\u00cen hot\u0103r\u00e2rea Oleksandr Volkov c. Ucrainei, din 9 ianuarie 2013, CtEDO a stabilit urm\u0103toarele:<\/p>\n
1. Violarea art. 6 (1) CEDO \u00een ceea ce prive\u0219te:<\/p>\n
2. Violarea art. 8 CEDO, deoarece judec\u0103torul a fost concediat pentru \u201c\u00eenc\u0103lcarea jur\u0103m\u00e2ntului\u201d \u00een absen\u021ba unei interpret\u0103ri consistente a acestei infrac\u021biuni \u0219i a garan\u021biilor procedurale;<\/p>\n
3. Conform art. 46 CEDO, Ucrainei i s-a cerut reformarea sistemului de r\u0103spundere disciplinar\u0103 a judec\u0103torilor, \u00een calitate de m\u0103suri generale. \u00cen ceea ce \u021bine de m\u0103surile individuale, Ucraina urmeaz\u0103 s\u0103 restabileasc\u0103 reclamantul \u00een func\u021bia de judec\u0103tor a Cur\u021bii Supreme c\u00e2t de cur\u00e2nd posibil.<\/p>\n
Circumstan\u021bele cauzei<\/strong><\/p>\n \u00cencep\u00e2nd cu anul 2003, reclamantul a fost judec\u0103tor la Curtea Suprem\u0103 de Justi\u021bie (CSJ) a Ucrainei \u0219i din 2007, el a fost pre\u0219edinte al Colegiului Militar al CSJ. \u00cen 2007, el a fost ales membru al \u00cenaltului Consiliul al Justi\u021biei (\u00ceCJ), dar nu a putut exercita aceast\u0103 func\u021bie din cauza refuzului pre\u0219edintelui Comisiei Parlamentare pentru Justi\u021bie (Comisia Parlamentar\u0103) de a-i permite s\u0103 depun\u0103 jur\u0103m\u00e2ntul. \u00cen 2008 \u0219i 2009, doi membri ai \u00ceCJ, unul dintre care a fost ales ulterior pre\u0219edinte al \u00ceCJ, au condus anchete preliminare privind posibilele abateri ale reclamantului. Ei au conchis c\u0103 reclamantul a revizuit decizii adoptate de c\u0103tre so\u021bia fratelui s\u0103u, unele dintre acestea av\u00e2nd loc \u00een 2003, \u0219i c\u0103 el a s\u0103v\u00e2r\u0219it \u00eenc\u0103lc\u0103ri procedurale grave, unele dintre acestea av\u00e2nd loc \u00een 2006. \u00cen urma acestor anchete, pre\u0219edintele \u00ceCJ a prezentat Parlamentului dou\u0103 cereri privind concedierea reclamantului din func\u021bia de judec\u0103tor. \u00cen 2010, lu\u00e2nd \u00een considerare cererile \u00ceCJ \u0219i recomandarea Comisiei Parlamentare, Parlamentul a votat concedierea reclamantului pentru \u201c\u00eenc\u0103lcarea jur\u0103m\u00e2ntului\u201d. Potrivit reclamantului, pe durata votului electronic, majoritatea deputa\u021bilor erau absen\u021bi \u0219i cei prezen\u021bi au votat folosind cardurile colegilor lor absen\u021bi. Reclamantul a contestat concedierea sa \u00een fa\u021ba \u00cenaltei Cur\u021bi Administrative, care a constatat c\u0103 cererea \u00ceCJ de a-l concedia pe reclamant \u00een urma anchetei pre\u0219edintelui \u00ceCJ a fost legal\u0103 \u0219i \u00eentemeiat\u0103. \u00cenalta Curte Administrativ\u0103 a mai constatat c\u0103 decizia \u00ceCJ se baza pe rezultatele altei anchete care nu era legal\u0103, deoarece reclamantul \u0219i so\u021bia frateui s\u0103u nu erau considerate rude potrivit legisla\u021biei \u00een vigoare la acel moment. Totu\u0219i, instan\u021ba a refuzat s\u0103 caseze actele \u00ceCJ \u00een acea cauz\u0103, motiv\u00e2nd c\u0103 nu avea \u00eemputerniciri \u00een acest sens. \u00cenalta Curte Administrativ\u0103 a notat \u00een continuare c\u0103 nu au existat vio\u0219\u0103ri procedurale nici \u00een fa\u021ba Comisiei Parlamentare, nici \u00een Parlament.<\/p>\n \u00cen drept<\/strong><\/p>\n 1. Articolul 6 (1) CEDO<\/strong><\/p>\n (a) Independen\u021ba \u0219i impar\u021bialitatea organelor care au determinat cauza reclamantului<\/em><\/p>\n (i) \u00ceCJ<\/p>\n \u00cen ceea ce prive\u0219te procedurile diciplinare \u00eempotriva judec\u0103torilor, necesitatea particip\u0103rii substan\u021biale a judec\u0103torilor \u00een cadrul organului de r\u0103spundere disciplinar\u0103 a fost recunoscut\u0103 \u00een Carta European\u0103 a Statutului Judec\u0103torilor. Totu\u0219i, \u00ceCJ consta din 20 de membri numi\u021bi de diverse institu\u021bii. Trei membri erau numi\u021bi de c\u0103tre Pre\u0219edintele Ucrainei, trei \u2013 de c\u0103tre Parlament \u0219i trei \u2013 de c\u0103tre Conferin\u021ba Procurorilor. Ministrul Justi\u021biei \u0219i Procurorul General erau membri ex officio ai \u00ceCJ. Memebrii \u00ceCJ f\u0103r\u0103 studii juridice care erau numi\u021bi direct de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile legislative \u0219i executive constituiau marea majuritate a \u00ceCJ. Ca urmare, cauza reclamantului a fost examinat\u0103 de 16 membri ai \u00ceCJ care au asistat la \u0219edin\u021b\u0103, dintre care doar 3 erau judec\u0103tori. \u00cen plus, doar 4 membri ai \u00ceCJ activau \u00een mod permanent. Ceilal\u021bi membri continuau s\u0103 lucreze \u0219i s\u0103 primeasc\u0103 salariu \u00een afara \u00ceCJ, ceea ce implica inevitabil dependen\u021ba lor material\u0103, ierarhic\u0103 \u0219i administrativ\u0103 fa\u021b\u0103 de angajatorii primari \u0219i ceea ce punea \u00een pericol independen\u021ba \u0219i impar\u021bialitatea lor. Curtea s-a referit \u0219i la opinia Comisiei de la Vene\u021bia (para. 79 al hot\u0103r\u00e2rii), potrivit c\u0103reia includerea Procurorului General \u00een calitate de membru ex officio al \u00ceCJ ridic\u0103 anumite \u00eentreb\u0103ri, deoarece aceasta ar putea s\u0103 aib\u0103 un efect descurajator asupra judec\u0103torilor \u0219i s\u0103 fie perceput ca o poten\u021bial\u0103 amenin\u021bare. Procurorul General este plasat \u00een topul ierarhiei sistemului procuraturii \u0219i supravegheaz\u0103 to\u021bi procurorii. \u00cen lumina rolului s\u0103u func\u021bional, procurorii particip\u0103 \u00een multe cauze \u00een care judec\u0103torii urmeaz\u0103 s\u0103 decid\u0103. Prezen\u021ba Procurorului General \u00een cadrul unei institu\u021bii responsabile de numirea, aplicarea sanc\u021biunilor disciplinare \u0219i concedierea judec\u0103torilor a creat un risc ca judec\u0103torii sa nu ac\u021bioneze impar\u021bial \u00een asemenea cazuri sau ca Procurorul General s\u0103 nu ac\u021bioneze impar\u021bial \u00een privin\u021ba judec\u0103torilor ale c\u0103ror decizii el le dezaprob\u0103. Acea\u0219i regul\u0103 se aplic\u0103 \u0219i altor membri ai \u00ceCJ numi\u021bi de c\u0103tre Conferin\u021ba Procurorilor.<\/p>\n Suplimentar, membrii \u00ceCJ care au condus anchetele preliminare \u00een cazul reclamantului \u0219i au depus cereri pentru demiterea sa, au luat parte ulterior la luarea deciziei privind concedierea acestuia. Unul dintre ace\u0219ti membri a fost numit Pre\u0219edinte al \u00ceCJ \u0219i a prezidat \u0219edin\u021ba \u00een cazul reclamantului. Rolul acestor membri \u00een \u00eenaintarea acuza\u021biilor \u00eempotriva reclamantului, bazate pe rezultatele propriilor anchete, ridic\u0103 dubii rezonabile privind impar\u021bialitatea lor la adoptarea deciziei \u00een cazul reclamantului. Prin urmare, faptele acestei cauze divulg\u0103 probleme serioase \u00een privin\u0219a at\u00e2t a deficien\u021belor structurale \u00een procedurile \u00een fa\u021ba \u00ceCJ, c\u00e2t \u0219i aparen\u021ba par\u021bialit\u0103\u021bii personale din partea unor membri ai \u00ceCJ \u00een cauza reclamantului. Prin urmare, procedurile \u00een fa\u021ba \u00ceCJ nu au fost compatibile cu principiile de independen\u021b\u0103 \u0219i impar\u021bialitate cerute de art. 6 (1) CEDO.<\/p>\n (ii) Comisia Parlamentar\u0103<\/p>\n Pre\u0219edintele \u0219i unul dintre membrii Comisiei erau membri ai \u00ceCJ \u0219i au luat parte la adoptarea deciziei \u00een cazul reclamantului la ambele nivele. Prin urmare, este posibil c\u0103 ei nu au ac\u021bionat impar\u021bial la examinarea cererilor din partea \u00ceCJ. \u00cen acela\u0219i timp, membrii \u00ceCJ nu puteau s\u0103 se autorecuzeze, deoarece aceast\u0103 procedur\u0103 nu era prev\u0103zut\u0103 de legisla\u021bia \u00een vigoare. Aceasta reprezinta lipsa garan\u021biilor necesare pentru conformarea procedurilor cu testul de impar\u021bialitate obiectiv\u0103.<\/p>\n (iii) Adunarea Plenar\u0103 a Parlamentului<\/p>\n \u00cen totalitatea sa, procedura la adunarea plenar\u0103 nu a fost un forum potrivit pentru examinarea chestiunilor de fapt \u0219i drept, administrarea probelor \u0219i calificarea legal\u0103 a faptelor. Rolul politicienilor care stau \u00een Parlament, c\u0103rora nu li se cere s\u0103 aib\u0103 experien\u021b\u0103 juridic\u0103, nu a fost clarificat suficient de c\u0103tre Guvern \u0219i nu a fost justificat pentru a fi compatibil cu cerin\u021ba independen\u021bei \u0219i impar\u021bialit\u0103\u021bii unui tribunal.<\/p>\n (iv) \u00cenalta Curte Administrativ\u0103<\/p>\n \u00cenalta Curte Administrativ\u0103 a avut \u00eemputerniciri de a declara deciziile \u00ceCJ \u0219i a Parlamentului fiind ilegale, dar nu a avut \u00eemputerniciri de a le anula. Reclamantul nu a fost restabilit \u00een fuc\u021bia sa \u00een mod automat, datorit\u0103 exclusiv deciziei cu caracter declarativ a \u00cenaltei Cur\u021bi Administrative. \u00cen plus, argumente importante ale reclamantului nu au fost examinate de c\u0103tre \u00cenalta Curte Administrativ\u0103, prin urmare, controlul judiciar nu a fost suficient.<\/p>\n Mai mult ca at\u00e2t, judec\u0103torii \u00cenaltei Cur\u021bi Administrative erau de asemenea sub jurisdic\u021bia disciplinar\u0103 a \u00ceCJ \u0219i puteau fi subiec\u021bi ai procedurilor disciplinare \u00een fa\u021ba \u00ceCJ. Av\u00e2nd \u00een vedere atribu\u021biile extinse ale \u00ceCJ cu privire la cariera judec\u0103torilor (selectare, disciplin\u0103 \u0219i concediere) \u0219i lipsa garan\u021biilor de independen\u021b\u0103 \u0219i impar\u021bialitate ale \u00ceCJ (examinate mai sus), Curtea nu este convins\u0103 c\u0103 judec\u0103torii \u00cenaltei Cur\u021bi Administrative care au examinat cazul reclamantului, au fost capabili s\u0103 demonstreze c\u0103 au fost \u201cindependen\u021bi \u0219i impar\u021biali\u201d.<\/p>\n Prin urmare, autorit\u0103\u021bile na\u021bionale nu au asigurat determinarea independent\u0103 \u0219i impar\u021bial\u0103 a cauzei reclamantului \u0219i controlul judiciar subsecvent nu a \u00eenl\u0103turat aceste defecte. (b)<\/em>\u00a0Lipsa unui termen de prescrip\u021bie pentru aplicarea sanc\u021biunii disciplinare<\/em><\/p>\n Reclamantul a fost plasat \u00eentr-o situa\u021bie foarte dificil\u0103, deoarece el a trebuit s\u0103 prezinte argumente \u00een fa\u021ba \u00ceCJ \u00een 2010 pentru evenimente care au avut loc \u00een 2003 \u0219i 2006. Legea na\u021bional\u0103 nu a oferit niciun termen-limit\u0103 pentru procedurile de concediere a unui judec\u0103tor pentru \u201c\u00eenc\u0103lcarea jur\u0103m\u00e2ntului\u201d. \u00cen timp ce Curtea nu consider\u0103 adecvat s\u0103 indice care trebuie s\u0103 fie acest termen-limit\u0103, o astfel de abordare nelimitat\u0103 \u00een timp a cazurilor de r\u0103spundere disciplinar\u0103 constituie o amenin\u021bare serioas\u0103 a principiului de securitate juridic\u0103.<\/p>\n Concluzie: violare (\u00een unanimitate)<\/p>\n (c) Votarea procedurii \u00een cadrul Adun\u0103rii Plenare a Parlamentului<\/em><\/p>\n Decizia de demitere a reclamantului a fost votat\u0103 \u00een absen\u021ba majorit\u0103\u021bii membrilor Parlamentului. Deputa\u021bii prezen\u021bi au folosit \u00een mod deliberat voturile colegilor lor ansen\u021bi. Prin urmare, decizia a fost adoptat\u0103 cu \u00eenc\u0103lcarea Constitu\u021biei, Statutului Deputa\u021bilor \u0219i Regulamentului Parlamentului. Prin urmare, votul a \u00eenc\u0103lcat principiul securit\u0103\u021bii juridice. \u00cenalta Curte Administrativ\u0103 nu a examinat acest aspect \u00een mod adecvat.<\/p>\n Concluzie: violare (\u00een unanimitate)<\/p>\n (d) Compozi\u021bia Colegiului \u00cenaltei Cur\u021bi Administrative<\/em><\/p>\n Potrivit legisla\u021biei na\u021bionale, componen\u021ba Colegiului care urma s\u0103 examineze cauza reclamantului urma s\u0103 fie definit\u0103 de c\u0103tre Pre\u0219edintele \u00cenaltei Cur\u021bi Administrative, dar mandatul s\u0103u de Pre\u0219edinte de 5 ani expirase atunci c\u00e2nd aceasta a fost numit\u0103. Prevederile legii care reglementa alegerea pre\u0219edin\u021bilor cur\u021bilor au fost declarate neconstitu\u021bionale, iar noi prevederi nu au fost adoptate. \u00centre timp, alegerea pre\u0219edin\u021bilor cur\u021bilor a fost un subiect de discu\u021bii aprinse \u00eentre autorit\u0103\u021bile ucraine\u0219ti. Curtea nu a putut constata c\u0103 colegiul care a decis cauza reclamantului a fost compus\u0103 \u00eentr-un mod compatibil cu cerin\u021ba \u201ctribunalului stabilit de lege\u201d<\/p>\n Concluzie: violare (\u00een unanimitate)<\/p>\n 2. Articolul 8 CEDO<\/strong><\/p>\n Concedierea reclamantului a constituit o ingerin\u021b\u0103 \u00een dreptul s\u0103u la via\u021ba privat\u0103 \u0219i de familie. Constatarea Cur\u021bii precum c\u0103 votul parlamentar privind decizia sa de concediere nu a fost legal, este suficient pentru a constata c\u0103 ingerin\u021ba nu a fost justificat\u0103 \u0219i constituie violarea art. 8 CEDO. \u00cen momentul \u00een care cauza reclamantului a fost decis\u0103, nu existau recomand\u0103ri sau practic\u0103 privind interpretarea no\u021biunii de \u201c\u00eenc\u0103lcarea jur\u0103m\u00e2ntului\u201d \u0219i nu existau garan\u021bii procedurale adecvate pentru prevenirea arbitrar\u0103 a acestei prevederi. \u00cen special, legisla\u021bia na\u021bional\u0103 nu a aplicat un termen-limit\u0103 pentru procedurile \u00eempotriva unui judec\u0103tor pentru \u201c\u00eenc\u0103lcarea jur\u0103m\u00e2ntului\u201d, care a dus la o discre\u021bie nelimitat\u0103 a autorit\u0103\u021bilor de r\u0103spundere disciplinar\u0103 \u0219i au subminat principiul de certitudine juridic\u0103. \u00cen plus, legea na\u021bional\u0103 nu a stabilit o scar\u0103 a sanc\u021biunilor pentru abaterile disciplinare \u0219i nu a stabilit reguli pentru asigurarea aplic\u0103rii acestora \u00een conformitate cu principiul propor\u021bionalit\u0103\u021bii. \u00cen final, nu a existat un cadru potrivit pentru revizuirea independent\u0103 \u0219i impar\u021bial\u0103 a demiterii pentru \u201c\u00eenc\u0103lcarea jur\u0103m\u00e2ntului\u201d.<\/p>\n Concluzie: violare (\u00een unanimitate)<\/p>\n 3. Articolul 41 CEDO<\/strong><\/p>\n Reclamantului i s-au acordat EUR 2,000 cu titlu de prejudiciu moral. Chestiunea privind compensarea prejudiciului material a fost rezervat\u0103 pentru o hot\u0103r\u00e2re separat\u0103.<\/p>\n 4. Articolul 46 CEDO<\/strong><\/p>\n (a) M\u0103suri generale<\/em><\/p>\n Cauza a dezv\u0103luit probleme sistemice grave privind func\u021bionarea justi\u021biei \u00een Ucraina. \u00cen special, sistemul de r\u0103spundere disciplinar\u0103 judec\u0103toreasc\u0103 nu a asigurat separarea suficient\u0103 a justi\u021biei de alte puteri \u00een stat. \u00cen plus, acesta nu a asigurat garan\u021bii potrivite \u00eempotriva abuzului \u0219i aplic\u0103rii gre\u0219ite a m\u0103surilor disciplinare \u00een detrimentul independen\u021bei judec\u0103tore\u0219ti. Statul p\u00e2r\u00e2t urmeaz\u0103, prin urmare, s\u0103 adopte anumite m\u0103suri generale av\u00e2nd ca scop reformarea sistemului de r\u0103spundere disciplinar\u0103 a judec\u0103torilor. Aceste m\u0103suri trebuie s\u0103 includ\u0103 reforme legislative implic\u00e2nd restructurarea bazei institu\u021bionale a sistemului. M\u0103surile trebuie s\u0103 implice dezvoltarea formelor \u0219i principiilor potrivite de aplicare coerent\u0103 a legii na\u021bionale \u00een acest domeniu.<\/p>\n (b) M\u0103suri individuale<\/em><\/p>\n Av\u00e2nd \u00een vedere necesitatea reform\u0103rii sistemului de r\u0103spundere disciplinar\u0103 a judec\u0103torilor, redeschiderea procedurilor disciplinare nu ar constitui o form\u0103 potrivit\u0103 de redresare pentru viol\u0103rile constatate. Nu exist\u0103 temeiuri de a crede c\u0103 cauza reclamantului ar fi rejudecat\u0103 \u00een conformitate cu principiile CEDO \u00een viitorul apropiat. Curtea nu a v\u0103zut niciun motiv pentru indicarea acestei m\u0103suri. Av\u00e2nd \u00een vedere circumstan\u021bele excep\u021bionale ale cauzei \u0219i necesitatea urgent\u0103 de a pune cap\u0103t viol\u0103rilor articolelor 6 \u0219i 8, Curtea a decis c\u0103 statul p\u0103r\u00e2t urmeaz\u0103 s\u0103 asigure restabilirea reclamantului \u00een func\u021bia de judec\u0103tor al CSJ c\u00e2t de cur\u00e2nd posibil.<\/p>\n
\nConcluzie: violare (\u00een unanimitate)<\/p>\n