7 decembrie 2020<\/a>, atragem aten\u021bia societ\u0103\u021bii, autorit\u0103\u021bilor na\u021bionale \u0219i comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale la urm\u0103toarele acte \u0219i decizii toxice care genereaz\u0103 riscuri iminente la adresa stabilit\u0103\u021bii \u0219i securit\u0103\u021bii financiare, politice, economice \u0219i sociale din Republica Moldova:<\/p>\nAbrogarea \u201eLegii miliardului\u201d<\/strong><\/p>\n\n- 56 de deputa\u021bi ai PSRM, Partidul \u0218or \u0219i grupul parlamentar \u201epentru Moldova\u201d au adoptat proiectul de lege pentru abrogarea Legii 235\/2016. Prin acest vot s-a anulat mecanismul de rambursare de c\u0103tre Ministerul Finan\u021belor a creditelor de urgen\u021b\u0103 oferite de BNM celor trei b\u0103nci falimentare (BC Banca de Economii; BC Banca Social\u0103 \u0219i BC Unibank) \u00een perioada anilor 2014\/2015. Votul a fost realizat cu \u00eenc\u0103lcarea tuturor cerin\u021belor de transparen\u021b\u0103 \u0219i consultare \u00een procesul decizional a institu\u021biilor relevante. Mai mult ca at\u00e2t, abrogarea Legii 235\/2016 creeaz\u0103 riscuri iminente la adresa finan\u021belor publice, a echilibrelor macroeconomice \u00een cadrul economiei na\u021bionale \u0219i submineaz\u0103 \u00eencrederea partenerilor externi \u0219i a institu\u021biilor financiare interna\u021bionale fa\u021b\u0103 de statul Republica Moldova.<\/li>\n
- Anularea datoriei Ministerului Finan\u021belor c\u0103tre Banca Na\u021bional\u0103 a Moldovei va duce la subcapitalizarea BNM, f\u0103c\u00e2nd-o incapabil\u0103 s\u0103-\u0219i exercite atribu\u021biile conferite de lege: asigurarea stabilit\u0103\u021bii pre\u021burilor \u0219i a \u00eencrederii \u00een moneda na\u021bional\u0103. Acest fapt destul de rapid ar agrava pozi\u021bia financiar\u0103 a companiilor \u0219i cet\u0103\u021benilor, precum \u0219i stabilitatea finan\u021belor publice \u00een contextul \u00een care guvernul va fi nevoit s\u0103 contracteze noi datorii pentru a nu permite escaladarea unei crize sociale. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, aceasta va submina \u00eencrederea investitorilor \u00een stat, fapt ce va face procesul de atragere a creditelor \u0219i investi\u021biilor, \u00een special externe, \u0219i mai complicat\u0103.<\/li>\n
- Abrogarea Legii 235\/2016 risc\u0103 s\u0103 provoace haos \u00een economie \u0219i societate, dar se pare c\u0103 anume asta \u0219i-au propus deputa\u021bii pentru a-\u0219i realiza interesele \u00eenguste de grup, inclusiv salvarea celor vinova\u021bi de fraudele bancare.<\/li>\n<\/ul>\n
Revenirea la pragurile de pensionare de 57 ani pentru femei \u0219i 62 ani pentru b\u0103rba\u021bi<\/strong><\/p>\n\n- Parlamentul a aprobat \u00een lectur\u0103 final\u0103 proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.156\/1998 privind sistemul public de pensii (art.41, 42). Esen\u021ba acestei legi este mic\u0219orarea v\u00e2rstei de pensionare p\u00e2n\u0103 la nivelul anului 2016, c\u00e2nd a re\u00eenceput cre\u0219terea gradual\u0103 a v\u00e2rstei de pensionare (57 ani pentru femei \u0219i 62 ani pentru b\u0103rba\u021bi).<\/li>\n
- De\u0219i proiectul abordeaz\u0103 un subiect cu impact social \u0219i bugetar masiv, acesta a fost promovat cu o lips\u0103 total\u0103 de transparen\u021b\u0103, f\u0103r\u0103 consult\u0103ri publice \u0219i f\u0103r\u0103 ob\u021binerea tuturor avizelor necesare de la institu\u021biile implicate, \u00een special Guvernul, de la \u00eenregistrarea acestuia p\u00e2n\u0103 la votul final trec\u00e2nd doar 6 zile. Iese \u00een eviden\u021b\u0103 \u0219i superficialitatea notei de argumentare, care ofer\u0103 ZERO calcule asupra impactului bugetar al acestui proiect, de\u0219i implementarea acestei m\u0103suri poate determina falimentul sistemului public de pensii.<\/li>\n
- Cele mai conservative calcule arat\u0103 c\u0103 doar pentru anul 2020 ar fi necesar suplimentar la buget circa 1,4-1,5 miliarde Lei, iar pentru anii urm\u0103tori presiunea pe buget va cre\u0219te de c\u00e2teva ori av\u00e2nd \u00een vedere cre\u0219terea num\u0103rului oamenilor care vor atinge v\u00e2rsta sc\u0103zut\u0103 de<\/li>\n
- Cu alte cuvinte, majoritatea parlamentar\u0103 de conjunctur\u0103 PSRM-\u0218or a votat mic\u0219orarea v\u00e2rstei de pensionare f\u0103r\u0103 s\u0103 comunice societ\u0103\u021bii \u0219i care ar fi costurile acesteia, iar acestea pot fi dramatice reflectate prin: i) cre\u0219terea presiunii fiscale pe firme \u0219i angaja\u021bi prin majorarea substan\u021bial\u0103 a contribu\u021biilor de asigur\u0103ri sociale, ii) stoparea oric\u0103ror major\u0103ri de pensii \u0219i chiar for\u021barea de a reduce pensiile, pentru a le putea pl\u0103ti, iii) limitarea la maximum a cheltuielilor pentru investi\u021bii din bugetul de stat pentru a putea compensa prin transferuri deficitul fondului de pensii.<\/li>\n
- De\u0219i reforma pensiilor din 2016 nu a fost una perfect\u0103, aceasta a permis prin recalcularea \/ actualizarea \/ valorizarea pensiei pentru multe categorii de pensionari ca \u00een decurs de 4 ani pensia medie s\u0103 creasc\u0103 de la 1 275 la 2 050 lei, iar \u00een lipsa acestei reforme pensia medie ar fi fost la moment cu circa 500 lei mai mic\u0103. Dac\u0103 \u00een luna decembrie 2016 cheltuielile lunare ale fondului de pensii erau de 881 milioane lei, \u00een septembrie 2020 volumul acestora era cu peste 61% mai mare (1,4 miliarde Lei). Autorii proiectului au adus drept exemple despre v\u00e2rsta de pensionare state din alt\u0103 zon\u0103 geografic\u0103, sau cu situa\u021bie demografic\u0103 fundamental diferit\u0103, cum este \u0218ri Lanka, dar uit\u0103 s\u0103 men\u021bioneze c\u0103 \u00een majoritatea statelor din regiune fenomenul de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire a popula\u021biei a obligat statele s\u0103 majoreze v\u00e2rsta de pensionare, chiar \u0219i Federa\u021bia Rus\u0103, la care PSRM se raporteaz\u0103 frecvent, fiind la moment \u00een proces de cre\u0219tere a v\u00e2rstei de pensionare de la 55\/60 ani p\u00e2n\u0103 la 60\/65 ani.<\/li>\n
- \u00cen concluzie, prin adoptarea acestui proiect populist \u0219i f\u0103r\u0103 acoperire bugetar\u0103, deputa\u021bii PSRM-\u0218or ofer\u0103 popula\u021biei falsa iluzie c\u0103 vor ie\u0219i mai repede la pensie, dar nu spun c\u0103 prin aceasta \u00eei condamn\u0103 pe pensionari la pensii mizere \u0219i o b\u0103tr\u00e2ne\u021be nesigur\u0103.<\/li>\n
- Mai mult ca at\u00e2t, anularea reformei de pensii pericliteaz\u0103 poten\u021bialul Guvernului Republicii Moldova de a accesa fonduri externe solicitate de la Fondul Monetar Interna\u021bional, Uniunea European\u0103 \u0219i al\u021bi parteneri de dezvoltare.<\/li>\n<\/ul>\n
Aprobarea Politicii fiscale \u0219i vamale \u0219i a Legii bugetului pentru anul 2021 de c\u0103tre Parlament<\/strong><\/p>\n\n- Cea mai important\u0103 decizie anual\u0103 a Parlamentului – aprobarea politicii fiscale\/vamale (Legea nr. 476 din 01.12.2020) \u0219i a Legii bugetului de stat – a avut loc \u00een acest an f\u0103r\u0103 respectarea cerin\u021belor legale minime de transparen\u021b\u0103, \u00een lipsa consult\u0103rilor \u0219i cu includerea prevederilor care promoveaz\u0103 interese politice \u00eenguste. \u00cen perioada adopt\u0103rii Bugetului de Stat (octombrie – decembrie), Parlamentul are obliga\u021bia de a asigura un nivel suficient de informare, consultare \u0219i participare, pentru a se asigura c\u0103 acest document r\u0103spunde priorit\u0103\u021bilor existente, dar mai ales pentru a asigura controlul parlamentar al modului \u00een care sunt cheltui\u021bi banii publici.<\/li>\n
- Proiectele Politicii fiscale\/vamale \u0219i a Legii Bugetului de Stat 2021 au fost transmise \u00een Parlament de c\u0103tre Guvern la 1 decembrie 2020 \u0219i pe marginea acestora nu au fost organizate discu\u021bii parlamentare veritabile, documentul promov\u00e2nd deschis clientelismul politic, toate acestea, \u00een lipsa resurselor de acoperire a cheltuielilor, cu \u00eenc\u0103lcarea cras\u0103 a prevederilor Legii finan\u021belor publice \u0219i responsabilit\u0103\u021bii bugetar-fiscale \u0219i a Regulamentului Parlamentului. Unul din cele mai elocvente exemple este distribuirea prin Anexa 7 a Legii bugetului de stat a peste 350 milioane lei cu o discre\u021bie politic\u0103 discriminatorie \u0219i periculoas\u0103.<\/li>\n
- Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 este un exemplu prost de abuz al puterii deliberative \u00een stat, Parlamentul a dat un semnal extrem de periculos pentru statul de drept, \u00een care abuzul majorit\u0103\u021bii este legalizat, reduc\u00e2nd toate eforturile de bun\u0103 guvernare \u0219i gestiune a resurselor bugetare f\u0103cute din 2009 \u00eencoace la zero. Mai grav este \u0219i faptul c\u0103 \u00een situa\u021bia pandemiei \u0219i a crizei asociate cu aceasta, modific\u0103rile f\u0103cute \u00een Parlament nu vin s\u0103 rezolve nici una din problemele actuale ale \u021b\u0103rii: cre\u0219terea ratei \u0219omajului, problemele din sistemul de s\u0103n\u0103tate, educa\u021bie, sectorul real al economiei.<\/li>\n
- Problema plafon\u0103rii taxelor locale, r\u0103m\u00e2ne o tem\u0103 controversat\u0103, \u00een lipsa unui dialog veritabil \u0219i a unei platforme care s\u0103 analizeze limit\u0103rile pe care aceste plafoane le pune pentru prim\u0103rii, dar \u0219i a unei profunde ne\u00een\u021belegeri a ce \u00eenseamn\u0103 autonomia autorit\u0103\u021bilor locale. Ignorarea interesului comun al autorit\u0103\u021bilor locale a deputa\u021bilor, ne face s\u0103 credem c\u0103 domniile lor au uitat c\u0103 fiind ale\u0219i pe circumscrip\u021bii electorale, ei ar trebui s\u0103 reprezinte interesele acestora \u0219i \u00een Parlament.<\/li>\n<\/ul>\n
Modificarea Legii nr. 278\/2007 privind controlul tutunului<\/strong><\/p>\n