După mai mult de 6 ani de la introducerea instituţiei „judecătorului unic”, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a decis că va informa reclamanții despre motivele deciziilor emise de „judecătorii unici” prin care cererile lor sunt declarate inadmisibile. Până acum, CtEDO informa reclamantul doar despre faptul declarării inadmisibile a cererii, fără o motivare explicită. Lipsa unei motivări explicite a alimentat nedumeririle în rândul avocaților și apărătorilor drepturilor omului, care nu înțelegeau de ce au fost declarate inadmisibile unele cereri. Această schimbare va pune capăt acestor incertitudini și va ajuta reclamanții, avocații și apărătorii drepturilor omului să înțeleagă mai bine soluţiile CtEDO.
Potrivit unui comunicat al CtEDO, începând cu iunie 2017, în locul deciziilor-scrisori, reclamanții vor primi de la „judecătorul unic” decizii în una din limbile oficiale ale CtEDO, semnată de judecătorul respectiv, la care va fi atașată și o scrisoare în limba națională relevantă. Această decizie va cuprinde, în cele mai multe cazuri, referințe la temeiuri concrete care au stat la baza inadmisibilității. Totuși, în unele cauze, CtEDO va declara inadmisibile cererile prin motivări generale, atunci când acestea conțin mai multe pretenții neîntemeiate, eronate sau abuzive.
Practica precedentă de neinformare a reclamanţilor despre motivele respingerii cauzei lor de judecătorul unic a fost instituită deoarece CtEDO primea un număr mai mare de cereri decât putea examina, mai mult de 90% dintre care erau vădit inadmisibile, iar informare reclamanţilor despre motivele judecătorului unic ar fi îngreunat şi mai mult activitatea CtEDO. Începând cu anul 2011, mai mult de 350,000 de cereri au fost declarate inadmisibile de judecătorul unic fără o motivare clară, dintre care mai mult de 8,500 erau cauze îndreptate înpotriva Moldovei. La ziua de astăzi, CtEDO practic a epuizat stocul cauzelor vădit inadmisibile, fapt ce a facut posibilă schimbarea practicii CtEDO. În opinia experților de la CRJM, neinformarea reclamanților despre motivele de respingere a cererilor de către judecătorii unici a avut un efect descurajator asupra avocaților, fapt ce a dus la scăderea numărului adresărilor la CtEDO.