LRCM seeks to contract a consultant / team of consultants (hereinafter referred to as – the Consultant) to undertake the external evaluation of the implementation of the 2018-2021 Strategy. The external evaluation is conducted to ensure the accountability to stakeholders and local partners and to validate the relevance, effectiveness and efficiency of the activities implemented by LRCM. It will also be used as a baseline for the next LRCM strategy to be elaborated in August-October 2021.
Objectives of the Evaluation
The objectives of this evaluation are to:
- Undertake an evaluation to assess the strategy’s:
a) Relevance – the extent to which the objectives were consistent with beneficiaries’ needs and priorities;
b) Effectiveness – the extent to which the targeted objectives of the strategy were achieved (or are expected to be achieved);
c) Sustainability – the extent to which the benefits are likely to continue for the period of the next strategy;
e) Impact – where possible, the long-term effects produced during the implementation period (directly, indirectly, intended, unintended, positive and negative).
- Provide recommendations for the next LRCM Strategy (2022-2025).
Illustrative questions directed at evaluating the activities, in each of the objectives, might include (but are not limited to) the following domains:
- To what extent the studies and policy proposals drafted by the LRCM team contributed to a more transparent and accountable justice system in Moldova?
- To what extent active monitoring of judicial institutions, such as the Superior Council of Magistracy, by LRCM increased the institutions transparency?
- To what extent the public reactions of LRCM contributed to a more independent judiciary?
- To what extent the activities undertaken by the LRCM team enabled professionals to use and apply human rights standards in their daily work?
- To what extent the documents produced by the LRCM helped the national stakeholders and international fora?
- To what extent the activities undertaken by the LRCM lead to a more conductive Legal framework for a more effective and sustainable CSO sector?
- How has the LRCM activity influenced the CSO sector, and what capacities has it built, if any?
- To what extent the implemented activities under the institutional program component strengthened LRCM’s watchdog and institutional capacities?
- Is there evidence that the initiatives started during the implementation period are likely to grow – scaling up and out – for the next strategy of LRCM?
The evaluation shall focus on the period 2018-2021 (the duration of the strategy).
Related documents:
Terms of Reference | 2018-2021 LRCM Strategy
Trăim în epoca post-adevărului (post-truth), un climat cultural și politic în care există tot mai puțin respect pentru adevăr. Acest concept presupune că oamenilor – și mai ales politicienilor – le pasă mai puțin de ceea ce spun și dacă ceea ce spun este adevărat.[1]
În spatele unei asemenea atitudini formate în timp, nu stă neapărat ignoranța, ci eforturile concertate prin care spațiul public, mai cu seamă cel online, este invadat constant de informații false, părtinitoare sau neverificate, a.k.a. Fake news!. Pe lângă metodele deja devenite „tradiționale” precum paginile web de știri false sau trolii, o nouă tehnologie care amenință să consolideze și să întărească era post-adevărului sunt tehnologiile deepfakes, numite convențional și synthetic media.
Ce sunt deepfakes și cum sunt create?
Deepfakes sunt videoclipuri false create prin intermediul aplicațiilor digitale și sistemelor automate. Imaginile video reale sunt combinate pentru a crea conținut nou, cu declarații sau acțiuni care nu s-au întâmplat în realitate.
Exemplu de DeepFake: Discrus al fostului președinte american, Barack Obama
Conceptul de bază din spatele tehnologiei este recunoașterea facială (vezi articolul integral aici). Videoclipurile false pot fi create folosind o tehnică de învățare automată și inteligență artificială numită „rețea contradictorie generativă” sau acronimul din engleză GANs. În cuvinte simple, modul în care acționează această tehnologie este următorul: Un GANs scanează fotografii sau video-uri cu o anumită persoană. Tehnologia stabilește puncte de reper pentru a mapa fața persoanei în funcție de anumite caracteristici specifice precum colțurile ochilor și gurii, nările și conturul liniei maxilarului, printre altele, după care poate crea conținut video nou cu o combinație de sunete sau mișcări inexiste.[2] Pe lângă imaginile video, tehnologia GANs poate fi utilizată pentru a genera sunete noi din cele existente, sau un text nou dintr-un text existent.
De ce trebuie să fim precauți în legătură cu Deepfakes?
Tehnologia deepfake nu mai este limitată doar în cercurile academice ci disponibilă pe internet. Aplicații software precum FakeApp sau FaceSwap, Snapchat sau Facebook Messenger, utilizează această tehnologie în care fața reală a persoanei este suprapusă cu fața unei alte persoane sau animații.[3] Chiar dacă în prezent, majoritatea video-urilor false sunt de o calitate care ușor poate fi depistată ca fiind falsă, potrivit experților, această tehnologie avansează zilnic.[4] Astfel foarte curând ne va fi complicat să putem discerne dacă un anumit video este sau nu în realitate fals. Rezultatele unui deepfake vor fi destul de convingătoare, aceste video-uri fiind foarte dificil de identificat ca fiind false.
Riscul principal de utilizare al tehnologiei deepfake este că acesta poate permite la un moment dat oricărui utilizator să videoclipuri despre oricine, făcând și spunând orice.[5] Implicațiile unei asemenea tehnlogii pentru dezinformare sunt majore, mai ales dacă nu doar imaginea video poate fi replicată dar și vocea persoanei, până la exactitate. Iată câteva exemple de utilizare a tehnologiei deepfake:
- Panică publică indusă prin urgențe „false” precum calamități naturale sau stare de asediu și război;
- Discursuri politice manipulatorii sau false;
- Atacuri asupra unor persoane publice, apărători ai drepturilor omului sau jurnaliști.
Ce putem face în legătură cu Deepfakes?
Specialiștii recomandă câțiva pași care merită urmați atunci când credem că avem de afacere cu un video care portretizează o declarație neobișnuită sau informație posibil falsă. Ca și în cazul informației scrise, pretins false, trebuie să urmăm câțiva pași de control[6]:
- Să analizăm cu atenție de fiecare dată sursa – specialiștii recomandă de fiecare dată să atragem atenție originii conținutului video. Câteva întrebări care neapărat trebuie adresate sunt: A fost încărcat de către un utilizator cunoscut sau într-un cont aleatoriu pe o rețea socială? Este sau nu conținut sponsorizat? Cine pretinde că este proprietarul acesteia?. A fost publicat de către un portal de știri cu reputație bună sau un site/portal necunoscut?
- Să verificăm dacă video-ul mai poate fi găsit online și în altă parte: Verificăm unde mai poate fi găsit videoclipul, dacă mai este (sau nu) de găsit online, pentru a vedea dacă sunt mai multe știri cu acest video din partea unor publicații cu reputație bună sau persoane credibile (jurnaliști, formatori de opinie);
- Să ne abținem de la concluzii până nu primim confirmări suplimentare. La această etapă este foarte important să nu distribuim mai departe video-ul. Acest lucru este valabil mai ales în situațiile de ultimă oră, în care informațiile se mișcă rapid și sunt adesea greșite sau interpretate greșit în primele ore de la difuzare, până ce sunt verificate.
Suplimentar pașilor descriși, putem apela la anumite programe sau organizații media care verifică în regim online dacă im conținutul video are semne a fi fals, sau dacă este acesta este original.
De exemplu, programul Reality Defender[7] scanează și verifică dacă conținutul este fals, manipulatorii sau original. Un raport asupra fiecărui videoclip trimis rezumă concluziile fără a specula intenția manipulărilor.
Un alt mecanism, Platforma Stop-fals[8], o campanie împotriva informației false și tendențioase, desfășurată de Asociația Presei Independente (API) din Republica Moldova stochează o bază de date și cu ajutorul specialiștilor verifică autenticitatea conținutului video. Oricine poate sesiza platforma stop-fals dacă întâlnește conținut posibil fals, inclusiv video.
Rămâneți alături de CRJM pentru a afla mai multe detalii despre noile tehnologii și drepturile omului în era digitală. Ne puteți urmări pe pagina noastră web CRJM.org și rețelele de socializare Facebook, OK.ru, Twitter, Linkedin.
Acest articol face parte dintr-o serie de publicații non-academice realizate de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) în cadrul proiectului „Program de capacitare în drepturi digitale” susținut de Centrul Internațional pentru Drept non-profit (ICNL). Opiniile exprimate aparțin CRJM şi nu reflectă în mod necesar poziția ICNL.
[1] https://dictionary.cambridge.org/dictionary/english/post-truth.
[2] How to Spot a Deepfake Like the Barack Obama‐Jordan Peele Video”, Craig Silverman,
BuzzFeed News: https://www.buzzfeed.com/craigsilverman/obama-jordan-peele-deepfake-video-debunk-buzzfeed; Mal-uses of AI-generated Synthetic Media and Deepfakes: Pragmatic Solutions Discovery Convening (2018).
[3] Deepfakes: It’s Not What it Looks Like”, Sam Gregory, Atlantic Council:
https://www.youtube.com/watch?v=Qh_6cHw50l0&feature=youtu.be; “Mal-uses of AI-generated Synthetic Media and Deepfakes: Pragmatic Solutions Discovery Convening” (2018).
[4] Fake Videos of Real People and How to Spot Them”, Supasorn Suwajanakorn, TED:
https://www.youtube.com/watch?v=o2DDU4g0PRo.
[5] https://www.reuters.com/article/us-chertoffdonahoe-hacking-commentary-idUSKCN1NH1W2
[6] Commentary: For Election Hackers a New and More Dangerous Tool”, Michael Chertoff and
[7] Reality Defender: https://rd2020.org/index.html.
[8] Platforma Stop-Fals (Asociația Presei Independente): https://semnale.stopfals.md/ro/about.
TERMENE DE REFERINȚĂ
I. Prezentare generală:
Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) este o organizație non-guvernamentală cu sediul în Chișinău, creată în noiembrie 2010 de un grup de juriști, care contribuie la consolidarea democrației și a statului de drept în Republica Moldova, cu accent pe justiție și drepturile omului. CRJM realizează activități de cercetare și advocacy și este o organizație independentă și neafiliată politic.
II. Scopul concursului:
CRJM anunţă concurs de oferte pentru selectarea traducătorilor, persoane fizice și juridice, care vor presta, în perioada iunie 2021 – iunie 2023, servicii de traducere simultană în cadrul evenimentelor publice de lansare a studiilor și rapoartelor sale, precum și alte activități ale Asociației pentru perechile de limbi:
Persoana fizică și/sau juridică selectată va presta serviciile solicitate conform condițiilor indicate de CRJM în baza contractului de prestare servicii semnat între părți (persoana fizică/juridică selectată și CRJM) pentru perioada iunie 2021 – iunie 2023.
III. Criteriile de selecție:
Oferta trebuie să fie semnată de către ofertant/ă și expediată prin e-mail la [email protected] până pe 30 mai 2021.
Oferta de participare la concurs va conţine informație concisă cu indicarea următoarelor date:
De asemenea, persoanele juridice vor indica disponibilitatea livrărilor cu aplicarea scutirii de TVA, la prezentarea documentelor confirmative de către Beneficiar. Ofertele prezentate în altă valută vor fi convertite la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor;
Persoana fizică/juridică poate participa la concurs pentru una sau ambele perechi de limbi, indicate mai sus.
Toate companiile ofertante, care vor depune ofertele în cadrul prezentului concurs, vor fi anunțate despre decizia cu privire la compania selectată după finalizarea procesului de selectare.
Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 ext. 110 sau la adresa de e-mail: [email protected].
Notă: CRJM își rezervă dreptul să nu aleagă nicio companie/persoană fizică în cazul în care ofertele primite nu vor corespunde cerințelor sale.
CRJM este o organizație care promovează incluziunea și diversitatea. Noi valorificăm diferențele, promovăm egalitatea și abordăm frontal comportamente discriminatorii, astfel consolidând capacitatea organizațională. Toate companiile calificate sunt încurajate să aplice. Noi nu discriminăm în funcție de dizabilitate, rasă, culoare, etnie, gen, religie, orientare sexuală, vârstă, stare civilă, statut parental sau orice alt criteriu protejat prin lege. Toate aplicațiile recepționate vor fi procesate cu respectarea strictă a confidențialității datelor furnizate.