La 10 ianuarie 2013 Centrul de Resurse Juridice a expediat în adresa Consiliului Superior al Magistraturii comentarii cu privire la proiectele Regulamentelor privind organizarea activităţii Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor și procedura şi criteriile de evaluare a performanţelor judecătorilor.
Context general
La 5 iulie 2012, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 154 privind selecţia, evaluarea performanţelor şi cariera judecătorilor. Această lege a intrat în vigoare la 14 decembrie 2012. Conform acestei Legi, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) urmează să adopte regulamentul cu privire la procedura şi criteriile de evaluare a performanţelor judecătorilor (art. 14 alin. 2).
La 14 decembrie 2012, CSM a plasat pe pagina sa web proiectele de Regulament privind organizarea activităţii Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor și procedura şi criteriile de evaluare a performanţelor judecătorilor. CSM a chemat toate persoanele interesate să vină cu propuneri de modificare şi completare a acestuia. Documentele de mai jos au fost elaborate în contextul acelor solicitări.
Regulamentul privind organizarea activităţii Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor.
Comentariile și recomandările principale formulate se referă la lista documentelor necesare pentru a fi prezentate de către candidații din partea societății civile la funcția de membru al Colegiului, caracterul public al procesului de evaluare al judecătorilor, examinarea medicală a judecătorilor în contextul evaluării, modul de notare a judecătorului și luare a deciziilor de către Colegiu, Reglementarea mai detaliată a metodelor de lucru a Colegiului, etc.
Propunerile detaliate la Regulamentul privind organizarea activităţii Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor pot fi găsite aici.
Regulamentul privind procedura şi criteriile de evaluare a performanţelor judecătorilor.
Comentariile și recomandările principale formulate se referă la periodicitatea evaluării în cazul evaluării extraordinare, termenul evaluării extraordinare în cazul evaluării anterioare cu calificativul „insuficient”. În ceea ce privește criteriile de evaluare și punctajul acordat, CRJM a propus o listă îmbunătățită de criterii de evaluare și o distribuire diferită a punctajului. Au fost propuși indicatori suplimentari pentru evaluarea președinților de instanță și a integrității profesionale a judecătorilor. De asemenea a fost propusă detalierea procedurilor de evaluare care vor fi folosite de către Colegiu de evaluare.
Propunerile detaliate la Regulamentul privind procedura şi criteriile de evaluare a performanţelor judecătorilor pot fi găsite aici.
Producerea acestor materiale a fost posibilă datorită suportului generos din partea poporului american prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), în cadrul Programului de Consolidare a Instituțiilor Statului de Drept (ROLISP). Conținutul acestor materiale ține de responsabilitatea Centrului de Resurse Juridice din Moldova și nu reflectă în mod necesar viziunea USAID, a Guvernului Statelor Unite sau a ROLISP.
Republica Moldova se află printre primele ţări semnatare a Convenției Europene pentru Drepturile Omului (Convenția) după numărul cererilor depuse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Curtea Europeană), cu circa 1,000 de cereri anual. Până la sfârșitul anului 2011, Curtea Europeană a pronunțat 227 hotărâri în cauzele moldovenești. În doar două hotărâri nu a fost constatată o violare a Convenţiei.
În baza acestor hotărâri, Guvernul Republicii Moldova a plătit peste EUR 12.8 mil. Dintre acestea, peste EUR 9.2 mil. au fost acordate prin doar două hotărâri, în anul 2008. Suma acordată prin cele două hotărâri a fost mai mare decât întreg bugetul instanţelor judecătoreşti moldoveneşti pentru anul 2008. Pe lângă satisfacţia echitabilă, hotărârile Curţii Europene cer statelor întreprinderea măsurilor pentru a preveni situaţii similare în viitor şi, uneori, redeschiderea procedurilor naţionale pentru a remedia situaţia persoanei vizate în hotărâre. Deși Republica Moldova este una din cele mai sărace țări din Europa, în anul 2009, ea s-a situat pe locul întâi printre ţările membre ale Consiliului Europei după mărimea satisfacţiei echitabile care urma a fi plătită conform hotărârilor Curții Europene.
Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a efectuat o cercetare pentru a stabili în ce măsură Republica Moldova şi-a onorat obligaţiile de executare a hotărârilor Curţii Europene. A fost analizată executarea tuturor hotărârilor pronunţate în cauzele moldoveneşti până la 31 decembrie 2010. Rezultatele cercetării sunt prezentate în studiul Executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, 1997- 2012, lansat astăzi. Studiul analizează, inter alia, măsurile care au fost întreprinse de către Republica Moldova pentru a remedia violările constatate de Curtea Europeană şi a evita abateri similare pe viitor, precum şi mecanismul naţional de executare a hotărârilor Curţii Europene. Studiul oferă informații utile pentru actorii sistemului de justiției din Republica Moldova, cât și pentru Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei și instituțiile donatoare cu prezență în Moldova. Aceasta este prima cercetare complexă cu privire la acest subiect efectuată în Republica Moldova.
Din 1998 și până la 31 decembrie 2010, Curtea Europeană a constatat mai mult de 50 de tipuri de violări ale Convenţiei în hotărârile moldovenești. Aceste cifre sugerează că în Republica Moldova existau multe probleme în ceea ce priveşte asigurarea respectării drepturilor omului. Majoritatea situaţiilor pentru care Moldova a fost condamnată de Curtea Europeană au culminat la nivel naţional cu o hotărâre judecătorească sau o decizie a procurorilor, adică se datorează sistemului judecătoresc sau procuraturii.
Guvernul Republicii Moldova este destul de eficient în ceea ce priveşte plata compensaţiilor acordate de Curtea Europeană și redeschiderea procedurilor naționale. Autorităţile moldoveneşti plătesc în termen satisfacţia echitabilă datorată. Carențele principale cu privire la plata satisfacției echitabile vizează nereglementarea clară în lege a regimului impozitării sumelor acordate de Curtea Europeană şi posibilitatea stingerii forţate a datoriilor reclamantului din aceste sume. De asemenea, nu este plătit comisionul perceput de la reclamanţi de către bancă la primirea compensaţiei în cont.
Nu au fost constatate probleme majore nici la capitolul redeschiderii procedurilor naționale ca urmare a procedurilor Curţii Europene. Atât procuratura, cât şi instanţele judecătoreşti au redeschis procedurile în marea majoritate a cazurilor (peste 50) în care era justificată redeschiderea. În câteva cauze redeschiderea a fost refuzată, însă ce pare că aceste cauze se datorează practicii judiciare neuniforme şi nu reticenței per ansamblu al judecătorilor sau procurorilor de a redeschide procedurile. Mai mult chiar, în câteva cauze redeschidere a fost dispusă deşi nu era strict necesară. Totuşi, după redeschiderea procedurilor penale cu privire la maltratare, nici o persoană nu a fost sancţionată.
În ceea ce priveşte prevenirea abaterilor similare pe viitor, situația este mult mai proastă. Chiar dacă legislaţia este modificată destul de repete, practica juridică s-a schimbat destul de greu. De asemenea, nu au fost alocate suficiente mijloace financiare pentru a îmbunătăţi condiţiile de detenţie.
În ceea ce priveşte racordarea legislaţiei, Republica Moldova a îmbunătăţit reglementările cu privire la arestare, scutirea de la plata taxei de stat, executarea hotărârilor judecătoreşti, cultele religioase, libertatea de exprimare, organizarea întrunirilor publice accesul persoanelor cu dublă sau multiplă cetățenie la funcții publice, etc.
Practicile organelor de drept în vederea asigurării respectării Convenției au generat mai multe semne de întrebare. Carențele principale în acest sens țin asigurarea garanţiilor împotriva maltratării şi investigarea maltratărilor, calitatea proastă a procedurilor de arestare şi de interceptare a convorbirilor, neexecutarea hotărârilor judecătoreşti privind acordarea spaţiului locativ, modul de examinare a cauzelor în defăimare, sau acordarea la nivel naţional a compensaţiilor insuficiente pentru violarea Convenţiei. Principalele cauze ale acestor probleme rezultă din lipsa practicilor judiciare uniforme, poziţia insuficient de fermă a Curţii Supreme de Justiţie şi a curţilor de apel în promovarea practicilor conforme Convenţiei şi sarcina excesivă de lucru şi atitudinea regretabilă a multor judecători de instrucţie şi procurori.
Studiul propune mai mult de 70 de recomandări pentru redresarea carențelor constatate. Acțiunile prioritare propuse se referă la consolidarea mecanismului naţional de supraveghere a executării hotărârilor Curții Europene, sporirea eforturilor Curții Supreme de Justiție în vederea asigurării aplicării adecvate a Convenției de către judecători, îmbunătățirea calităţii hotărârilor judecătorești, mai ales a celor emise de către judecătorii de instrucţie și sporirea calităţii actelor procurorilor în ceea ce priveşte investigarea maltratărilor, arestarea şi măsurile speciale de investigaţie.
Varianta în limba română a studiului „Executarea hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului de către Republica Moldova, 1997-2012″ poate fi accesată aici.
* * *
În cadrul studiului au fost evaluate măsurile luate pentru executarea hotărârilor pronunţate de Curtea Europeană în cauzele moldoveneşti până la 31 decembrie 2010. Studiul a fost elaborat în perioada iunie 2011 – noiembrie 2012, iar informaţia conţinută în acesta reflectă situaţia din toamna anului 2012. Studiul s-a referit şi la modificările codurilor de procedură care au intrat în vigoare în a doua jumătate a anului 2012.
Studiul a fost finanţat din granturi oferite de Programul pentru Drepturile Omului şi Bună Guvernare al Fundaţiei pentru o Societate Deschisă şi Departamentul de Stat al Statelor Unite.
Proiectul urmărește să contribuie la creșterea transparenței și responsabilității sistemului judiciar din Republica Moldova
Contribuirea la implementarea eficientă a Strategiei de reformă a sectorului justiției (SRSJ) în Moldova
- Centrul pentru Jurnalism Independent
- Centrul de Resurse Juridice din Moldova
- Centrul „Acces-Info”
- Asociaţia Presei Independente
- Centrul de Investigații Jurnalistice
Curtea Constituţională garantează supremaţia Constituţiei, asigură realizarea principiului separării puterii de stat şi garantează responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat. Ea este compusă din 6 judecători numiţi pentru un mandat de şase ani. Doi judecători sunt numiţi de către Parlament, doi de către Guvern şi doi de către CSM. Modul de numire a judecătorilor Curții Constituționale influenţează în mod crucial activitatea de mai departe a Curţii Constituţionale. Datorită rolului Curții Constituționale, este deosebit de importantă maxima transparență și corectitudine în procesul de selectare a judecătorilor acesteia.
În februarie 2013, expiră mandatul a 4 din cei 6 judecători ai Curţii Constituţionale.[1] Până la expirarea mandatului, Parlamentul şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) urmează să numească câte doi judecători.
Deşi legea nu obligă, la sfârşitul anului 2012, CSM a anunţat concurs pentru numirea a doi judecători. La concurs s-au înscris 7 candidaţi. Identitatea acestora a fost făcută publică iar CV-urile lor au fost plasate pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii. CSM încă nu a anunţat data la care va lua decizia cu privire la numirea judecătorilor Curţii Constituţionale.
Până la moment, Parlamentul Republicii Moldova nu a făcut publice informaţii cu privire la procedura de selectare a candidaților la funcţia de judecător al Curţii Constituţionale. Nu a fost anunţată nici data la care va fi luată decizia cu privire la candidaţi și dacă candidații vor fi intervievați. Lipsa informaţiei despre procedura şi criteriile de selectare a judecătorilor Curţii Constituționale de către Parlament ar putea crea impresia că selectarea va avea loc în funcţie de preferinţe politice, fapt care este inadmisibil într-o societate democratică.
Din aceste considerente, solicităm:
a) Parlamentului Republicii Moldova, să anunţe de urgenţă concurs public în vederea selectării judecătorilor Curţii Constituţionale şi publicarea pe pagina sa web a CV-urilor tuturor candidaţilor;
b) înştiinţarea din timp a publicului despre data şi locul şedinţelor CSM și a Parlamentului sau a comisiei de profil la care vor fi examinaţi candidaţii la funcţia de judecător la Curtea Constituţională şi asigurarea accesului publicului la aceste şedinţe;
c) audierea candidaţilor înscrişi în concurs cu privire la viziunea lor asupra rolului Curţii Constituţionale şi asigurarea de către aceasta a respectării drepturilor fundamentale ale omului;
d) indicarea în deciziile adoptate a motivelor detaliate care au justificat alegerea anume a acestor judecători;
e) Parlamentului Republicii Moldova, să modifice legislaţia astfel încât următoarele numiri la Curtea Constituţionale să fie organizate obligatoriu în baza concursurilor publice.
Organizaţiile semnatare:
Persoana de contact:
Vladislav GRIBINCEA, Preşedinte, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, tel: (+373) 22 843 602, email: vladislav.gribincea@old2.old.crjm.org