Semnatarii Declara\u021biei Universale a Drepturilor Omului<\/a> (DUDO), documentul de baz\u0103 privind protec\u021bia drepturilor omului la nivel mondial, nu puteau s\u0103 prevad\u0103 un drept de acces la internet, din simplul motiv c\u0103 aceast\u0103 inven\u021bie urma s\u0103 fie pilotat\u0103 abia 20 ani mai t\u00e2rziu. Declara\u021bia a fost semnat\u0103 \u00een 1948, \u00een timp ce Internetul a ap\u0103rut c\u0103tre sf\u00e2r\u0219itul anilor 1968[1]<\/a> .<\/a><\/p>\n \u00cen lipsa unui \u201edrept separat\u201d accesul la re\u021beaua internet a fost integrat \u0219i interpretat treptat ca parte a dreptului fundamental privind libertatea de exprimare. Libertatea de exprimare este prev\u0103zut\u0103 de o serie de tratate interna\u021bionale privind drepturile omului.[2]<\/a> Aceasta prevede, printre altele, libertatea de opinie \u0219i libertatea de a primi sau a comunica informa\u021bii f\u0103r\u0103 a \u021bine seama de frontiere. \u00a0<\/p>\n \u021ain\u00e2nd cont de lipsa oric\u0103ror frontiere pe internet, acesta este pe bun\u0103 dreptate cel mai bun facilitator pentru exercitarea libert\u0103\u021bii de exprimare. Respectiv, accesul la internet poate fi considerat ca \u0219i o precondi\u021bie pentru exercitarea libert\u0103\u021bii de exprimare, iar restric\u021bionarea accesului, drept \u00eenc\u0103lcare a acestei libert\u0103\u021bi.[3]<\/a><\/p>\n Aspectul accesului la internet ca drept separat fost tratat par\u021bial de c\u0103tre Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului (CtEDO) \u00een cauza Kalda v. Estonia<\/a>, abia \u00een anul 2016. Cauza viza pl\u00e2ngerea unui de\u021binut privind refuzul administra\u021biei penitenciarului de a-i acorda acces la anumite pagini de internet care con\u021bineau informa\u021bii juridice. Reclamantul s-a pl\u00e2ns \u00een special c\u0103 interdic\u021bia de a-i acorda acces la aceste pagini web i-a \u00eenc\u0103lcat dreptul de a primi informa\u021bii prin internet \u0219i l-a \u00eempiedicat s\u0103 efectueze cercet\u0103ri juridice pentru procedurile judiciare care \u00eel vizau.<\/p>\n CtEDO a considerat c\u0103 a existat o \u00eenc\u0103lcare a articolului 10 (libertatea de exprimare) din Conven\u021bie, constat\u00e2nd c\u0103 refuzul autorit\u0103\u021bilor de a acorda reclamantului acces la pagini de internet care con\u021bin informa\u021bii legale i-a \u00eenc\u0103lcat dreptul de a primi informa\u021bii. Curtea a men\u021bionat \u00een acest caz c\u0103 statele contractante NU sunt obligate s\u0103 asigure acces la internet<\/strong>. Cu toate acestea, \u00een cazul \u00een care statul a decis s\u0103 acorde acest acces, el trebuie s\u0103 justifice temeinic refuzul oric\u0103ror utilizatori de a accesa anumite pagini web.<\/p>\n Nici un stat sau institu\u021bie interna\u021bional\u0103 nu este \u00een mod oficial responsabil\u0103 de reglementarea re\u021belei internet. Guvernarea internetului se bazeaz\u0103 pe asigurarea, prin eforturi comune ale statelor, a\u00a0 principiului neutralit\u0103\u021bii re\u021belei internet (Net Neutrality<\/em>).[4]<\/a> Neutralitatea re\u021belei sau neutralitatea internetului este principiul prin care furnizorii de servicii de internet \u0219i guvernele statelor ar trebui s\u0103 trateze toate datele disponibile pe re\u021bea \u00een mod egal, pentru a asigura accesul tuturor utilizatorilor, f\u0103r\u0103 asumarea unor atribu\u021bii exclusive de reglementare \u0219i\/sau control.[5]<\/a><\/p>\n La nivel interna\u021bional, \u00een 2012 Consiliul Na\u021biunilor Unite a adoptat prin consens o rezolu\u021bie ce prescrie promovarea, protec\u021bia \u0219i respectarea drepturilor omului pe internet.[6]<\/a>\u00a0 Rezolu\u021bia afirm\u0103 c\u0103 orice persoan\u0103 trebuie s\u0103 beneficieze de protec\u021bia drepturilor sale \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103, dezvolt\u00e2nd principiul: \u201ewhat applies offline, applies online\u201d<\/em> (tot ce se aplic\u0103 \u00een spa\u021biul real, este aplicabil \u0219i spa\u021biului virtual). La nivel European, Consiliul Europei (CoE) a elaborat c\u00e2teva principii de activitate \u00een ceea ce prive\u0219te sfera reglement\u0103rii internetului. Conform strategiei de Guvernare a Internetului[7]<\/a>, statele membre ale Consiliului Europei trebuie s\u0103 asigure, printre altele:<\/p>\n Cu toate c\u0103 statele s-au angajat s\u0103 asigure accesul tuturor utilizatorilor, f\u0103r\u0103 asumarea unor atribu\u021bii exclusive de reglementare \u0219i\/sau control a internetului, tot mai des, \u00een special \u00een statele cu o democra\u021bie fragil\u0103, autorit\u0103\u021bile \u00eencearc\u0103 s\u0103 limiteze sau chiar s\u0103 opreasc\u0103 accesul la internet.<\/p>\n Fenomenul Internet shutdowns<\/em> se \u00eent\u00e2mpl\u0103 atunci c\u00e2nd anumite entit\u0103\u021bi, de obicei Guvernul \u2013 sl\u0103besc sau \u00eentrerup inten\u021bionat accesul la internet \u0219i\/sau la unele aplica\u021bii mobile (de ex. , Whatsapp,Facebook sau Telegram) pentru a exercita controlul asupra fluxului de informa\u021bii.[8]<\/a><\/p>\n Potrivit coali\u021biei globale #KeepItOn<\/a>, \u00een 2019 au fost documentate cel pu\u021bin 213 \u00eencerc\u0103ri de a suspenda sau \u00eenchide accesul la internet de c\u0103tre peste 35 de state. Printre acestea se num\u0103r\u0103 India, Venezuela, Rusia \u0219i chiar Marea Britanie. \u00cen 2020, opriri par\u021biale sau complete ale internetului au avut loc \u0219i \u00een Belarus<\/a> \u00een urma alegerilor preziden\u021biale.<\/p>\n \u00cen Moldova, ultimul incident major de deconectare a re\u021belei mobile de internet a avut loc \u00een cadrul evenimentelor din aprilie 2009<\/a>, atunci c\u00e2nd autorit\u0103\u021bile au deconectat acoperirea telefonic\u0103 \u00een perimetrul Pie\u021bei Marii Adun\u0103ri Na\u021bionale. Blocarea accesului a fost cauzat\u0103 de faptul c\u0103 peste 10,000 de protestatari s-au al\u0103turat pe Twitter (unii cu tehnologie GPRS pe mobil) pentru a-\u0219i \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i opiniile \u0219i a r\u0103sp\u00e2ndi vestea protestelor politice de la Chi\u0219in\u0103u. Autorit\u0103\u021bile au \u00eencercat inclusiv s\u0103 \u00eenchid\u0103 c\u00e2teva pagini \u00a0web pentru c\u00e2teva zile.[9]<\/a><\/p>\n Sursa: Raport elaborat de KeepItOn \u00een anul 2019 privind \u00eentreruperile accesului la internet, disponibil la: <\/em>https:\/\/www.accessnow.org\/cms\/assets\/uploads\/2020\/02\/KeepItOn-2019-report-1.pdf<\/em><\/a><\/span><\/p>\n Num\u0103rul \u0219i durata deconect\u0103rilor de internet variaz\u0103 \u0219i poate ajunge la perioade destul de lungi. De exemplu, \u00een timp ce \u00een Siria, Tadjikistan sau Turcia \u00eentreruperile accesului la internet au durat ceva mai mult de \u0219apte zile, \u00een Ciad a avut o \u00eentrerupere a internetului care a durat 472 de zile.[10]<\/a><\/p>\n \u00cen perioada 2018 \u2013 2019 Ciad<\/a> a \u00eenchis accesul la platformele de socializare, inclusiv WhatsApp, Twitter, Facebook, Instagram \u0219i YouTube, pentru o perioad\u0103 de 472 de zile. Guvernul a \u00eencercat s\u0103 justifice \u00eentreruperea accesului din motive de securitate na\u021bional\u0103.\u00a0 Cu toate acestea, autorit\u0103\u021bile au blocat accesul exact \u00een perioada c\u00e2nd pre\u0219edintele Ciadului, Idriss Deby<\/a>, a declarat despre inten\u021bia sa de a r\u0103m\u00e2ne la putere p\u00e2n\u0103 \u00een 2033 (acesta exercit\u0103 func\u021bia de pre\u0219edinte din anii 1990) [11]<\/a>.<\/span><\/p>\n _________________________________________________<\/p>\n Atunci c\u00e2nd autorit\u0103\u021bile \u00eentrerup accesul la internet, de cele mai multe ori ace\u0219tia \u00eencearc\u0103 s\u0103 se justifice. Potrivit coali\u021biei globale #KeepItOn<\/a>, cea mai obi\u0219nuit\u0103 justificare oficial\u0103 pentru oprirea internetului este combaterea \u0219tirilor false, a discursului de ur\u0103 sau a con\u021binutului care promoveaz\u0103 violen\u021ba. \u00cen realitate, motivele reale pentru care statele \u00eentrerup sau limiteaz\u0103 accesul la internet sunt deseori legate de ac\u021biunile de protest, ac\u021biuni militare, izbucniri de violen\u021b\u0103, instabilitate politic\u0103, s\u0103rb\u0103tori religioase sau alegeri.<\/p>\n Chiar dac\u0103 statele ar trebui s\u0103 asigure accesul tuturor utilizatorilor la internet, f\u0103r\u0103 asumarea unor atribu\u021bii exclusive de reglementare \u0219i\/sau control, mai multe state din lume \u00eencearc\u0103 s\u0103 construiasc\u0103 propriul internet, pentru a putea controla fluxul de informa\u021bii \u0219i accesul utilizatorilor. Din 2014, Rusia construie\u0219te Runet<\/a>, o infrastructur\u0103 autonom\u0103 de internet, independent\u0103 de internetul extern. La sf\u00e2r\u0219itul anului 2019, autorit\u0103\u021bile ruse\u0219ti au adoptat inclusiv a\u0219a-numita lege privind suveranitatea internetului<\/a>. Noua lege permite guvernului s\u0103 blocheze traficul, activit\u0103\u021bile sau site-urile \u201er\u0103u inten\u021bionate\u201d[12]<\/a>. Exerci\u021bii similare au loc \u0219i \u00een alte state ale lumii. Coreea de Nord are Kwangmyong<\/a>, o re\u021bea administrat\u0103 central, accesibil\u0103 numai printr-o distribu\u021bie intern\u0103 Linux. Cuba are RedCubana,<\/a> o alternativ\u0103 la re\u021beaua deschis\u0103 care g\u0103zduie\u0219te versiuni cubaneze de site-uri web populare precum Wikipedia, \u00eempreun\u0103 cu aplica\u021bii locale. Iranul are \u0219i el o re\u021bea intern\u0103 de informa\u021bii (numit \u0219i <\/em>Halal<\/em> internet<\/a>). Aceast\u0103 re\u021bea controlat\u0103 de guvern g\u0103zduie\u0219te site-uri iraniene \u0219i poate urm\u0103ri to\u021bi utilizatorii s\u0103i, permi\u021b\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp acces moderat \u00een lumea exterioar\u0103.[13]<\/a><\/p>\n <\/p>\n De\u0219i nu putem vorbi \u00eenc\u0103 despre\u00a0 \u201eprivind accesul la internet\u201d, internetul r\u0103m\u00e2ne un instrument esen\u021bial pentru exercitarea libert\u0103\u021bii de exprimare. \u00cen timp ce accesul la internet poate fi limitat din motive justificate, totu\u0219i, este important s\u0103 p\u0103str\u0103m principiul neutralit\u0103\u021bii re\u021belei de internet (Net Neutrality) pentru a asigura accesul tuturor utilizatorilor, indiferent de locul unde se afl\u0103.<\/p>\n Av\u00e2nd \u00een vedere amploarea fenomenului Internet Shutdowns, coali\u021bia #KeepItOn sus\u021bine \u0219i finan\u021beaz\u0103 organiza\u021biile societ\u0103\u021bii civile pentru a proteja drepturile omului \u00een era digital\u0103, pentru a identifica \u0219i sus\u021bine comunit\u0103\u021bile care sunt afectate de suspendarea sau blocarea accesului la internet. Oricine poate sesiza \u00een mod confiden\u021bial blocarea sau suspendarea accesului la internet pe platforma #KeepItOn prin completarea unui formular https:\/\/cutt.ly\/zjgrtdw<\/a>, iar organiza\u021biile societ\u0103\u021bii civile pot deveni parteneri pentru a facilita colectarea informa\u021biilor \u0219i documentarea incidentelor de internet shutdowns.<\/p>\n Mai multe detalii pot fi g\u0103site la adresa: https:\/\/www.accessnow.org\/keepiton\/#take-action<\/a>.<\/p>\n _______________________________________________________________________<\/p>\n Acest articol face parte dintr-o serie de publica\u021bii non-academice realizate de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) \u00een cadrul proiectului \u201e<\/em><\/strong>Program de capacitare \u00een drepturi digitale<\/em><\/strong><\/a><\/span>\u201d sus\u021binut de Centrul Interna\u021bional pentru Drept non-profit (ICNL). Opiniile exprimate apar\u021bin CRJM \u015fi nu reflect\u0103 \u00een mod necesar pozi\u021bia ICNL .<\/span> <\/em><\/strong><\/p>\n [1]<\/span><\/a> Johnson D.R., Post D., \u201eThe rise of Law in cyberspace\u201d \u00cen: Stanford Law review , 1996, vol. 48, p. 1367, disponibil pe: http:\/\/papers.ssrn.com\/sol3\/papers.cfm?abstract_id=535<\/a>: Numit ini\u021bial ARPAnet (Advanced Research Projects Agency Network din SUA). Potrivit documentului, internetul a ap\u0103rut ca \u0219i o re\u021bea destinat\u0103 pentru promovarea \u0219i dezvoltarea tehnologiilor avansate \u00een domeniul militar, fiind un mijloc de comunicare dintre centrele militare ale armatei Statelor Unite ale Americii (SUA).\u00a0 Odat\u0103 cu extinderea re\u021belei ARPA \u0219i conectarea altor re\u021bele locale create de c\u0103tre unele campusuri universitare din SUA pentru a facilita schimbul de informa\u021bii la distan\u021b\u0103 dintre universit\u0103\u021bi, internetul a devenit o crea\u021bie colectiv\u0103, schimb\u00e2ndu-\u0219i inclusiv denumirea<\/span><\/p>\n [2]<\/a> \u00cen mod particular DUDO, Pactul Interna\u021bional Privind Drepturile Civile \u0219i Politice (ICCPR) sau Conven\u021bia European\u0103 pentru Drepturile Omului.\u00a0<\/span><\/p>\n [3]<\/a> Benedej W., Ketterman M., \u201eFreedom of Expression and the Internet\u201d, Council of Europe Publishing, Strasbourg, 2013, p. 24.\u00a0\u00a0<\/span><\/p>\n [4]<\/a> Benedej W., Ketterman M.\u201eFreedom of Expression and the Internet\u201d, Council of Europe Publishing, Strasbourg, 2013, p. 1375.<\/span><\/p>\n [5]<\/a> Wu T., \u201eNetwork Neutrality FAQ\u201d, disponibil pe: http:\/\/www.timwu.org\/network_neutrality.html<\/a>;<\/span><\/p>\n [6]<\/a> United Nations, \u201eThe promotion, protection and enjoyment of human rights on the Internet\u201d, 2012.<\/span><\/p>\n [7]<\/a> Council of Europe Internet Governance Strategy 2012-2015, para. 2.<\/span><\/p>\n [8]<\/a> The #KeepItOn report on internet shutdowns in 2019, p. 4, disponibil online: https:\/\/www.accessnow.org\/cms\/assets\/uploads\/2020\/02\/KeepItOn-2019-report-1.pdf<\/a>.<\/span><\/p>\n [9]<\/a> https:\/\/opennet.net\/research\/profiles\/moldova<\/a>.\u00a0<\/span><\/p>\n [10]<\/a> The #KeepItOn report on internet shutdowns in 2019, Sursa citat\u0103, <\/em>p. 4.<\/span><\/p>\n [11]<\/a> Sursa: Woodhams , S. (2019, March 28). Chad social media ban reaches one-year mark. Retrieved February 21, 2020, from https:\/\/africanarguments.org\/2019\/03\/28\/chad-social-media-shutdown-has-now-lasted-a-whole-year\/<\/a> preluat din raportul #KeepItOn report on internet shutdowns in 2019, p. 4.<\/span><\/p>\n [12]<\/a> Alena Epifanova, \u201eDeciphering Russia\u2019s \u201cSovereign Internet Law\u201d 2019, disponibil:\u00a0 https:\/\/dgap.org\/en\/research\/publications\/deciphering-russias-sovereign-internet-law<\/a><\/span><\/p>\n [13]<\/a> Danny Bradbury, (2021, 4 ianuarie) \u201eWelcome to the splinternet \u2013 where freedom of expression is suppressed and repressed, and Big Brother is watching\u201d preluat: https:\/\/www.theregister.com\/2021\/01\/04\/welcome_to_the_splinternet\/<\/a>.<\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Pandemia COVID-19 ne-a schimbat ireversibil. Muncim tot mai mult de acas\u0103, \u0219edin\u021bele de planificare s-au mutat din sala de \u0219edin\u021be pe ZOOM, cump\u0103r\u0103m mai mult de pe online pentru a evita s\u0103 mergem fizic \u00een magazine. Chiar \u0219i o consultare la medic acum poate fi desf\u0103\u0219urat\u0103 \u00een cabinetul de examinare virtual, \u00een cadrul unei \u0219edin\u021be […]<\/p>\n","protected":false},"author":10,"featured_media":22748,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[411],"tags":[],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/old.crjm.org\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22697"}],"collection":[{"href":"https:\/\/old.crjm.org\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/old.crjm.org\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/old.crjm.org\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/users\/10"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/old.crjm.org\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22697"}],"version-history":[{"count":22,"href":"https:\/\/old.crjm.org\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22697\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22906,"href":"https:\/\/old.crjm.org\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22697\/revisions\/22906"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/old.crjm.org\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/media\/22748"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/old.crjm.org\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22697"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/old.crjm.org\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22697"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/old.crjm.org\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22697"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![\"Cedo](\"https:\/\/old2.old.crjm.org\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/CEDO-articolul-10.png\")
<\/a><\/p>\nCaz curios \u00een practica CtEDO privind dreptul de acces la internet<\/em><\/strong><\/span><\/h2>\n
Pot \u0219i vor statele s\u0103 reglementeze internetul?<\/em><\/strong>\u00a0<\/span><\/h1>\n
\n
Fenomenul \u201eInternet shutdowns\u201d sau pana de curent<\/span> internet<\/span> <\/em><\/strong><\/h1>\n
![\"On](\"https:\/\/old2.old.crjm.org\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/on-internet-264x300.jpg\")
<\/p>\nNum\u0103rul \u0219i \u021b\u0103rile care au \u00eentrerupt accesul la internet \u00een 2019<\/em><\/strong><\/span><\/h2>\n
![\"Tari](\"https:\/\/old2.old.crjm.org\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/tari-deconectari-internet.png\")
<\/p>\n![\"Which-countries-border-chad\"](\"https:\/\/old2.old.crjm.org\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/which-countries-border-chad.jpg\")
__________________________________________________________<\/span><\/p>\nJustific\u0103ri \u201eoficiale\u201d versus cauze reale pentru care a fost \u00eentrerupt accesul la internet<\/em><\/strong><\/span><\/h2>\n
![\"Cauze](\"https:\/\/old2.old.crjm.org\/wp-content\/uploads\/2021\/01\/cauze-oficiale-reale.png\")
<\/p>\nTentativa statelor de a-\u0219i crea propriul internet<\/em><\/strong><\/span><\/h2>\n
Ce pot face ONG-urile pentru a proteja accesul la internet?<\/span> <\/em><\/strong><\/h1>\n