac\u021bionat ca un intermediar care le-a permis utilizatorilor s\u0103-\u0219i transmit\u0103 opiniile, dar nu ca editor unic, pentru care ace\u0219tia ar fi r\u0103spunz\u0103tori pentru con\u021binutul de pe site-ul lor web.[6]<\/a> Solicitantul a clarificat \u00een continuare c\u0103 nu exist\u0103 nicio lege care s\u0103 impun\u0103 companiei solicitante obliga\u021bia de a monitoriza \u00een mod pro activ comentariile utilizatorilor, \u00een cazul \u00een care autorii reali ai comentariilor ar trebui s\u0103 fie responsabili pentru con\u021binutul acestora.[7]<\/a>\u00a0<\/p>\n

\u00centr-o disput\u0103 care a ajuns p\u00e2n\u0103 la Marea Camera CtEDO, curtea a declarat c\u0103 \u201eDatorit\u0103 interesului [lor] economic \u00een publicarea comentariilor, at\u00e2t un editor al presei tip\u0103rite, c\u00e2t \u0219i un operator de portal de internet cum ar fi platforma web \u00een cauz\u0103 pot fi considera\u021bi pasibili de o anumit\u0103 r\u0103spundere. \u00cen particular, CEDO a men\u021binut concluziile instan\u021belor na\u021bionale prin care portalul era responsabil cu monitorizarea \u0219i moderarea comentariilor considerate inadecvate.[8]<\/a> Curtea de la Strasbourg a concluzionat, printre altele, c\u0103 societatea reclamant\u0103 trebuie considerat\u0103 c\u0103 a exercitat un grad substan\u021bial de control asupra comentariilor publicate pe portalul s\u0103u \u0219i a impus societ\u0103\u021bii solicitante obliga\u021bia de a elimina de pe site-ul s\u0103u web, f\u0103r\u0103 \u00eent\u00e2rziere dup\u0103 publica\u021bie, comentariile def\u0103im\u0103toare.[9]<\/a><\/p>\n

Cazul Delfi este unul reprezentativ dar nu unul singur. Platformele de socializare precum Facebook sau analogii s\u0103i ru\u0219i Vkontakte \u0219i Ok.ru definesc \u00een diferite straturi nivelul responsabilit\u0103\u021bii lor ca intermediari ai libert\u0103\u021bii de exprimare, dar de cele mai multe ori \u0219i-l limiteaz\u0103. De exemplu, acordul utilizatorului Facebook prevede c\u0103 poate elimina orice con\u021binut sau informa\u021bii pe care utilizatorii le posteaz\u0103 pe Facebook dac\u0103 consider\u0103 c\u0103 \u00eencalc\u0103 politicile Facebook.[10]<\/a> \u00cen acela\u0219i timp, Facebook sus\u021bine c\u0103 nu este responsabil pentru ac\u021biunile, con\u021binutul, informa\u021biile sau datele ter\u021bilor.[11]<\/a> Acest lucru implic\u0103 preten\u021bia companiei de a adera la abordarea impar\u021bial\u0103 \/ neutr\u0103 \u00een care \u00ee\u0219i retrage responsabilitatea pentru reglementarea con\u021binutului \u0219i at\u00e2t la o abordare pro activ\u0103, c\u00e2nd ia decizii de reglementare a unui con\u021binut specific: <\/em><\/p>\n

\u201eC\u00e2nd guvernele cred c\u0103 ceva de pe internet \u00eencalc\u0103 legile lor, pot contacta companii precum Facebook \u0219i ne pot cere s\u0103 restric\u021bion\u0103m accesul la con\u021binutul respectiv. \u00cen mod similar, putem primi ordine de restric\u021bionare a con\u021binutului de la instan\u021bele din \u021b\u0103rile \u00een care furniz\u0103m servicii sau cereri de la entit\u0103\u021bi neguvernamentale, precum membri ai comunit\u0103\u021bii Facebook, ONG-uri \u0219i organiza\u021bii caritabile. Dac\u0103, dup\u0103 o examinare legal\u0103 atent\u0103, stabilim c\u0103 con\u021binutul este ilegal \u00een conformitate cu legisla\u021bia local\u0103, atunci \u00eel vom face indisponibil \u00een \u021bara sau teritoriul relevant. \u201d <\/em>[12]<\/a><\/p>\n

Exist\u0103 \u0219i abord\u0103ri mai directe, \u00een care platforma de social media decide singur\u0103 restric\u021bionarea accesului sau blocarea con\u021binutului pentru utilizatori, chiar \u0219i f\u0103r\u0103 o solicitare din partea Guvernului. \u00cen ianuarie 2021, compania Twitter a decis suspendarea permanent\u0103 a contului fostului pre\u0219edinte SUA Donald Trump din cauza riscului de incitare \u00een continuare a violen\u021bei, pretins realizate de c\u0103tre fostul pre\u0219edinte \u00een contextul alegerilor din 2020.[13]<\/a> Acest lucru ne aduce la o \u00eentrebare central\u0103 care urmeaz\u0103 s\u0103 fie clarificat\u0103\u00a0 –\u00a0 dac\u0103 \u00ee\u0219i pot asuma platformele de socializare noi roluri \u0219i responsabilit\u0103\u021bi de blocare a con\u021binutului, \u0219i \u00een ce m\u0103sur\u0103 acest lucru poate \u00eenc\u0103lca libertatea de exprimare. \u00cen orice caz, o asemenea responsabilitate trebuie s\u0103 treac\u0103 un control judiciar.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, re\u021belele de socializare din rusia Vkontakte sau Ok.ru, una dintre cele mai vizitate platforme de socializare din Rusia \u0219i din fostele republici sovietice, cu un flux zilnic de milioane de utilizatori adopt\u0103 o abordare diferit\u0103. Conform standardelor comunit\u0103\u021bii platformelor, utilizatorii sunt obliga\u021bi s\u0103 respecte prevederile legisla\u021biei ruse\u0219ti. Termenii VK \u0219i alte documente speciale ale administra\u021biei site-ului. La o cerere similar\u0103, conform acordului de licen\u021b\u0103 OK.ru, platforma \u00ee\u0219i rezerv\u0103 puterea de a cenzura \/ \u0219terge \/ orice con\u021binut care consider\u0103 c\u0103 \u00eencalc\u0103 legile Federa\u021biei Ruse. Platforma \u00ee\u0219i rezerv\u0103 dreptul de a \u0219terge, f\u0103r\u0103 nicio justificare \u0219i f\u0103r\u0103 notificare, orice con\u021binut, inclusiv con\u021binut care, \u00een opinia licen\u021biatorului, \u00eencalc\u0103 \u0219i \/ sau poate \u00eenc\u0103lca legile Federa\u021biei Ruse. \u00cen asemenea caz, exist\u0103 pericolul c\u0103 re\u021belele sociale pot ac\u021biona mai degrab\u0103 nu neap\u0103rat ca \u0219i gardieni ai liber\u021bii de exprimare, ci mai degrab\u0103 detractori ai acestei libert\u0103\u021bi.<\/p>\n

Recomand\u0103ri regionale privind platformele de socializare \u0219i libertatea de exprimare <\/strong><\/p>\n

Recomandarea CM \/ Rec (2012)4 a Comitetului de Mini\u0219tri c\u0103tre statele membre privind protec\u021bia drepturilor omului \u00een ceea ce prive\u0219te serviciile de re\u021bele sociale stabile\u0219te, printre altele, c\u0103 serviciile de re\u021bele sociale sunt un instrument de exprimare cu un mare poten\u021bial de a promova exercitarea \u0219i drepturilor omului \u0219i a libert\u0103\u021bilor fundamentale, \u00een special libertatea de exprimare. \u00cen acela\u0219i timp, recomandarea exprim\u0103 \u00eengrijorarea faptului c\u0103 drepturile omului pot fi amenin\u021bate pe re\u021belele de socializare.<\/p>\n

Aceasta recomand\u0103 statelor membre, \u00een consultare cu actorii din sectorul privat \u0219i societ\u0103\u021bii civile, s\u0103 elaboreze \u0219i s\u0103 promoveze strategii coerente pentru a proteja \u0219i promova respectarea drepturilor omului \u00een ceea ce prive\u0219te serviciile de re\u021bele sociale, \u00een special prin angajarea cu furnizorii de re\u021bele sociale pentru a realiza urm\u0103toarele ac\u021biuni:<\/p>\n