CRJM solicită oferte de la persoane fizice și juridice din Republica Moldova pentru prestarea serviciilor de mentenanță tehnică și a serviciilor de design pentru pagina web: www.old2.old.crjm.org (construită pe platforma WordPress).

Persoana fizică/juridică selectată va presta serviciile conform solicitărilor periodice ale CRJM, în baza unui contract de prestare a serviciilor semnat între părți pentru perioada februarie 2018 – februarie 2020.

Sarcina tehnică:

Persoana juridică/fizică selectată va asigura:

Mentenanța tehnică a site-ului old2.old.crjm.org (construit pe platforma WordPress):

• Oferirea consultanței privind administrarea site-ului;
• Dezvoltarea și implementarea de noi funcționalități pentru site-ul existent;
• Oferirea propunerilor de optimizare a site-ului pentru motoarele de căutare;
• Oferirea propunerilor de optimizare a funcționalităților site-ului conform tendințelor digitale;
• Dezvoltarea și implementarea metodelor de stimulare a conversiei;
• Optimizarea interfeței pentru dispozitive mobile (telefoane și tablete);
• Verificarea periodică și actualizarea site-ului pentru eliminarea  breșelor de securitate;
• Depanarea imediata a erorilor de funcționare ale site-ului, în maxim 72 de ore de la semnalarea disfuncționalității/ erorii, în scris, prin email sau fax;
• Alte servicii tehnice cu privire la site.

 Servicii de WEB Design:

• Oferirea serviciilor de design pentru noile pagini și re-design pentru cele existente;
• Elaborarea web bannerelor;
• Alte responsabilități specifice activității de web design.

 Criteriile de selecție:

• Experiența persoanei fizice/juridice care aplică (portofoliul);
• Oferta financiară;
• Termeni optimi de executare a lucrărilor.

Oferta trebuie să fie datată, semnată şi ștampilată de compania ofertantă și expediată prin e-mail la olga.burucenco@old2.old.crjm.org sau direct la sediul CRJM (Chișinău, str. A. Șciusev 33) până pe 29 ianuarie 2018. Oferta de participare la concurs va conţine informație concisă cu indicarea următoarelor:

• Copia certificatului de înregistrare a candidatului pentru persoană juridică (indicați persoana responsabilă de executarea lucrărilor, cu anexarea CV-ului acesteia), și CV-ul actualizat al candidatului pentru persoană fizică. 
• Oferta financiară, cu includerea prețului pentru serviciile de asistență tehnică (per oră), de web design (per oră), și indicarea termenilor de executare. Prețurile vor fi indicate în USD, inclusiv TVA. Ofertantul va indica, de asemenea, disponibilitatea livrărilor cu aplicarea TVA la cota zero, la prezentarea documentelor confirmative de către Beneficiar. Compararea ofertelor financiare se va face în USD. Ofertele prezentate în altă valută vor fi convertite la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor. Prețurile indicate în ofertă vor fi fixe şi nu pot fi schimbate pe durata contractului.
• Portofoliul celor mai importante lucrări.
• În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial, ofertantul se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă și anexate la ofertă.

Toți ofertanții, care vor depune ofertele, vor fi anunțați despre decizia cu privire la compania selectată după finalizarea procesului de selectare a ofertelor.

Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 ext.110 sau la adresa de e-mail: olga.burucenco@old2.old.crjm.org. 

Scopul concursului:

CRJM solicită oferte de la companii media din Republica Moldova pentru promovarea unui spot video / audio, precum și crearea și promovarea altor produse promoționale în cadrul proiectului „Promovarea mecanismului 2% în Republica Moldova”, implementat de CRJM cu suportul financiar al Centrul European pentru Dreptul Necomercial (ECNL), prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), în cadrul Programului Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova (MPSCS), implementat de FHI 360.

Spotul video / audio, care este deja disponibil și urmează a fi promovat, reprezintă în manieră grafică procesul de redirecționare a 2% din impozitul pe venit de către contribuabili în folosul organizațiilor non-guvernamentale. Materialele promoționale care urmează a fi elaborare și promovate se referă la mecanismul 2% și procedura de redirecționare.

Persoana juridică selectată va presta serviciile contractate în cadrul prezentului concurs în baza unui contract de prestare a serviciilor semnat între părți în perioada februarie – mai 2018.    

• Sarcinile față de Prestator:

Compania selectată va asigura:

1. 1. Promovarea spotului video (în română și rusă – cu durata de 30 secunde fiecare) la minim 2 posturi TV (cel puțin 1 post cu acoperire națională), minim 60 apariții per total, cu minim 1 difuzare în prime-time și 1 difuzare în off-time, în perioada februarie-aprilie 2018.
   2. Promovarea spotului audio (în română și rusă – cu durata de 30 secunde fiecare) la minim 2 posturi radio cu acoperire națională (cel puțin 1 post cu acoperire națională), minim 60 apariții per total, în perioada februarie-aprilie 2018, cu minim 1 difuzare în prime-time și 1 difuzare în off-time, în perioada februarie-aprilie 2018.
   3. Promovarea spotului video (în română și rusă) pe rețele de socializare (Facebook și Odnokalssniki) pentru perioada februarie-aprilie (cel puțin 200,000 vizualizări per total).
   4. Elaborarea machetei (în română și rusă) pentru un poster format A2 și imprimarea a 300 de exemplare (200 română și 100 rusă) până la 28 februarie 2018 și expedierea poștală a acestora la oficiile teritoriale ale Serviciului Fiscal de Stat (42 locații).
   5. Elaborarea designului pentru un pliant informativ trifold (în română și rusă) (format 297×210 mm) și imprimarea a 1,000 de exemplare până la 28 februarie 2018.
   6. Elaborarea unui banner electronic (300×250 pixels) și plasarea acestuia pe www.civic.md până la 15 februarie 2018, pentru o perioadă de 6 luni.
   7. Machetarea interactivă a unui ghid (în română și rusă) cu volumul de până la 15 pagini și imprimarea a 200 de exemplare (130 în română și 70 în rusă), format B5, interior 12p, 4+4, până la 28 februarie 2018.
   8. Elaborarea designului pentru un infografic de 1 pagină (în română și rusă), până la 28 februarie 2018.

Toate materialele promoționale vor fi elaborate în strânsă colaborare cu echipa CRJM.

Criteriile de selecție:

1. 1. • Experienţa de producere a materialelor print cu tematică socială;
      • Experiența de promovare a mesajelor sociale;
      • Termene de execuție (disponibilitatea de a lucra în termeni restrânși);
      • Reputația și imaginea companiei;
      • Oferta financiară.

Oferta trebuie să fie datată, semnată şi ștampilată de compania ofertantă și expediată prin e-mail la olga.burucenco@old2.old.crjm.org sau direct la sediul CRJM (str. A. Șciusev 33, MD-2001, Chișinău) până pe 26 ianuarie 2018.

Oferta de participare la concurs va conţine informație concisă cu indicarea următoarelor:

1. 1. 1. Date despre companie (denumirea, adresa poștală, telefonul de contact, adresa electronică, persoana responsabilă, rechizitele bancare).
      2. Copia certificatului de înregistrare a companiei.
      3. Conceptul general de realizare a produselor.
      4. Oferta financiară, completată în conformitate cu modelul atașat (click aici pentru a descărca modelul de ofertă). Prețurile vor fi indicate în USD cu aplicarea TVA la cota 0%, cu indicarea termenelor pentru realizarea fiecărui produs. Compararea ofertelor financiare se va face în USD. Ofertele prezentate în altă valută vor fi convertite la cursul oficial al BNM din data limită pentru prezentarea ofertelor.
      5. Portofoliul lucrărilor relevante, cu specificarea experienței de producere și promovare a mesajelor sociale.
      6. În cazul existenței unui conflict de interese, real sau potențial, ofertantul se obligă să-l declare în baza unei declarații completate în formă liberă și anexate la ofertă.

Prețurile indicate în ofertă vor fi fixe şi nu pot fi schimbate, cu excepția cazurilor când Beneficiarul va face o modificare în calendarul său de implementare.

Toți ofertanții, care vor depune ofertele, vor fi anunțați despre decizia cu privire la compania selectată după finalizarea procesului de selectare a ofertelor.

Pentru informații suplimentare, Vă rugăm să ne contactați la numărul de telefon 022 843601 ext.110 sau la adresa de e-mail: olga.burucenco@old2.old.crjm.org. 

ANUNȚ DIN 12 IANUARIE 2018, ORA 14.00

Numărul de participanți pentru atelierele de instruire a fost completat. Dacă doriți, vă puteți înregistra în lista de așteptare. În cazul în care participanții înregistrați vor refuza participarea, veți fi contactat în ordinea înregistrării.

(mai mult…)

1. Am analizat numirea și promovarea judecătorilor și am propus îmbunătățirea legislației și practicii în acest domeniu.
2. Împreună cu alte organizații ale societății civile am criticat persecutarea judecătorilor incomozi și am chemat autoritățile să respecte independența justiției.
3. Împreună cu alte organizații ale societății civile și mass-media ne-am opus inițiativei de anonimizare totală a hotărârilor judecătorești și am analizat cum are loc anonimizarea în alte țări.
4. Am propus îmbunătățirea legislației în numeroase domenii, inclusiv organizarea sistemului judecătoresc, a Curții Constituționale, răspunderea disciplinară a judecătorilor, asigurarea egalității și infracțiunile motivate de prejudecată, activitatea specială de investigații și am insistat pe alegeri transparente în Consiliul Superior al Magistraturii.
5. Împreună cu alte organizații ale societății civile independente, ne-am împotrivit schimbării sistemului electoral și am solicitat Parlamentului să adopte modificările cu adevărat necesare în legislația electorală.
6. Am analizat datele statistice oficiale cu privire la interceptarea convorbirilor telefonice și arestări.
7. Am analizat impactul Convenției Europene pentru Drepturile Omului asupra Republicii Moldova, activitatea Curții Europene a Drepturilor Omului în 2016 și am instruit judecătorii, procurorii și avocații în acest domeniu.
8. Am comunicat Uniunii Europene, Consiliului Europei și OSCE despre starea democrației, a statului de drept și a drepturilor omului din Republica Moldova.
9. Ne-am opus inițiativei de „decriminalizare a infracțiunilor economice”
10. Împreună cu alte cu alte organizații ale societății civile, am monitorizat alegerea conducerii Autorității Naționale de Integritate și am solicitat urgentarea procesul de alegere a conducerii acesteia
11. Am identificat constrângerile legale cu care se confruntă organizațiile societății civile și modul în care acestea pot fi mai eficiente în promovare politicilor publice.
12. Am promovat o legislație mai bună pentru organizațiile societății civile, am organizat dezbateri cu privire la rolul societății civile și implicarea lor în promovarea politicilor publice, participarea societății civile în procesul de luare a deciziilor, precum și ne-am opus inițiativei de limitare a finanțării externe a acestora.
13. Am organizat prima școală de vară a CRJM și am promovat statul de drept prin lecții publice și proiecții de filme.
14. Am creat pagina web – 2procente.info și am promovat mecanismul 2% .
15. Am informat echidistant societatea despre starea democrației, justiției, drepturilor omului și societății civile din Republica Moldova

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT” și Centrul de Resurse Juridice din Moldova, cu suportul USAID, continuă procesul de monitorizare a implementării Foii de parcurs a reformelor prioritare a Guvernului și Parlamentului pentru semestrul II, 2017. Rezultatele monitorizării indică faptul că, până în prezent, nivelul de implementare a acestor angajamente este de 37,25%.

Cele mai multe progrese au fost înregistrate în domeniul „Guvernanță în sectorul financiar-bancar”, unde din cele 8 acțiuni planificate, au fost realizate fără rezerve 6 acțiuni. În domeniul „Climat investițional și mediu de afaceri”, la fel, au avut loc progrese importante, din cele 10 acțiuni planificate fiind realizate fără rezerve 4 acțiuni, iar altele 3 sunt în curs pozitiv de realizare. În același timp, cele mai mici nivele de realizate sunt atestate în domeniile „Justiție și combaterea corupției”, „Agricultura și siguranța alimentelor” și „Programe sociale”.

În continuare, prezentăm principalele progrese și îngrijorări pentru fiecare din domeniile incluse în Foaia de parcurs.

1. Reforma administrației publice

Principalele evoluții

• Pa parcursul lunii decembrie au fost aprobate în ședință de Guvern regulamentele privind organizarea și funcționarea: (i) Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, creată în baza Consiliului Național de Evaluare și Acreditare în Sănătate, Centrului Național în Sănătate, centrelor de sănătate publică teritoriale, (ii) Agenției pentru Protecția Consumatorului și Supravegherea Pieței, (iii) Agenției pentru Supraveghere Tehnică, creată în baza Inspectoratului Principal de Stat pentru Supravegherea Tehnică a Obiectelor Industriale Periculoase, Inspecției de Stat în Construcții cu inspecțiile teritoriale, Inspectoratului de Stat pentru Supraveghere Geodezică, Tehnică și Regim. În același timp, a fost plasat pe particip.gov.md, pentru consultări publice, proiectul Regulamentului Guvernului și regulamentul privind organizarea și funcționarea Agenției de Investiții.
• În ședința plenară a Parlamentului din 07.12.2017 a fost aprobată în a doua lectură Legea privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi. Către a doua lectură au fost operate un șir larg de ajustări, redactări și amendamente ce țin de terminologie, aria de activitate, cadrul relațional al Curții de Conturi cu Parlamentul și instituțiile auditate, etc. Noua lege vine să fortifice independența Curții de Conturi și să stabilească un cadru operațional bine definit și fără ambiguități.

Principalele îngrijorări

• În lipsa informației publice privind autoritățile din subordinea ministerelor care urmează a fi supuse reorganizărilor și modul de realizarea a acestora, există incertitudine privind termenul de actualizare și aprobare a regulamentelor de organizare și funcționale a entităților, termenul asumat prin Foaia de parcurs fiind luna septembrie. Totodată, deoarece nu sunt enunțate criteriile în baza cărora sunt delimitate categoriei funcțiilor autorităților administrative supuse reorganizărilor, care la rândul lor trebuie să reiasă dintr-o viziune clară care ar sta la baza reorganizărilor, există percepția că acestea sunt realizate mai degrabă în scopul reducerii cheltuielilor publice decât în scopul raționalizării și eficientizării procesele din activitatea autorităților cu respectarea principiilor de bună guvernare.
• Există o probabilitate înaltă de neaprobare până la finele anului a proiectului hotărârii Guvernului privind aprobarea metodologiei de calculare a tarifelor la serviciile prestate de către Agenția Servicii Publice și proiectului hotărârii Guvernului de aprobare a Nomenclatorului serviciilor prestate de Agenția Servicii Publice și tarifele acestora, termenul inițial fiind septembrie, ținând cont de faptul că acestea, chiar dacă se află în proces de elaborare, deocamdată nu fost supuse consultărilor publice.
• În amendamentele propuse la proiectul Legii privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi nu au fost excluși factorii de ingerință în activitatea Curții. Astfel, Parlamentul va avea dreptul printr-o hotărâre să solicite misiuni de audit adiționale la cele planificate de către Curtea de Conturi. Această prevedere diminuează riscul de ingerință politică în activitatea Curții în comparație cu propunerile inițiale de a atribui un astfel de drept Biroului Permanent al Parlamentului, prin faptul că deciziile vor fi adoptate în ședință plenară și deschisă. Totodată, atât timp cât o instituție terță, inclusiv Parlamentul, va avea dreptul să solicite misiuni de audit adiționale la cele planificate de către Curte, va exista și riscul unor astfel de ingerințe.
• Altă îngrijorare ține de modificarea ariei de audit al Curții de Conturi. Către a doua lectură a fost stipulat că Curtea va putea să efectueze audit financiar doar la întreprinderile de stat, municipale și comerciale al căror capital social în întregime sau cel puțin jumătate din acest capital aparține statului sau unității administrativ – teritoriale. În această formulare nu a fost însă inclusă propunerea Comisiei economie, buget și finanțe de a stipula expres că S.A. „Moldova – Gaz” este subiect al auditului public extern. Astfel, această entitate comercială nu va putea fi supusă auditului din partea Curții de Conturi.

2. Justiție și combaterea corupției

Principalele evoluții

• Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) rămâne în subordinea Centrului Național Anticorupție (CNA). La 7 decembrie 2017, deputații au renunțat la modificările privind schimbarea ARBI în subordinea Serviciului Fiscal de Stat. Instituită încă din luna martie 2017, instituția abilitată cu dezvoltarea capacităților şi instrumentelor necesare recuperării bunurilor infracționale în legătură cu infracțiunile de corupție și spălare a banilor nu-și poate începe activitatea de mai multe luni de zile, eficiența acesteia fiind incertă în 2017. Recomandăm Parlamentului să asigure cât mai curând posibil eficiența activității Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale.
• Autoritatea Națională de Integritate a întreprins mai multe acțiuni preparatorii pentru lansarea sistemului online de depuneri și verificare a declarațiilor de avere și interese, cum ar fi: instruirea colectorilor declarațiilor din instituțiile publice care urmează să completeze Registrul electronic al subiecților declarării, iar ulterior să distribuie semnăturile electronice și să ajute subiecții declarării la completarea on-line a declarațiilor; elaborarea de ghiduri pentru colectori și subiecți ai declarării privind utilizarea sistemului. Regulamentul privind metodologia de verificare a declarațiilor de venit și interese nu a fost încă aprobat, deoarece această atribuție îi aparține președintelui sau vicepreședintelui ANI, care deocamdată nu au fost numiți.
• Guvernul a aprobat tipul semnăturii electronice și modul de repartizare a acesteia către subiecții declarării și autoritățile responsabile. Prin rectificarea bugetului pentru anul 2017 au fost alocate fonduri pentru eliberarea semnăturilor electronice, care vor avea termenul de valabilitate de un an (9.8 mln lei). Această sumă depășește cu mult cheltuielile bugetare cumulative suportate pentru serviciile de digitizare și procesare a declarațiilor depuse pe hartie, pe toată durata activității CNI/ANI (2013-2017).

Principalele îngrijorări

• Ministerul Justiției încă nu a finalizat proiectul de lege nr. 428, care include modificări oportune și necesare privind selecția și promovarea judecătorilor. Recomandăm îmbunătățirea proiectului de lege în vederea asigurării efective a selectării și promovării judecătorilor în bază de merit, asigurarea transparenței CSM prin indicarea numărului de voturi în hotărârile acestuia și reglementarea clară a cazurilor de ținere a ședințelor secrete, precum și completarea proiectului în vederea asigurării independenței funcționale a Inspecției Judiciare;
• Ministerul Justiției nu a inițiat un proiect de lege și nici nu sunt incluse prevederi în proiectul nr. 428 pentru simplificarea și, respectiv, eficientizarea mecanismului de tragere la răspundere disciplinară a judecătorilor. Recomandăm îmbunătățirea proiectului de lege nr. 428 sau elaborarea unui nou proiect de lege de modificare a Legii nr. 178 (răspunderea disciplinară a judecătorilor) prin simplificarea și, respectiv, eficientizarea mecanismului de tragere la răspundere disciplinară a judecătorilor;
• Parlamentul a adoptat proiectul de lege nr. 307, care propune limitarea contestării hotărârilor CSM în cauzele disciplinare doar la aspecte de procedură, prevedere contrară CEDO;
• La 27 noiembrie 2017, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) a inițiat consultările publice pe marginea proiectului de lege privind regimul mijloacelor video. Unele prevederi ale proiectului dat relevă îngrijorări importante, cum ar fi îngreunarea activității jurnalistice prin obligația jurnalistului de a cere sistematic consimțământul subiectului de date sau interzicerea utilizării mijloacelor video prin intermediul dronelor, aerostatelor sau altor dispozitive tehnice și/sau electronice în intravilanul localităților rurale/urbane. Regimul juridic al utilizării dronelor sau altor dispozitive tehnice aeriene nu își găsește încă o reglementare în spațiul european și nu este clar deocamdată cum folosirea acestor dispozitive ar afecta viața privată și datele cu caracter personal. Recomandăm CNPDCP să îmbunătățească proiectul conform standardelor europene relevante.
• Întârzie adoptarea de către Parlament în lectura finală a legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, care urmărește transpunerea Directivei 2015/849 a UE și a standardelor FATF. Expertiza anticorupție a proiectului realizată de către CNA a scos în evidența unele prevederi discreționare și ambigui. Experții independenți, de asemenea, au identificat mai multe interpretări echivoce, dar și lacune cu riscul de a reduce din eficiența mecanismelor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului. Deși audieri publice pe marginea proiectului de lege au fost organizate la 13 iunie 2017, Parlamentul, până în prezent, nu a publicat tabelul divergențelor și versiunea amendată, finală a proiectului de lege. Întrucât Parlamentul a tergiversat adoptarea legii, a fost imposibilă adoptarea de către CNA a actelor departamentale privind aplicarea legii.
• Cu întârziere se desfășoară procesul de elaborare și consultare publică a planurilor sectoriale anticorupție. Deocamdată, doar 4 planuri sectoriale anticorupție din cele 9 planificate au fost supuse consultărilor publice prin intermediul paginii web particip.gov.md, în domeniile: ordinii şi securității publice, protecției mediului, fiscal și vamal.

3. Drepturi și libertăți fundamentale

Principalele evoluții

• După câteva luni de pauză, lucrările cu privire la noua strategie privind dezvoltarea societății civile 2017 – 2020 au fost relansate. Membrii tuturor subgrupurilor s-au întâlnit ulterior în ședințe de lucru în luna decembrie pentru a propune comentarii finale pentru proiectul strategiei. La 14 decembrie 2017, expertul care a facilitat organizarea subgrupurilor de lucru a expediat comentariile finale la proiect pentru a fi considerate de către reprezentanții Parlamentului. Recomandăm Parlamentului să adopte versiunea finală a Strategiei Societății civile până la sfârșitul anului 2017.
• Grupul de lucru privind îmbunătățirea legislației mass-media a finalizat elaborarea proiectelor noului Cod al Audiovizualului (Codul serviciilor media audiovizuale din Republica Moldova) și a Strategiei de dezvoltare a mass-media (Concepția politicii naționale de dezvolare a mass media în Republica Moldova în anii 2018-2025). Proiectele au fost prezentate în cadrul unei ședințe de lucru publice și au fost publicate pe pagina web a Parlamentului, urmând a fi definitivate până la 30 decembrie 2017.

Principalele îngrijorări

• Ministerul Justiției a publicat proiectul de lege nr. 450 pentru îmbunătățirea cadrului legal în domeniul egalității și nediscriminării, care nu conține o serie de prevederi importante pentru domeniu, incluse inițial de Consiliul pentru Prevenirea și Combaterea Discriminării și Asigurarea Egalității (CPPEDAE). Recomandăm îmbunătățirea proiectului de lege nr. 450, inclusiv prin introducerea competențelor CPPEDAE de a sesiza Curtea Constituțională și de a aplica direct sancțiuni contravenționale;
• Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP) a prezentat pentru consultări publice două proiecte de lege, care prevăd reforma CNPDCP și modificarea cadrului legal conex. Această reformă trezește mai multe îngrijorări deoarece oferă autorității responsabile de asigurarea protecției datelor cu caracter personal competențe foarte largi fără asigurarea unei contrabalanțe de control a activității acesteia (checks and balances). De la publicarea raportului intermediar nu au fost comunicate evoluții cu privire la proiecte. Reiterăm recomandarea de a revizui proiectele în strictă conformitate cu standardele europene și a asigura consultarea pe larg a proiectelor de lege cu reprezentanții autorităților publice, sistemului judiciar, organizațiilor societății civile și reprezentanții mass media până la demararea procedurilor de înregistrare a proiectului de lege la Parlament.

4. Guvernanță în sectorul financiar-bancar

Principalele evoluții

• Adoptarea Legii privind activitatea băncilor, act normativ ce transpune în legislația națională cele mai noi și bune practici aferente sectorului bancar. Totodată, acest act urmărește pentru băncile autohtone implementarea prevederile Acordului Basel III în materie de licențiere, reglementare și supraveghere bancară.
• Asigurarea cadrului juridic necesar înstrăinării acțiunilor deținute cu nerespectarea cerințelor de calitate a acționarilor în mai multe bănci și companii de asigurări. În acest sens, cadrul legislativ aferent înstrăinării acțiunilor a fost completat o procedură coerentă de vânzare a acțiunilor noi emise, care determină expres criteriile de stabilire a prețului acțiunilor, termenele de vânzare și condițiile de prelungire a acestora, precum și modul de compensare a foștilor acționari.
• Fortificarea cadrului normativ aferent supravegherii pieței financiare nebancare prin adoptarea Legii cu privire la organizațiile de creditare nebancară. Astfel, pentru companiile de microfinanțare și societățile de leasing se propune o nouă abordare, în special în ceea ce privește reglementarea, prevenirea riscurilor excesive, asigurarea stabilității activității date și protecției consumatorilor.
• Continuarea realizării angajamentelor asumate odată cu semnarea Acordului de Asociere și anume ajustarea cadrului general național de raportare financiară la practicile UE. În acest sens a fost adoptată o nouă Lege a contabilității și o nouă Lege privind auditul situațiilor financiare.

Principalele îngrijorări

• Procesul de înstrăinare a acțiunilor deținute cu nerespectarea cerințelor de calitate a acționarilor prevede implicarea statului și a banului public în procesul de administrare a unor bănci private. În acest sens, pe lângă legalizarea procedurii de vânzare a acțiunilor noi emise, un alt proiect de lege prevede dreptul statului de a cumpăra pentru un anumit termen acțiunile deținute de băncile de importanță sistemică cu vânzarea ulterioară către un investitor strategic. În aceste condiții, riscurile juridice și financiare aferente eventualelor litigii sunt preluate în întregime de statul Republica Moldova.
• Investigațiile aferente fraudei bancare decurg lent, sunt lipsite de transparența necesară și nu prezintă careva rezultate clare. Recuperarea fondurilor deturnate are loc doar din perspectiva lichidării celor trei bănci fraudate și comercializării activelor deținute de acestea. Totodată nu există careva rezultate publice privind activitatea platformei inter-instituționale pentru monitorizarea și controlul statului asupra investigației fraudei bancare (întâlniri, decizii sau rezultate).
• Amendamentele propuse la Codul penal, la cel de procedură penală sau la cel contravențional pun la îndoială dorința responsabilizării celor vinovați în cazul fraudelor bancare. Astfel, se propune un nou temei pentru liberarea de răspundere penală pentru o serie de infracțiuni, inclusiv cele ce țin de piața valorilor mobiliare, titlurile de valoare, încălcarea drepturilor acționarilor și a concurenței. Aceste infracțiuni sunt, în special, cele săvârșite în contextul preluărilor ostile („atacuri raider”) din perioada anilor 2010 – 2013, ce au adus acționari netransparenți în sectorul bancar care, la rândul lor, mai târziu, au facilitat fraudele bancare.

5. Climat investițional și mediu de afaceri

 Principalele evoluții

• Adoptarea Legii nr. 396 privind energetica pe 21 septembrie 2017 prin care se urmărește fortificarea autonomiei financiare și funcționale a reglementatorului energetic (ANRE).
• Definitivarea proiectului de lege care revizuiește Legea privind eficiența energetică din 2010 și țintește îmbunătățirea aprovizionării cu energie, dezvoltarea durabilă a producției de energie, impulsionarea pieței serviciilor energetice și atenuarea efectelor nefavorabile asupra mediului.

 Principalele îngrijorări

• Reforma instituțională în domeniul controlului de stat al activității de întreprinzător a demarat odată cu modificarea în septembrie 2016 a Legii cadru. Cu toate acestea, procesul de raliere a întregului cadrul legal la noile prevederi, ce țin de reglementarea activității de control a mai multor entități, nu s-a finalizat. Concomitent, deși cadrul normativ în privința creării, reorganizării sau optimizării acestor entități a fost adoptat, urmează a fi depuse eforturi susținute în sensul elaborării unui șir de acte normative (noile Regulamente) sau alte acte normative care reglementează activitatea acestora. Astfel că este important ca la etapa dată prevederile incluse în noile acte să nu contravină, sau să denatureze obiectivele trasate prin aprobarea amendamentelor la cadrul legal.
• Proiectul noii legi pentru eficiența energetică conține unele prevederi ce pot defavoriza consumatorii finali. Astfel, operatorii de pe piață își vor putea acoperi parțial cheltuielile pentru măsurile de reducere a consumului de energie prin majorarea tarifelor pentru consumatorii finali la distribuția de energie electrică și gaze naturale.
• Persistă incertitudini cu privire la selectarea companiei ce va construi gazoductul Ungheni-Chișinău. Autoritățile centrale evită să concretizeze ce opțiune aleg pentru a demara construcția conductei Ungheni-Chișinău: 1) folosirea resurselor obținute din privatizarea „Vestmoldtransgaz”; 2) valorificarea urgentă a împrumutului de la BERD și BEI; sau, 3) o variantă mixtă.

6. Agricultura și siguranța alimentelor

Principalele evoluții

• În ședința Guvernului din 20 decembrie 2017 a fost aprobată „Strategia privind siguranța alimentelor pentru anii 2018-2022”. Scopul Strategiei este obținerea unui înalt grad de protecție a consumatorilor prin garantarea siguranței alimentelor, precum și asigurarea accesului sporit a produselor alimentare autohtone pe diverse piețe externe.
• „Proiectul de lege privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman” continuă să fie în faza consultărilor publice. Scopul documentului este diminuarea riscurilor pe care le pot prezenta subprodusele de origine animală nedestinate consumului uman pentru sănătatea oamenilor sau animalelor.

Principalele îngrijorări

• În Foaia de Parcurs au fost setate limite temporale nerealiste pentru elaborarea „Proiectului de lege privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman”, iar drept urmare implementarea acestei măsuri se realizează cu întârziere.

7. Educație, cultură, știință

Principalele evoluții

• Adoptarea Legii muzeelor, care prevede aducerea prevederilor legislației de profil în concordanță cu reglementările referitoare la protejarea patrimoniului cultural. Legea reglementează clasificarea și acreditarea muzeelor, atribuțiile autorităților locale de nivelul I și II în domeniul respectiv.
• Adoptarea modificărilor şi completărilor la Codul cu privire la ştiinţă şi inovare şi la Codul educaţiei a urmărit transmiterea tuturor institutelor ştiinţifice din cadrul Academiei de Ştiinţe în subordinea Ministerului Educaţiei. Asigurarea unei modalități noi de administrare şi finanţare a domeniului cercetării şi inovării țintește în asigurarea posibilității pentru mărirea substanțială a alocațiilor pentru finanțarea proiectelor de cercetare. Legea va intra în vigoare la 20 februarie 2018.
• Elaborarea proiectelor de hotărâri privind crearea agențiilor de implementare a modificărilor la Codul cu privire la știință și inovare a fost confirmată de către Centrul de Implementare a Reformelor. Agenţia Naţională pentru Cercetare şi Dezvoltare (ANCD) va fi responsabilă de evaluarea propunerilor de proiecte înaintate de cercetători, prin concurs, indiferent de apartenenţa instituţională a acestora. Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare (ANACEC) urmează să înglobeze atribuţiile Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Profesional, ale Inspectoratului Şcolar Naţional şi ale Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare.
• Adoptarea hotărârii Guvernului privind Cadrul Național al Calificărilor din Republica Moldova urmărește dezvoltarea unui sistem unic de recunoaștere și organizare la nivel național a calificărilor pe piața muncii, precum prevăd angajamentele Republicii Moldova, asumate prin aderarea la Procesul de la Bologna. Obiectivele de bază sunt: asigurarea cooperării dintre piața serviciilor de educație și piața muncii; modernizarea sistemului de formare profesională; facilitarea mobilității forței de muncă, creșterea competitivității acesteia.

Principalele îngrijorări

• Modificarea şi completarea Codului cu privire la ştiinţă şi inovare şi a Codului educaţiei s-a făcut cu ignorarea prevederilor legislației privind transparența decizională. Proiectele fusese elaborate încă în 2016 cu participarea experților Academiei de Științe din Moldova (AȘM), însă varianta finală promovară de Guvern și votată de Parlament a fost modificată substanțial, fără respectarea prevederilor legale de consultare a instituțiilor vizate și fără respectarea procedurilor decizionale. Revista AȘM „Akademos” și scrisorile deschise, adresate de către membrii AȘM factorilor de decizie relevă îngrijorarea că „o consecință gravă a acestui document va fi destrămarea Academiei de Științe a Moldovei, care prezintă cel mai înalt for științific din țară, și ca urmare – destructurarea și, de facto, lichidarea acesteia… Lipsirea Academiei de institutele ei științifice și repartizarea acestora la ministere și instituții superioare este un act destructiv ce va cauza prejudicii activității științifice și, drept urmare, desființarea lor”.
• Guvernul nu a reușit să adopte hotărârea privind crearea agențiilor de implementare a modificărilor la Codul cu privire la știință și inovare în termenele prevăzute de Foia de parcurs.

8. Programe sociale

Principalele evoluții

• Pe 1 decembrie 2017 Parlamentul a votat în prima lectură „Proiectul de lege privind unele măsuri de implementare a Programului de stat „Prima casă”. Adoptarea acestei legi este determinată de necesitatea ușurării accesului persoanelor fizice la achiziția unei locuințe prin contractarea de credite garantate parțial de stat, în special pentru familii tinere.

Principalele îngrijorări

• O dificultate pentru implementarea programului „Prima casă” se referă la ratele dobânzilor ce vor fi aplicate și care sunt relativ înalte, fapt ce este cauzat de lipsa resurselor ieftine pe termen lung în lei moldovenești și volatilitatea ratelor aceste resurse. Această problemă se acutizează în contextul nivelului scăzut al veniturilor populației.

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT” și Centrul de Resurse Juridice din Moldova continuă monitorizarea minuțioasă a reformelor prioritare, iar la începutul anului viitor va fi prezentat raportul final de monitorizare a Foii de parcurs în cadrul unui eveniment public.

Opinia independentă a experților privind statutul fiecărei acțiuni asumate de către Guvern și Parlament este disponibilă prin intermediul unei aplicații online, într-un format accesibil publicului larg. 

Aplicația interactivă în limba română este disponibilă aici. 

Aplicația interactivă în limba rusă este disponibilă aici. 

Aplicația interactivă în limba engleză este disponibilă aici. 

 Comunicatul în limba rusă este disponibil aici.

39 de organizații ale societății civile au semnat o declarație în care își exprimă îngrijorarea în legătură cu formularea părtinitoare a întrebărilor în cadrul sondajului sociologic IMAS, lansat la 12 decembrie curent. Potrivit semnatarilor formularea întrebărilor a influențat opinia respondenților în ceea ce privește activitatea sectorului necomercial și, implicit, rezultatele sondajului.

Una din rigorile elaborării unui chestionar pentru realizarea sondajelor sociologice este formularea imparțială a întrebărilor, iar unele întrebări au fost concepute să ducă la concluzii eronate și denigratoare față de activitatea sectorului asociativ. De exemplu, întrebarea „Unele ONG-uri, cu susținerea PCRM, Platforma DA și Partidul Nostru, au venit cu inițiativa de a organiza un referendum pentru anularea votului mixt? Ce părere aveți despre aceasta?” Deși această întrebare pretinde să obțină exprimarea atitudinii respondenților față de ideea de organizare a referendumului de anulare a votului mixt, formularea este distorsionată premeditat pentru a induce spre răspunsuri de neacceptare prin sintagma „cu susținerea PCRM, Platforma DA și Partidul Nostru”, care motivează respondenții care nu agreează aceste formațiuni politice să ofere răspunsuri negative. Mai mult, această întrebare distorsionează realitatea, deoarece decizia NGO-urilor de a organiza referendumul nu a fost determinată de susținerea partidelor politice.

Semnatarii declarației subliniază că dacă consecutivitatea întrebărilor în raport a reprodus consecutivitatea acestora în chestionar, concluzionăm că și aceasta a fost concepută pentru a induce răspunsuri favorabile comanditarului studiului. Astfel, un asemenea sondaj riscă să nu reprezinte părerea autentică a cetățenilor și nu poate constitui un mijloc adecvat de evaluare a opiniei publice și ulterior de informare a acesteia.

Menționăm cu regret că o metodologie similară a fost folosită într-un sondaj realizat de IMAS anterior, publicat în luna iulie 2017. Rezultatele acelui sondaj au fost utilizate manipulator în reportaje de presă și au constituit subiectul unor talk-show-uri în care activitatea sectorului neguvernamental în Republica Moldova a fost prezentată negativ.

Organizațiile semnatare condamnă acțiunile de manipulare ale autorului și comanditarului sondajelor. Se pare că aceste acțiuni au scopul de a fundamenta atacurile împotriva organizațiilor societății civile și creează un mediu nefavorabil de activitate a organizațiilor societății civile. Subminarea importanței organizațiilor societății civile constituie un semnal clar de amenințare a democrației.

Organizațiile semnatare invită respectuos autorul sondajelor să reconsidere metodologia acestora și  modul de formulare a întrebărilor, astfel încât să fie exclusă orice aparență de manipulare. Semnatarii solicită Partidului Democrat din Moldova să aplice angajamentele declarate față de respectarea libertății de asociere și să înceteze orice acțiuni de subminare a activității organizațiilor societății civile în Republica Moldova.

Textul integral al declarației în română este disponibil aici.

Textul integral al declarație în limba engleză este disponibil aici.

Lista semnatarilor rămâne deschisă.

La 4 decembrie 2017, Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului a adoptat deciziile nr. 239 și nr. 240 și a anunțat concursul pentru suplinirea a trei locuri vacante în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) din rândul profesorilor de drept titulari și a unui loc vacant în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) din rândul societății civile. Ambele decizii prevăd o procedură de selecție diferită față de cea adoptată prin hotărârile precedente, din 10 decembrie 2013.

La 6 decembrie 2017, organizațiile semnatare au expediat o scrisoare în adresa Comisiei juridice, numiri și imunități prin care au solicitat asigurarea unei proceduri transparente și bazate pe merit de selectare a membrilor CSM din rândul profesorilor de drept titulari și a membrului CSP din rândul societății civile. Comisia nu a venit cu vreo reacție la solicitările formulate.

La 12 decembrie, în mass-media au fost publicate numele candidaților la funcția de membru al CSM din rândul profesorilor de drept titulari și a membrului CSP din rândul societății civile, iar la 13 decembrie 2017 aceștia au fost audiați și propuși parlamentului pentru numirea în funcție. Alegerea candidaților la funcția de membri ai CSM și CSP nu figura pe agenda ședinței Comisei juridice, numiri şi imunități din 13 decembrie.

Organizațiile semnatare regretă lipsa de transparență a procesului de alegere a membrilor CSM și CSP și ignorarea solicitărilor de a extindere a termenului-limită pentru depunerea actelor, completarea listei actelor cu viziunea asupra activității în cadrul CSM și CSP, publicarea datei interviului și stabilirea criteriilor clare de departajare a candidaților și asigurarea unui proces transparent de apreciere a candidaților. Considerăm că acest concurs este un regres considerabil în comparație cu concursul din 2013, organizat de Comisia juridică, numiri şi imunități a Parlamentului.

Textul integral al declarației este disponibil aici. 

Organizațiile Semnatare:

• Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM),
• Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” (IDIS „Viitorul”),
• Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE),
• CPR Moldova,
• Transparency-International Moldova,
• Asociația „Promo-LEX”,
• Institutul de Politici Publice (IPP),
• Amnesty International Moldova,
• Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJ),
• Asociația pentru Guvernare Eficientă și responsabilă (AGER),
• Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT),
• Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI),
• Asociația Presei Independente (API),
• Asociația pentru Politică Externă (APE),
• Centrul Analitic Independent „Expert Grup”.

La 31 octombrie 2017, Ministerul Justiției a remis spre coordonare un proiect de lege care are drept scop declarat sporirea climatului investițional, atragerea investițiilor străine și reducerea presiunii asupra mediului de afaceri din partea instituțiilor de forță. Despre elaborarea acestui proiect de lege organizațiile semnatare nu au cunoscut până la 31 octombrie 2017.

Printre amendamentele propuse în proiect sunt numeroase inițiative care nu pot avea ceva în comun cu scopurile declarate ale proiectului. Din contra, acestea nu sunt justificate și subminează lupta cu corupția și investigarea fraudelor economice comise anterior. Printre acestea se numără un nou temei de exonerare de răspundere penală, un nou temei de suspendare a executării pedepsei cu închisoarea, interzicerea arestării persoanelor pentru crime sancționate cu mai puțin de 5 ani de închisoare, lărgirea competenței Procuraturii Anticorupție și creșterea numărului cauzelor penale date în competența exclusivă a procurorilor.

De asemenea, sunt schimbate substanțial competențele organelor de control de aplicare a sancțiunilor, este prevăzut că persoana este absolvită o singură dată de răspundere penală pentru comiterea unor infracțiuni economice dacă recuperează prejudiciul și plătește o amendă la stat. În situații similare, judecătorul este obligat să aplice suspendarea pedepsei cu închisoarea pentru numeroase infracțiuni economice. Amendamentele proiectului de lege pot avea o serie de implicații negative asupra mediului financiar-bancar, asupra reformelor demarate în sector sau chiar asupra intenției potențialilor investitori strategici de a veni în țara noastră.

Proiectul de facto interzice arestarea persoanelor acuzate de infracțiuni economice. Atragerea investițiilor nu poate fi obținută prin acordarea de facilități escrocilor. Din contra, aceasta va trimite și un semnal de descurajare oamenilor de afaceri de bună credință. Mai mult ca atât, un stat care a fost victima unei fraude bancare imense și a numeroaselor atacuri de tip raider ar trebui, din contra, să înăsprească sancțiunile pentru astfel de abateri, descurajând orice noi tentative de acest gen.

În același timp, am fost frapați să constatăm că, deși proiectul are drept scop declarat facilitarea mediului de afaceri, acesta schimbă competența organelor responsabile de investigarea cauzelor de corupție. Contrar recomandărilor internaționale, corupția mică, care acum este investigată de CNA, este dată în competența exclusivă a procurorilor anticorupție. Aceasta le va distrage atenția de la cauzele de mare corupție și va mări și mai mult volumul de muncă al procurorilor anticorupție, zădărnicind lupta cu marea corupție.

Anterior, organizații ale societății civile au solicitat Ministerului Justiției înlăturarea aspectelor de mai sus și chiar au formulat o notă de poziție publică. Și Centrul Național Anticorupție a dat aviz negativ proiectului. Lipsa unei justificări, coroborată cu insistența cu care proiectul este promovat, sugerează că proiectul de lege urmărește un alt scop decât cel declarat.

Organizațiile semnatare solicită cu fermitate Ministerului Justiției și Guvernului:

1. retragerea proiectului de lege privind „decriminalizarea infracțiunilor economice”;
2. crearea unui grup de lucru reprezentativ, cu implicarea tuturor părților interesate, inclusiv a societății civile, partenerilor de dezvoltare și a mediului de afaceri pentru a elabora soluții legislative pentru problemele reale cu care se confruntă mediul de afaceri;

De asemenea, chemăm partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova să urmărească cu cea mai mare atenție inițiativa de „decriminalizare a infracțiunilor economice”.

Textul integral al apelului poate fi descărcat aici în română.

Textul integral al apelului poate fi descărcat aici în engleză. 

Organizațiile semnatare:

• Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT)
• Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
• Asociația Presei Independente (API)
• Centrul „Acces-info”
• Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”
• Centrul de analiză și prevenire a corupției (CAPC)
• Centrul de Informații GENDERDOC-M
• Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJ)
• Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
• Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD)
• Comunitatea WatchDog.MD
• CPR Moldova
• Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)
• Institutul de Politici Publice (IPP)
• Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” (IDIS „Viitorul”)
• Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
• Promo-LEX
• Transparency International-Moldova