{"id":19133,"date":"2012-10-28T11:53:39","date_gmt":"2012-10-28T09:53:39","guid":{"rendered":"http:\/\/crjm.org\/?p=19133"},"modified":"2020-05-19T10:38:09","modified_gmt":"2020-05-19T07:38:09","slug":"opinie-juridica-pe-marginea-sesizarii-privind-neconstitutionalitatea-unor-prevederi-ale-legii-cu-privire-la-libertatea-de-exprimare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/old.crjm.org\/ru\/opinie-juridica-pe-marginea-sesizarii-privind-neconstitutionalitatea-unor-prevederi-ale-legii-cu-privire-la-libertatea-de-exprimare\/","title":{"rendered":"Opinie juridic\u0103 pe marginea sesiz\u0103rii privind neconstitu\u0163ionalitatea unor prevederi ale Legii cu privire la libertatea de exprimare"},"content":{"rendered":"
Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale a Republicii Moldova<\/div>\n
str. A. L\u0103pu\u015fneanu 28, mun. MD 2004 Chi\u015fin\u0103u<\/div>\n
Chi\u015fin\u0103u, 5 octombrie 2012<\/div>\n
Sesizarea nr. 22a<\/div>\n
OPINIE JURIDIC\u0102<\/strong><\/div>\n
pe marginea sesiz\u0103rii privind neconstitu\u0163ionalitatea unor prevederi ale<\/strong><\/div>\n
Legii cu privire la libertatea de exprimare<\/strong><\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
Prin prezenta, semnatarii prezint\u0103 opinia lor pe marginea sesiz\u0103rii deputatului \u00een Parlament Serghei S\u00ceRBU privind neconstitu\u0163ionalitatea art. 15 alin. 2, art. 17, art. 18 alin. 2 g) \u015fi art. 18 alin. 4 c) ale Legii cu privire la libertatea de exprimare. Autorul sesiz\u0103rii sus\u0163ine c\u0103 procedura prealabil\u0103 pentru ini\u0163ierea unei ac\u0163iuni \u00een def\u0103imare \u015fi termenul redus de adresare \u00een instan\u0163a de judecat\u0103 pentru def\u0103imare sunt contrare art. 20 al Constitu\u0163iei. \u00cen special, autorul sesiz\u0103rii sus\u0163ine c\u0103 acestea nu sunt conforme Conven\u0163iei Europene a Drepturilor Omului (CEDO), prin prisma c\u0103reia urmeaz\u0103 s\u0103 fie interpretate prevederile constitu\u0163ionale cu privire la drepturile omului.<\/div>\n
a)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Chestiuni generale de drept<\/div>\n
1. Articolului 4 al Constitu\u0163iei prevede c\u0103 dispozi\u0163iile constitu\u0163ionale privind drepturile \u015fi libert\u0103\u0163ile fundamentale ale omului sunt interpretate \u00een concordan\u0163\u0103 cu tratatele interna\u0163ionale la care Republica Moldova este parte. Republica Moldova este parte la CEDO \u00eencep\u00e2nd cu anul 1997. Interpretarea CEDO este f\u0103cut\u0103 de c\u0103tre Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului (CtEDO). \u00cen hot\u0103r\u00e2rea sa nr. 10, din 16 aprilie 2010, (p. 2) Curtea Constitu\u0163ional\u0103 a notat c\u0103 practica CtEDO este obligatorie pentru Republica Moldova.<\/div>\n
2. Interpret\u00e2nd art. 20 al Constitu\u0163iei, \u00een hot\u0103r\u00e2rea nr. 16, din 28 mai 1998, Curtea Constitu\u0163ional\u0103 a men\u0163ionat c\u0103 dreptul de acces la justi\u0163ie garantat de Constitu\u0163ie nu este unul nelimitat \u015fi poate fi restr\u00e2ns prin lege (p. 3). Aceast\u0103 hot\u0103r\u00e2re a Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale a fost modificat\u0103 \u00een parte prin hot\u0103r\u00e2rea nr. 10, din 16 aprilie 2010. Totu\u015fi, chiar \u015fi \u00een ultima hot\u0103r\u00e2re Curtea Constitu\u0163ional\u0103 a men\u0163ionat c\u0103 art. 20 al Constitu\u0163iei nu se aplic\u0103 rela\u0163iilor ce \u0163in de alegerea, numirea \u015fi destituirea din func\u0163iile publice a persoanelor oficiale exponente ale unui interes politic deosebit, adic\u0103 a confirmat faptul c\u0103 dreptul garantat de art. 20 al Constitu\u0163iei nu este absolut. Aceea\u015fi concluzie reiese \u015fi din hot\u0103r\u00e2rea nr. 46, din 21 noiembrie 2002, prin care Curtea Constitu\u0163ional\u0103 a recunoscut constitu\u0163ionale unele prevederi ale Legii contenciosului administrativ care au exclus controlul judec\u0103toresc al unor acte administrative.<\/div>\n
Posibilitatea restr\u00e2ngerii dreptului de acces la justi\u0163ie reiese chiar \u015fi din textul articolului 20 al Constitu\u0163iei. Astfel, alin. 2 al articolului men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 legea nu poate \u201e\u00eengr\u0103di\u201d accesul la justi\u0163ie. El nu folose\u015fte cuv\u00e2ntul \u201ea limita\u201d.<\/div>\n
3. Articolul 6 CEDO garanteaz\u0103 accesul la justi\u0163ie. El devine aplicabil sub aspect civil doar dac\u0103 este vorba de \u201e\u00eenc\u0103lcarea\u201d unui drept. Acest termen acoper\u0103 doar ingerin\u0163ele serioase (a se vedea Sporrong \u015fi Lonnroth c. Suediei, 23 septembrie 1982, \u00a7 81). Astfel, \u00een cauza Skorobogatykh c. Rusiei (decizia din 8 iunie 2006) CtEDO a constatat c\u0103 contestarea unor proceduri care nu erau decisive pentru asigurarea drepturilor nu a constituit o ingerin\u0163\u0103 serioas\u0103.<\/div>\n
4. \u00cen hot\u0103r\u00e2rea Jesina c. Cehiei, din 26 iulie 2007, \u00a7 25, CEDO a reiterat c\u0103 dreptul de acces la o instan\u0163\u0103, garantat de art. 6 CEDO, nu este absolut. El poate fi limitat, \u00een special prin instituirea condi\u0163iilor de admisibilitate, domeniu \u00een care statul se bucur\u0103 de o anumit\u0103 marj\u0103 de apreciere. Aceste limit\u0103ri trebuie s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 un scop legitim \u015fi s\u0103 fie asigurat\u0103 o propor\u0163ionalitate \u00eentre interesul persoanei \u015fi scopul legitim urm\u0103rit (a se vedea hot\u0103r\u00e2rea Gu\u00e9rin c. Gran\u0163ei, 29 iulie 1998, \u00a7 37). Totu\u015fi, limit\u0103rile nu trebuie s\u0103 reduc\u0103 la zero esen\u0163a acestui drept.<\/div>\n
5. CEDO men\u0163ioneaz\u0103 constant c\u0103 regulile de procedur\u0103 \u015fi termenele procedurale au scopul de a asigura o bun\u0103 administrare a justi\u0163iei \u015fi, \u00een special, securitatea raporturilor juridice, iar cei implica\u0163i \u00een proceduri trebuie s\u0103 se a\u015ftepte ca aceste reguli s\u0103 fie aplicate (a se vedea hot\u0103r\u00e2rea Miragall Escolano \u015f.a. c Spaniei, 25 ianuarie 2000, \u00a7 33). Cei care doresc s\u0103 se adreseze la CtEDO trebuie s\u0103 se conformeze regulilor de procedur\u0103 prev\u0103zute de legisla\u0163ia na\u0163ional\u0103. Nerespectarea acestei cerin\u0163e, chiar \u015fi din gre\u015feal\u0103, duce la respingerea cererilor pe motiv de neepuizare a c\u0103ilor de recurs interne (hot\u0103r\u00e2rea Gafgen c. Germaniei, 1 iunie 2010, \u00a7 143). \u00cen recenta hot\u0103r\u00e2re Plotnicova c. Moldovei (15 mai 2012) CtEDO a declarat inadmisibil\u0103, pentru neepuizarea c\u0103ilor de recurs interne, preten\u0163ia privind maltratarea reclamantului, deoarece acesta nu s-a pl\u00e2ns procurorului ierarhic superior (\u00a7 28).<\/div>\n
6. La 5 septembrie 2001, Comitetul de Mini\u015ftri al Consiliului Europei (CM al CoE) a adoptat Recomandarea nr. (2001)9 privind c\u0103ile alternative de solu\u0163ionare a litigiilor dintre autorit\u0103\u0163ile administrative \u015fi persoanele private. Ea recomand\u0103 statelor s\u0103 promoveze utilizarea c\u0103ilor alternative de solu\u0163ionare a litigiilor. Punctul II i. al anexei la aceast\u0103 Recomandare men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 c\u0103ile alternative (recursul administrativ, concilierea, medierea sau tranzac\u0163ia) pot fi obligatorii \u015fi constitui astfel o condi\u0163ie prealabil\u0103 pentru declan\u015farea procedurilor legale.<\/div>\n
La 18 septembrie 2002, CM al CoE a adoptat Recomandarea nr. (2002)10 privind medierea \u00een materie civil\u0103. P. 4 al anexei la aceasta men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 aceast\u0103 mediere poate avea loc at\u00e2t \u00een cadrul procedurilor judiciare c\u00e2t \u015fi \u00een afara acestora, iar p. 11 las\u0103 la discre\u0163ia statelor decizia cu privire la restr\u00e2ngerea dreptului de a apela la justi\u0163ie prin clauze de mediere.<\/div>\n
P. 3 al Recomand\u0103rii CM nr. (81)7 cere statelor s\u0103 \u00eentreprind\u0103 m\u0103suri pentru facilitarea sau \u00eencurajarea concilierii p\u0103r\u0163ilor sau a reglement\u0103rii amiabile \u00eenainte de demararea procedurilor judiciare. Aceia\u015fi recomandare este con\u0163inut\u0103 \u015fi \u00een p. I al Recomand\u0103rii CM nr. (86)12.<\/div>\n
b)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dac\u0103 procedura prejudiciar\u0103 obligatorie este conform\u0103 Constitu\u0163iei?<\/div>\n
7. Autorul sesiz\u0103rii nu sus\u0163ine c\u0103 procedura prealabil\u0103 dureaz\u0103 prea mult sau duce la imposibilitatea sesiz\u0103rii instan\u0163ei de judecat\u0103. El nu sus\u0163ine nici c\u0103 regulile cu privire la aceast\u0103 procedur\u0103 nu sunt suficient de clare. Ele doar sus\u0163ine c\u0103 procedura prealabil\u0103 nu ar trebui s\u0103 fie obligatorie.<\/div>\n
8. Contrar celor sugerate de c\u0103tre autorul sesiz\u0103rii, art. 20 al Constitu\u0163ie nu se refer\u0103 la un drept absolut (a se vedea p. 2 de mai sus). Organizarea justi\u0163iei inevitabil creeaz\u0103 incomodit\u0103\u0163i pentru justi\u0163iabil, \u00eens\u0103 cel mai important este de a asigura un echilibru \u00eentre interesul persoanei \u015fi interesul comun al societ\u0103\u0163ii. Ceea ce sugereaz\u0103 autorul sesiz\u0103rii mai degrab\u0103 \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163e\u015fte accesul la justi\u0163ie dec\u00e2t \u00eel faciliteaz\u0103, or persoana se adreseaz\u0103 \u00een justi\u0163ie pentru solu\u0163ionarea problemei sale. F\u0103r\u0103 proceduri prealabile instan\u0163ele judec\u0103tore\u015fti, cel mai probabil, vor fi supra\u00eenc\u0103rcate iar solu\u0163ia per care o a\u015fteapt\u0103 persoana va veni foarte t\u00e2rziu \u2013 mult mai t\u00e2rziu dec\u00e2t prin folosirea procedurii prealabile. \u00cen acela\u015fi timp, aceasta va \u00eengreuna examinarea \u015fi a altor cauze, unele dintre care ar putea fi urgente.<\/div>\n
9. Procedura prejudiciar\u0103 obligatorie, \u00eentr-o form\u0103 sau alta, este prev\u0103zut\u0103 de toate sistemele de drept. \u00cen Republica Moldova ea a existat mereu. Astfel, p\u00e2n\u0103 \u00een 2003 ea era obligatorie \u00een litigiile economice. Din anul 2000, Legea contenciosului administrativ oblig\u0103 persoanele s\u0103 cear\u0103 mai \u00eent\u00e2i autorit\u0103\u0163ii publice anularea actului administrativ cu care nu sunt de acord. Aceast\u0103 obliga\u0163ie exista \u00een ceea ce prive\u015fte anularea actelor administrative \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2000 (a se vedea art. 2384\u00a0<\/sup>al vechiului Cod de procedur\u0103 civil\u0103). \u00cen urma modific\u0103rii \u00een anul 2006 a Codului de procedur\u0103 penal\u0103, ac\u0163iunile organului de urm\u0103rire penal\u0103, p\u00e2n\u0103 a fi contestate la judec\u0103torul de instruc\u0163ie, urmeaz\u0103 a fi\u00a0 depl\u00e2nse la procuror sau procurorul ierarhic superior. La fel, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice oblig\u0103 persoanele, p\u00e2n\u0103 a se adresa \u00een judecat\u0103, s\u0103 solicite de la comisii administrative special create compensarea prejudiciului material cauzat prin confiscarea averii.<\/div>\n
10. Depunerea cererii prealabile conform Legii cu privire la libertatea de exprimare (Legea) nu necesit\u0103 cuno\u015ftin\u0163e speciale, iar art. 15 alin. 4 Legii \u00eei indic\u0103 persoanei afectate ce trebuie s\u0103 con\u0163in\u0103 cererea prealabil\u0103. Termenul prev\u0103zut de Lege pentru examinarea cererii prealabile este de doar 5 zile (art. 16 alin. 1). Legea nu oblig\u0103 ob\u0163inerea unui r\u0103spuns la cererea prealabil\u0103. \u00cen cazul \u00een care persoana afectat\u0103 nu prime\u015fte, \u00een termenul prev\u0103zut de lege, un r\u0103spuns la cererea prealabil\u0103 ea se poate adresa \u00een instan\u0163a de judecat\u0103. Persoana se poate adresa \u00een instan\u0163a de judecat\u0103 \u015fi dac\u0103 cererea prealabil\u0103 a fost admis\u0103 doar \u00een parte (art. 16 alin. 5 al Legii). \u00cen astfel de circumstan\u0163e, nu se poate spune c\u0103 impedimente create pentru sesizarea instan\u0163ei de judecat\u0103 \u00een cauzele \u00een def\u0103imare sunt suficient de \u201eserioase\u201d pentru a determina o ingerin\u0163\u0103 \u00een dreptul garantat de art. 6 CEDO (a se vedea p. 3 de mai sus) \u015fi de art. 20 al Constitu\u0163iei.<\/div>\n
11. Pe de alt\u0103 parte, introducerea procedurii prealabile urm\u0103re\u015fte mai multe scopuri legitime \u00eentr-o societate democratic\u0103. Ea creeaz\u0103 premize pentru solu\u0163ionarea mai rapid\u0103 a problemei persoanei afectate sau concilierea p\u0103r\u0163ilor. De asemenea, ea reduce din sarcina judec\u0103torilor, contribuind astfel la ridicarea calit\u0103\u0163ii actului de justi\u0163ie \u015fi scurtarea duratei de examinare a cauzelor \u00een judecat\u0103. Ultimul scop este deosebit de important \u00een zilele actuale, c\u00e2nd num\u0103rul cauzelor examinate de judec\u0103tori este \u00een cre\u015ftere. Astfel de m\u0103suri sunt acceptate de CtEDO (a se vedea pp. 4 \u015fi 5 de mai sus) \u015fi chiar \u00eencurajate de c\u0103tre Consiliul Europei (a se vedea p. 6 de mai sus).<\/div>\n
12. Mai mult, \u00een cazul acestei Legii, procedura prejudiciar\u0103 obligatorie se pare c\u0103 a fost introdus\u0103 pentru \u00eenc\u0103 un scop legitim \u2013 prevenirea h\u0103r\u0163uirii jurnali\u015ftilor. Republica Moldova a fost condamnat\u0103 de CtEDO \u00een 11 cazuri pentru \u00eenc\u0103lcarea libert\u0103\u0163ii de exprimare a jurnali\u015ftilor ca urmare a admiterii ac\u0163iunilor \u00een def\u0103imare. \u00cen multe din aceste cauze, persoana care pretindea c\u0103 este def\u0103imat\u0103 depunea cererea \u00een instan\u0163a de judecat\u0103 \u015fi solicita examinarea cauzei \u00een lipsa sa, aparent, pentru a determina jurnali\u015ftii s\u0103 nu mai scrie despre ea (a se vedea hot\u0103r\u00e2rile Flux, Flux nr. 2, Flux nr. 4, \u0162ara \u015fi Poiat\u0103 sau Flux nr. 7).\u00a0 \u00cen acela\u015fi timp, Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova (p. 2.11 ) prevede datoria jurnalistului s\u0103-\u015fi corecteze erorile \u00een cel mai scurt timp.<\/div>\n
13. Procedura prealabil\u0103 este deosebit de util\u0103 \u00een cazurile \u00een def\u0103imare. \u00cen nod normal, \u00een aceste cauze persoana afectat\u0103 urm\u0103re\u015fte restabilirea bunului nume. Cel mai bun mijloc pentru acesta este infirmarea c\u00e2t mai rapid\u0103 a informa\u0163iilor care nu corespund adev\u0103rului. Procedura prealabil\u0103 faciliteaz\u0103 acest proces, iar o infirmarea ar putea loc \u00een majoritatea cazurilor \u00een cel mult 20 de zile de la depunerea cererii prealabile (5 zile pentru examinarea cererii \u015fi 15 zile pentru rectificarea sau dezmin\u0163irea informa\u0163iei). O hot\u0103r\u00e2re judec\u0103toreasc\u0103 prin care se dispune dezmin\u0163irea informa\u0163iei ar putea deveni executorie, \u00een cel mai bun caz, peste c\u00e2teva luni. Mai mult, \u00een cadrul procedurii prealabile, persoana afectat\u0103 poate solicita compensa\u0163ii materiale \u015fi morale (a se vedea art. 16 alin. 2 al Legii), iar Legea prevede, ca regul\u0103 general\u0103, un termen de doar 15 zile pentru plata acestora (art. 16 alin. 4).<\/div>\n
14. Din motivele de mai sus, consider\u0103m c\u0103 instituirea procedurii prealabile obligatorii \u00een cauzele \u00een def\u0103imare nu reprezint\u0103 o \u201e\u00eengr\u0103dire\u201d a accesului la justi\u0163ie, \u00een sensul art. 20 alin. 2 al Constitu\u0163iei.<\/div>\n
c)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dac\u0103 termenul redus de adresare \u00een instan\u0163a de judecat\u0103 este conform Constitu\u0163iei?<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
15. Dup\u0103 cum a fost men\u0163ionat mai sus, termenele procedurale au scopul de a asigura o bun\u0103 administrare a justi\u0163iei, iar administrarea justi\u0163iei reprezint\u0103 incontestabil un scop legitim \u00eentr-o societate democratic\u0103(a se vedea p. 5). Autorul sesiz\u0103rii contest\u0103 introducerea prin articolului 17 al Legii a unui termen redus pentru depunerea cererii prealabile (20 de zile) \u015fi de adresare \u00een instan\u0163\u0103 (de 30 de zile) \u00eens\u0103 el nu a adus argumente \u00een sesizare \u00een sus\u0163inerea pozi\u0163iei sale.<\/div>\n
16. Termenul de 20 de zile pentru depunerea cererii prealabile (art. 15 alin. 2) nu pare s\u0103 fie prea scurt. El \u00eencepe s\u0103 curg\u0103 din ziua \u00een care persoana a aflat sau trebuia s\u0103 afle despre informa\u0163ia def\u0103im\u0103toare \u015fi nu din ziua r\u0103sp\u00e2ndirii informa\u0163iei. \u00cen acest termen, persoanei i se cere s\u0103 depun\u0103 doar cererea prealabil\u0103, care ar putea nu s\u0103 fie sofisticat\u0103 din punct de vedere juridic. Ea poate fi depus\u0103 personal. Prin urmare, persoana nu are nevoie de timp pentru a angaja un avocat. Chiar dac\u0103 este vorba de o situa\u0163ie extrem\u0103, persoana poate fi repus\u0103 \u00een termen de c\u0103tre judec\u0103tor (a se vedea art. 16 alin. 5 al Legii). Mai mult, legisla\u0163ia moldoveneasc\u0103 actual\u0103 con\u0163ine termene procedurale mult mai scurte. Astfel, Codul de procedur\u0103 civil\u0103 (art. 425) prevede c\u0103 \u00eencheierile judec\u0103tore\u015fti se contest\u0103 \u00een termen de 15 zile, iar Codul de procedur\u0103 penal\u0103 (art. 313) prevede c\u0103 pl\u00e2ngerile se depun la judec\u0103torul de instruc\u0163ie \u00een termen de 10 zile. CtEDO a luat \u00een calcul constant ultimele termene \u015fi nu a criticat vreodat\u0103 Republica Moldova c\u0103 acestea sunt prea scurte.<\/div>\n
17. Art. 15 alin. 2 al Legii prevede c\u0103, la \u00eemplinirea termenului de un an din ziua def\u0103im\u0103rii, persoana nu mai poate solicita repunerea \u00een termenul pentru depunerea cererii prealabile. Se pare c\u0103 aceast\u0103 norm\u0103 a fost introdus\u0103 av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 \u00een cauzele \u00een def\u0103imare o parte considerabil\u0103 din sarcina proba\u0163iunii \u00eei revine p\u00e2r\u00e2tului \u015fi nu reclamantului. Odat\u0103 cu trecerea timpului, p\u00e2r\u00e2tul va \u00eent\u00e2mpina dificult\u0103\u0163i s\u0103-\u015fi apere pozi\u0163ia, din cauza caracterului perisabil al informa\u0163iei \u015fi imposibilit\u0103\u0163ii de a p\u0103stra perioade lungi de timp informa\u0163iile care stau la baza materialelor jurnalistice. Acest termen solu\u0163ioneaz\u0103 o problem\u0103 legislativ\u0103 mai veche, imprescriptibilitatea ac\u0163iunilor \u00een def\u0103imare (a se vedea art. 267 alin. 2 Cod civil). \u00cen hot\u0103r\u00e2rea Flux c. Moldovei (12 februarie 2008), CtEDO a constatat o violare a art. 10 CEDO inclusiv din considerentul c\u0103 ac\u0163iunea \u00een def\u0103imare a fost depus\u0103 peste un an de zile de la publicarea articolului (\u00a7 31). Se pare c\u0103 termenul de un an a fost introdus \u00een urma acestei jurispruden\u0163e a CtEDO.<\/div>\n
18. Termenul de 30 de zile pentru sesizarea instan\u0163ei de judecat\u0103 (art. 17 alin. 1), de asemenea, nu pare s\u0103 fie prea scurt. Astfel, a fost epuizat\u0103 deja faza prejudiciar\u0103, iar persoana care pretinde c\u0103 a fost afectat\u0103 prin def\u0103imare urma s\u0103 se fi informat \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103 despre aspectele juridice ale situa\u0163iei sale p\u00e2n\u0103 la depunerea cererii prealabile fie pe durate examin\u0103rii acesteia. 30 de zile este un termen \u00eendelungat pentru \u00eentocmirea cererii de chemare \u00een judecat\u0103. Chiar dac\u0103 este vorba de o situa\u0163ie extrem\u0103, persoana poate fi repus\u0103 \u00een termen de c\u0103tre judec\u0103tor (art. 17 alin. 3 al Legii). Mai mult, un termen similar de adresare \u00een instan\u0163a de judecat\u0103 este prev\u0103zut \u00een Legea contenciosului administrativ iar \u00een 12 ani de aplicare a acestei legi nu au fost auzite pl\u00e2ngeri c\u0103 acest termen este prea scurt.<\/div>\n
19. \u00cen final, consider\u0103m c\u0103 chestiunea cu privire la durata termenelor nu este ceva care urmeaz\u0103 s\u0103 fie decis de c\u0103tre Curtea Constitu\u0163ional\u0103, dec\u00e2t dac\u0103 acestea sunt at\u00e2t de scurte \u00eenc\u00e2t\u00a0 fac imposibil accesul la justi\u0163ie. Autorul sesiz\u0103rii nu a men\u0163ionat vreodat\u0103 c\u0103 termenele prev\u0103zute de Legea cu privire la libertatea de exprimare fac imposibil\u0103 sesizarea instan\u0163ei de judecat\u0103. Din contra, potrivit datelor oficiale, \u00een anul 2011, au fost depuse 187 de cerere de chemare \u00een judecat\u0103 \u00een def\u0103imare, 50 au fost admise iar 96 erau \u00eenc\u0103 pendinte la sf\u00e2r\u015fitul anului. Num\u0103rul ac\u0163iunilor \u00een def\u0103imare depus \u00een anul 2011 este chiar mai mare dec\u00e2t \u00een anul 2009 (p\u00e2n\u0103 la adoptarea Legii), c\u00e2nd au fost depuse 165 de cerere de chemare \u00een judecat\u0103 \u00een def\u0103imare \u015fi au fost admise 45.<\/div>\n
\u00a0<\/div>\n
20. Din motivele de mai sus, consider\u0103m c\u0103 termenele prev\u0103zute de Legea cu privire la libertatea de exprimare pentru depunerea cererii prealabile \u015fi sesizarea instan\u0163ei de judecat\u0103 \u00een cauzele \u00een def\u0103imare nu \u00eengr\u0103desc accesului la justi\u0163ie.<\/div>\n
d)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Concluzie<\/div>\n
Consider\u0103m c\u0103 art. 15 alin. 2, art. 17, art. 18 alin. 2 g) \u015fi art. 18 alin. 4 c) ale Legii cu privire la libertatea de exprimare nu sunt contrare art. 20 al Constitu\u0163iei.<\/div>\n
Semnatari:<\/div>\n
    \n
  1. Centrul pentru Jurnalism Independent<\/li>\n
  2. Centrul de Resurse Juridice din Moldova<\/li>\n
  3. Centrul \u201eAcces-Info\u201d<\/li>\n
  4. Asocia\u0163ia Presei Independente<\/li>\n
  5. Centrul de Investiga\u021bii Jurnalistice<\/li>\n<\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale a Republicii Moldova str. A. L\u0103pu\u015fneanu 28, mun. MD 2004 Chi\u015fin\u0103u Chi\u015fin\u0103u, 5 octombrie 2012 Sesizarea nr. 22a OPINIE JURIDIC\u0102 pe marginea sesiz\u0103rii privind neconstitu\u0163ionalitatea unor prevederi ale Legii cu privire la libertatea de exprimare \u00a0 Prin prezenta, semnatarii prezint\u0103 opinia lor pe marginea sesiz\u0103rii deputatului \u00een Parlament Serghei S\u00ceRBU privind neconstitu\u0163ionalitatea art. […]<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":19134,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/old.crjm.org\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19133"}],"collection":[{"href":"https:\/\/old.crjm.org\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/old.crjm.org\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/old.crjm.org\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/old.crjm.org\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19133"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/old.crjm.org\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19133\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20838,"href":"https:\/\/old.crjm.org\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19133\/revisions\/20838"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/old.crjm.org\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/media\/19134"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/old.crjm.org\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19133"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/old.crjm.org\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19133"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/old.crjm.org\/ru\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19133"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}