La 11 decembrie 2013, Centrul de Resurse Juridice a lansat documentul de politici „Reforma instituţiei judecătorului de instrucţie: probleme, riscuri și soluţii”. Documentul de politici lansat subliniază carenţele reformei judecătorilor de instrucţie, riscurile pe care acestea le prezintă şi propune soluţii pentru înlăturarea acestora şi eficientizarea activităţii judecătorilor de instrucţie.
Începând cu anul 2003, autorizarea percheziţiilor şi interceptărilor, arestarea sau examinarea plângerilor împotriva acţiunilor organelor de urmărire penală sunt examinate de judecătorii de instrucţie. Majoritatea judecătorilor de instrucţie sunt foşti procurori sau ofiţeri de urmărire penală. Se pare că profilul profesional al judecătorilor de instrucţie i-a făcut să acţioneze prea favorabil în raport cu procurorii. Aceştia admit anual mai mult de 97% din demersurile de interceptare şi mai mult de 80% din demersurile de arestare. Cel puţin 41 dintre hotărârile contra Moldovei la CtEDO pronunţate până la 31 decembrie 2012 (17,7%) vizează direct sau indirect acţiunile judecătorilor de instrucţie.
În anul 2012, Parlamentul a adoptat o lege prin care a schimbat statutul judecătorilor de instrucţie şi a dispus evaluarea tuturor judecătorilor de instrucţie. Totuşi, această lege are carenţe. Legea nu reglementează modul de evaluare a judecătorilor de instrucţie, criteriile de evaluare şi cariera viitoare a acestora. Nu există nicio interdicţie pentru actualii judecători de instrucţie de a continua să exercite aceleaşi atribuţii după integrarea în corpul general de judecători. Pe de altă parte, în caz că sunt numiţi în calitate de judecători de instrucţie, judecătorii de drept comun nu sunt instruiţi adecvat şi nu sunt pregătiţi pentru a exercita funcţiile de judecător de instrucţie.
CRJM vine cu câteva propuneri, şi anume instituirea unui termen de 2 ani pe durata căruia actualii judecători de instrucţie care vor fi integraţi în corpul gereral de judecători nu vor putea acţiona în calitate de judecător de instrucţie; instituirea unui mandat de 2 ani pentru funcţia de judecător de instrucţie şi interzicerea exercitării consecutive a atribuţiilor judecătorului de instrucţie mai mult de 2 mandate; testatea cunoştinţelor necesare pentru a fi reintegrat în corpul general de judecători, instruirea adecvată atât a judecătorilor de instrucţie care vor să devină judecători de drept comun, cât şi vice-versa, modificarea criteriilor de evaluare a activităţii judecătorilor de instrucţie etc.
Documentul de politici „Reforma instituţiei judecătorului de instrucţie: probleme, riscuri şi soluţii” a fost elaborat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova în cadrul proiectului „Contribuirea la calitatea şi transparenţa procesului de integrare a actualilor judecătorilor de instrucţie în calitate de judecători de drept comun”, cu suportul financiar al Programului de Drept al Fundaţiei Soros-Moldova. Proiectul are o durată de 13 luni (15 octombrie 2013 – 15 noiembrie 2014).
Fortificarea capacității instituționale a CRJM și contribuirea la fortificarea responsabilității și eficienței sistemului justiției și respectarea drepturilor omului în Moldova
Organizațiile semnatare salută adoptarea de către Parlament la 21 noiembrie 2013 a modificării la Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care prevede numirea de către Parlament a membrilor CSM din rândul profesorilor de drept titulari în urma concursului public, care urmează a fi organizat în mod deschis și transparent de Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului.
Selectarea membrilor CSM din rândul profesorilor de drept titulari prin concurs public constituie un pas important spre consolidarea independenței și profesionalismului CSM, în condițiile în care concursul public va fi organizat corect și transparent.
Ne exprimăm speranța că Comisia juridică, numiri și imunități va organiza concursurile publice cu respectarea următoarelor principii: claritate în proceduri și termene, timp rezonabil pentru candidați de a depune dosarele, cerințe rezonabile faţă de potenţialii candidaţi, transparență, implicarea societății civile în procesul de selectare prin consultare și observarea audierii candidaților, și motivarea hotărârii cu privire la selectare.
Anterior organizațiile semnatare au făcut două apeluri publice la acest subiect, respectiv la 3 septembrie și la 11 octombrie 2013.
Organizațiile semnatare:
Amnesty International Moldova,
Asociaţia „Promo-LEX”,
Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției,
Centrul de Informații „GENDERDOC-M”,
Centrul de Investigații Jurnalistice,
Centrul de Resurse Juridice (CRJM),
Centrul Național al Romilor (CNR),
Coaliția Nediscriminare,
Fundația Est-Europeană,
Institutul de Politici Publice (IPP),
Transparency-International Moldova,
Victor Munteanu, Director, Programul de Drept al Fundației Soros Moldova.
Persona de contact: Nadejda HRIPTIEVSCHI, Centrul de Resurse Juridice, tel. 022-843-602, mob. 069 817237 sau email [email protected].
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) acordă compensații şi pentru prejudiciul material şi moral, precum şi pentru costurile inerente procedurilor judiciare. Ultima categorie o reprezintă costurile pentru asistența juridică şi alte cheltuieli necesare pentru inițierea şi menținerea procedurilor judiciare.
În august 2013, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a elaborat un document informativ cu privire la compensațiile morale acordate de CtEDO în cauzele moldoveneşti.
În octombrie 2013, CRJM a elaborat un document informativ care se referă la practica CtEDO cu privire costurile pentru asistența juridică. Documentul prezintă principalele standarde ale CtEDO în acest domeniu şi sintetizează practica acesteia în cauzele îndreptate împotriva Republicii Moldova pe marginea cărora au fost adoptate hotărâri până în octombrie 2013.
Atât documentul făcut public în august 2013 cânt şi cel făcut public cu această ocazie au fost elaborate în scopul facilitării activităţii judecătorilor şi avocaţilor din Republica Moldova. Ambele documente au fost elaborate cu suportul financiar al Human Rights Initiative (ex. Human Rights and Goog Governance Program) al Open Society Institute, în cadrul proiectului “Promovarea executării efective a hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului de către Republica Moldova”.
La 23 septembrie 2013 Centrul de Resurse Juridice a expediat în adresa Consiliului Superior al Magistraturii propuneri de completare şi modificare a Regulamentului cu privire la criteriile de selecţie, promovare şi transferare a judecătorilor și a Regulamentului cu privire la procedura şi criteriile de evaluare a performanţelor judecătorilor.
Context general La 5 iulie 2012, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 154 privind selecţia, evaluarea performanţelor şi cariera judecătorilor. Această lege a intrat în vigoare la 14 decembrie 2012. Conform acestei Legi, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) urmează să adopte regulamentul cu privire la procedura şi criteriile de evaluare a performanţelor judecătorilor (art. 14 alin. 2) și să reglementeze detaliat procedura de selecţie, promovare şi transferare a judecătorilor (art. 2 alin. 3). În martie 2013, CSM a adoptat ambele documente iar ulterior a inițiat procedura de completare și modificare. Ședințele în grupurile de lucru au avut loc în perioada august – octombrie 2013. Regulamentele revizuite sunt disponibile pe pagina web a CSM – www.csm.md.
Regulamentul cu privire la criteriile de selecţie, promovare şi transferare a judecătorilor.
Comentariile și recomandările principale formulate se referă la ajustarea criteriilor pentru aprecierea candidaţilor la funcţia de judecător, schimbarea punctajului acordat pentru fiecare criteriu de apreciere a candidaţilor pentru funcţia de judecător, ajustarea criteriile pentru aprecierea candidaţilor în scopul promovării trebuie ajustate, ș.a.
Regulamentul cu privire la procedura şi criteriile de evaluare a performanţelor judecătorilor.
Comentariile și recomandările principale formulate se referă la micșorarea punctajului maxim acordat pentru instruirea continuă și depunctarea judecătorilor care au acumulat mai puţin de 40 de ore de instruire continuă, introducerea unui indicator nou în ceea ce priveşte calitatea activităţii judecătorului, depunctarea judecătorilor pentru violarea CEDO constatat de CtEDO imputabile magistratului, excluderea evaluării judecătorilor detaşaţi sau suspendaţi din funcţie, ș.a.
Producerea acestor materiale a fost posibilă datorită suportului generos din partea poporului american prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), în cadrul Programului de Consolidare a Instituțiilor Statului de Drept (ROLISP). Conținutul acestor materiale ține de responsabilitatea Centrului de Resurse Juridice din Moldova și nu reflectă în mod necesar viziunea USAID, a Guvernului Statelor Unite sau a ROLISP.
La 11 decembrie 2013, Centrul de Resurse Juridice a lansat documentul de politici „Reforma instituţiei judecătorului de instrucţie: probleme, riscuri și soluţii”. Documentul de politici lansat subliniază carenţele reformei judecătorilor de instrucţie, riscurile pe care acestea le prezintă şi propune soluţii pentru înlăturarea acestora şi eficientizarea activităţii judecătorilor de instrucţie.
Începând cu anul 2003, autorizarea percheziţiilor şi interceptărilor, arestarea sau examinarea plângerilor împotriva acţiunilor organelor de urmărire penală sunt examinate de judecătorii de instrucţie. Majoritatea judecătorilor de instrucţie sunt foşti procurori sau ofiţeri de urmărire penală. Se pare că profilul profesional al judecătorilor de instrucţie i-a făcut să acţioneze prea favorabil în raport cu procurorii. Aceştia admit anual mai mult de 97% din demersurile de interceptare şi mai mult de 80% din demersurile de arestare. Cel puţin 41 dintre hotărârile contra Moldovei la CtEDO pronunţate până la 31 decembrie 2012 (17,7%) vizează direct sau indirect acţiunile judecătorilor de instrucţie.
În anul 2012, Parlamentul a adoptat o lege prin care a schimbat statutul judecătorilor de instrucţie şi a dispus evaluarea tuturor judecătorilor de instrucţie. Totuşi, această lege are carenţe. Legea nu reglementează modul de evaluare a judecătorilor de instrucţie, criteriile de evaluare şi cariera viitoare a acestora. Nu există nicio interdicţie pentru actualii judecători de instrucţie de a continua să exercite aceleaşi atribuţii după integrarea în corpul general de judecători. Pe de altă parte, în caz că sunt numiţi în calitate de judecători de instrucţie, judecătorii de drept comun nu sunt instruiţi adecvat şi nu sunt pregătiţi pentru a exercita funcţiile de judecător de instrucţie.
CRJM vine cu câteva propuneri, şi anume instituirea unui termen de 2 ani pe durata căruia actualii judecători de instrucţie care vor fi integraţi în corpul gereral de judecători nu vor putea acţiona în calitate de judecător de instrucţie; instituirea unui mandat de 2 ani pentru funcţia de judecător de instrucţie şi interzicerea exercitării consecutive a atribuţiilor judecătorului de instrucţie mai mult de 2 mandate; testatea cunoştinţelor necesare pentru a fi reintegrat în corpul general de judecători, instruirea adecvată atât a judecătorilor de instrucţie care vor să devină judecători de drept comun, cât şi vice-versa, modificarea criteriilor de evaluare a activităţii judecătorilor de instrucţie etc.
Documentul de politici „Reforma instituţiei judecătorului de instrucţie: probleme, riscuri și soluţii”
***
Documentul de politici „Reforma instituţiei judecătorului de instrucţie: probleme, riscuri şi soluţii” a fost elaborat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova în cadrul proiectului „Contribuirea la calitatea şi transparenţa procesului de integrare a actualilor judecătorilor de instrucţie în calitate de judecători de drept comun”, cu suportul financiar al Programului de Drept al Fundaţiei Soros-Moldova. Proiectul are o durată de 13 luni (15 octombrie 2013 – 15 noiembrie 2014).
***
Persoană de contact: Sorina Macrinici, consultant juridic, tel: 022 843 601, ext. 105