(Doar în engleză) Capitolul cu privire la Apărarea Penală efectivă în Moldova (2012)

Crearea Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) constituie una din principalele măsuri pentru combaterea şi prevenirea corupţiei. Crearea şi funcţionarea CNI este prevăzută într-o serie de documente de politici publice şi se numără printre angajamentele internaţionale ale Republicii Moldova. CNI are ca sarcină implementarea mecanismului de verificare şi de control al declarațiilor cu privire la venituri și proprietate şi a declaraţiilor cu privire la interesele personale ale persoanelor care dețin funcții de demnitate publică, ale judecătorilor, procurorilor, funcționarilor publici și ale unor persoane cu funcție de conducere.

Regulamentul CNI a fost aprobat prin Legea nr.180 din 19.12.2011 şi conform acestuia, Comisia urmează să aibă 5 membri, numiți de Parlament cu votul majorității deputaților aleși, pentru un mandat de 5 ani, conform următorului mecanism: 3 candidaturi sunt propuse din partea majorităţii parlamentare, o candidatură din partea opoziţiei parlamentare şi o candidatură din partea societăţii civile, selectată în mod deschis şi transparent de către Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului din lista de candidaţi propuşi de asociaţiile obşteşti.

Prevederile legislative cu privire la crearea CNI au intrat în vigoare la 1 februarie 2012. La 1 martie 2012 au intrat în vigoare noile reglementări cu privire la declararea veniturilor şi proprietăţilor (care obligă la acumularea şi prezentarea declaraţiilor în adresa CNI până la finele lunii martie) şi conform reglementărilor în domeniu, CNI urma să fie funcţională începând cu 1 martie 2012.

La 6 februarie 2012, Comisia parlamentară juridică, numiri şi imunităţi a anunțat un concurs pentru propunerea candidaților la funcția de membru al CNI din partea societății civile, dar până la acest moment, deşi au trecut mai bine de 2 luni, nu a fost făcută publică lista candidaţilor propuși, atât de către asociaţiile obşteşti, cât și de către ceilalți subiecţi ce au dreptul de a propune candidați la funcția de membru al CNI. De asemenea, nu a fost făcută publică modalitatea prin care Comisia juridică, numiri şi imunităţi urmează să selecteze candidații propuși de societatea civilă pentru a-i înainta Parlamentului spre votare. De asemenea, nu este suficient de clară şi transparentă procedura de verificare a candidaților propuși de majoritatea și opoziția parlamentară.

În aceste circumstanțe, solicităm Parlamentului şi în special, Comisiei juridice, numiri și imunități:

1. 1. Publicarea listei candidaților propuși la funcția de membru al Comisiei Naționale de Integritate (CNI), a CV-lor acestora, precum și a oricăror alte informaţii relevante privind corespunderea acestora cerințelor prevăzute de Regulamentul CNI (art.11 ş.a.).
   2. Organizarea audierilor publice a candidaţilor la funcţia de membru al CNI, în vederea prezentării de către candidați a viziunii sale cu privire la mandatul funcției, experienței relevante și a rolului asumat în vederea îndeplinirii acestei funcții de înaltă responsabilitate. Audierile publice urmează a fi anunțate din timp publicului, cu asigurarea posibilității de participare a celor interesaţi.
   3. Adoptarea unei hotărâri motivate cu privire la candidaţii propuşi spre aprobare plenului Parlamentului.

Calitatea membrilor constituie o condiție esențială pentru implementarea obiectivelor Comisiei Naționale de Integritate şi aplicarea procedurilor deschise şi transparente va spori încrederea societății în privinţa voinţei politice atât a majorității, cât și a opoziției parlamentare – pentru desemnarea unor persoane ce corespund criteriilor de profesionalism și integritate.

Semnatari (organizația și persoana de contact):

1. Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Nadejda Hriptievschi
2. Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT, Igor Boţan
3. Centrul de Investigații Jurnalistice, Cornelia Cozonac
4. Fundația Est-Europeană, Sorin Mereacre
5. Institutul de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie
6. Centrul „Acces-Info”, Vasile Spinei
7. Asociaţia Promo-LEX, Ion Manole
8. Asociația Presei Independente, Petru Macovei

Marea Britanie prezidează acum Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, iar una dintre priorităţile preşedinţiei britanice este reformarea Curţii Europene a Drepturilor Omului (Curtea). În ianuarie 2012, în discursul său adresat Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Premierul britanic David Cameron a subliniat principalele iniţiative de reformare a Curţii. Un proiect de declaraţie a fost elaborat în acest sens. Proiectul de declaraţie va fi discutat la o Conferinţă la nivel înalt care va avea loc la Brighton, Marea Britanie, între 18 şi 20 aprilie 2012.

Iniţiativa britanică sugerează că „criza” în care se află Curtea cere modificarea procedurii Curţii sau a limitelor competenţei acesteia. Se propune, inter alia, de a reduce termenul de depunere a cererilor la Curte, precum şi de a limita “marja de apreciere” a Curţii. Se pare că ultima propunere vine ca răspuns la mai multe hotărâri ale Curţii care implică modificarea sistemului electoral britanic şi a politicii de imigrare.

Sistemul european de protecţie a drepturilor omului este unul dintre cele mai dezvoltate din lume. În mai mult de 50 de ani de activitate, Curtea a stabilit principii de punct de reper, care, luate împreună, dau substanţă principalelor angajamente ale unei societăţi civilizate. Jurisprudenţa sa a fost şi mai rămâne încă unul din principalele imbolduri pentru îmbunătăţirea situaţiei drepturilor omului în Europa de Est.

Succesul Curţii a stimulat un număr mare de cereri adresate ei, peste 150,000 pendinte la moment. Supraaglomerarea Curţii a fost principalul motiv pentru reformarea ei prin Protocolul nr. 14 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (Convenţia). Această reformă este în vigoare din 2010 şi impactul ei urmează să fie evaluat până în 2015. Potrivit Curţii, după reforma introdusă prin Protocolul nr. 14, ea va putea procesa rapid cererile restante cu resursele actuale.

Noi suntem încrezuţi că principala cauză a numărului mare de cereri depuse la Curte este omisiunea autorităţilor din unele state membre ale Consiliului Europei de a implementa Convenţia. Principala responsabilitate pentru consolidarea protecţiei drepturilor omului în Europa revine guvernelor naţionale.

Suntem siguri că o mai bună protecţie a drepturilor omului nu poate fi asigurată prin limitarea competenţei Curţii. De asemenea, suntem convinşi că dezacordul unor state cu hotărârile Curţii nu ar trebui niciodată să servească pentru îngustarea competenţei Curţii. Suntem siguri că propunerile de limitare a competenţei Curţii va afecta grav nivelul de protecţie a drepturilor omului, în special în astfel de ţări ca Moldova, şi nu va permite Curţii să joace rolul pe care îl joacă acum în întreţinerea şi realizarea drepturilor omului în Europa.

Suntem convinşi că modificarea condiţiilor de admisibilitate, prin introducerea unor criterii noi sau înăsprirea celor existente, va afecta dreptul la recurs individual şi nu va contribui la micşorarea volumului de lucru al Curţii.

Având în vedere cele de mai sus, chemăm autorităţile Republicii Moldova să nu susţină iniţiativele de limitare a competenţei Curţii. În schimb, solicităm acestora să se concentreze în special asupra următoarelor priorităţi:

1. 1. Susţinerea, cu resurse suplimentare necesare, grefa Curţii şi Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei în implementarea reformelor prevăzute prin Protocolul nr 14;
   2. Îmbunătăţirea executării la nivel naţional a hotărârilor Curţii şi a Convenţiei în general;
   3. Sporirea calităţii şi transparenţei procedurilor naţionale de nominalizare a candidaţilor pentru funcţia de judecător la Curte.

O poziţie similară este împărtăşită de peste 80 de organizaţii non-guvernamentale britanice şi est-europene care se ocupă de protecţia drepturilor omului.

Semnatari:

1. Ambasada Drepturilor Omului
2. Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT
3. Asociaţia Promo-LEX
4. Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei
5. Centrul de Resurse Juridice din Moldova
6. Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului CREDO
7. Fundaţia Soros-Moldova
8. Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova

Persoana de contact:
Vladislav GRIBINCEA, Centrul de Resurse Juridice din Moldova

Mai multe informaţii cu privire la reforma Curţii pot fi găsite aici.

La 20 martie 2012, dl. Mihai GHIMPU, Președintele Partidului Liberal, a declarat public că partidul său ar dori funcţia de Procuror General, avându-se în vedere că acesta a renunțat la funcţia care-i revenea potrivit angajamentelor politice anterioare, cea de Preşedinte al Parlamentului. Această solicitare a fost reiterată public la 22 martie 2012, când dl. Ghimpu a mai declarat că se poartă discuţii politice în acest sens.

Potrivit legii, procuratura trebuie să fie independentă de executiv şi legislativ. Totuşi, procuratura a fost şi încă este acuzată de manifestarea unei atenţii excesive faţă de realităţile politice. Această atitudine se datorează, într-o mare măsură, modului de alegere a Procurorului General al Republicii Moldova. Din acest motiv, în Programul de Activitate al actualului Guvern este prevăzută drept activitate prioritară modificarea procedurii de numire și destituire a Procurorului General, prin excluderea posibilităţii de numire şi destituire a acestuia pe criterii politice.

Suntem convinşi că doar o procuratură independentă de politic poate apăra adecvat interesele societăţii. Fără o procuratură eficientă, sistemul de justiţie nu poate progresa. De funcţia de Procuror General depinde, în cea mai mare măsură, cum activează şi care este imaginea procuraturii. Experienţa anterioară a Republicii Moldova de numire a conducerii Procuraturii Generale pe criterii politice, a ştirbit mult din eficienţa procuraturii şi a redus încrederea societăţii în această instituţie. Mai mult, revendicările dlui Mihai GHIMPU sunt incompatibile cu Programul de Activitate al Guvernului.

Ne exprimăm profunda îngrijorare în legătură cu declaraţiile de mai sus şi solicităm clasei politice din Republica Moldova să se abţină de la nominalizări în procuratură pe criterii politice şi să modifice cât mai rapid procedura de numire şi destituire a Procurorului General, prin excluderea posibilităţii de numire şi destituire a acestuia pe criterii politice.

Persoană de contact:
Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Preşedinte, Vladislav GRIBINCEA