Reprezentanții societății civile își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa transparenței și posibilitatea adoptării în grabă a unei serii de inițiative legislative ce includ modificări radicale în sistemul judecătoresc și codul de procedură civilă, precum și crearea instanțelor specializate pentru infracțiunile de corupție. ONG-urile au lansat un apel public prin care cheamă factorii de decizie, în special Guvernul și Parlamentul, să nu admită abateri de la obiectivele asumate anterior și să nu promoveze în grabă inițiativele care se pot adeveri periculoase în contextul Republicii Moldova. Factorii de decizie au fost chemați să continue implementarea Strategiei de Reformă a Sectorului Justiției pentru anii 2011-2016 și să urgenteze realizarea măsurilor prevăzute de aceasta.
În special, semnatarii apelului sunt îngrijorați de propunerile ce țin de reorganizarea Curții Supreme de Justiție (CSJ), selectarea majorității inspectorilor-judecători din societatea civilă; investirea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu dreptul de a verifica averile judecătorilor și de a-i elibera din funcție în caz că judecătorul nu poate proba legalitatea dobândirii averii; achitarea taxei de stat după terminarea procesului și nu la inițierea procesului; instituirea medierii obligatorii în prima instanță în cauzele civile de către judecători; reducerea termenelor de examinare a cauzelor în detrimentul calității și crearea instanțelor judecătorești specializate pentru examinarea infracțiunilor de corupție.
Semnatarii apelului își exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că factorii de decizie întârzie să promoveze legea cu privire la procuratură și legislația conexe și deoarece nu sunt promovate ferm cele trei proiecte de legi ce țin reformarea sistemului național de integritate care, după ce au fost consulate pe larg cu factorii de decizie, societatea civilă, experții naționali și internaționali, au fost respinse de Guvern la 16 iunie 2015. Aceste acte normative creează cadrul instituțional și instrumentele reale de prevenire și combatere a corupției. Reprezentanții societății civile susțin că tergiversarea adoptării acestora și modificarea esenței proiectelor de legi poate însemna doar un lucru – autoritățile moldovenești nu sunt cointeresate în crearea unor instrumente reale de luptă cu corupția, ci mimează acest proces.
Semnatarii solicită Guvernului și Parlamentului, printre altele, adoptarea urgentă a proiectului legii procuraturii și a legislației conexe în versiunea propusă de grupul de lucru, realocarea posturilor de procurori, personal auxiliar și a posturilor de specialiști și ofițeri de urmărire penală în sistemul procuraturii și a Centrului Național Anticorupție în vederea consolidării Procuraturii anticorupție după modelul Direcției Naționale Anticorupție din România, adoptarea proiectelor de lege cu privire la Centrul Național de Integritate, privind declararea averii și intereselor personale și proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în versiunea propusă Guvernului de Ministerul Justiției în iunie 2015, numirea persoanelor în funcții cheie în sectorul justiției pe principiul de profesionalism și integritate, și nu conform criteriilor politice și continuarea implementării Strategiei de Reformă a Sectorului Justiției pentru anii 2011-2016.
Semnatarii solicită sistemului judecătoresc, în special CSM și organelor afiliate acestora, precum și Ministerului Justiției monitorizarea minuțioasă, depistarea și sancționarea încălcărilor în procesul de distribuire aleatorie a dosarelor în instanțele judecătorești, asigurarea înregistrării audio a tuturor ședințelor de judecată, fortificarea mecanismului de răspundere disciplinară a judecătorilor și promovarea la CSJ doar a judecătorilor cu o integritate impecabilă și de cel mai înalt profesionalism.
Textul complet al apelului disponibil este aici în română și în engleză.
Înregistrarea conferinței poate fi urmărită pe paginile Privesc.eu și Info-Prim Neo.
Consiliile Americane pentru Învăţămînt Internaţional din Moldova anunță o nouă rundă de selecție a finaliștilor în cadrul Programului Professional Fellows (Programul de Stagiu Legislativ din SUA).
Perioada de recrutare: 21 septembrie – 12 noiembrie 2015
Pentru detalii: http://americancouncils.md/ro/lfp/news/438
CRJM anunţă concurs de oferte pentru selectarea redactorilor care vor presta, în perioada octombrie 2015 – decembrie 2016, servicii de redactare și corectură a materialelor traduse cu specific juridic în limbile:
Volumul estimativ al materialelor de redactat este de aproximativ:
Condiții de participare
La concurs sunt invitate să participe doar persoanele fizice. O persoană poate participa pentru unul, două sau toate trei tipuri de servicii de redactare indicate mai sus.
Dosarul de participare la concurs va conține:
Dosarele urmează să fie expediate la adresa de e-mail: olga.burucenco@old2.old.crjm.org, cu mențiunea „Servicii de redactare”. Data limită de depunere a ofertelor este 08 octombrie 2015, orele 16:00.
Ofertele care nu respectă cerințele concursului anunțat nu vor fi luate în considerare.
Contractarea
Serviciile vor fi prestate în baza contractelor de prestări servicii pentru loturi separate. În funcție de situație, pentru diferite loturi pot fi contractate diferite persoane. Prețurile indicate în ofertă sunt fixe şi rămân neschimbate până în decembrie 2016. Plata va fi efectuată timp de 5 zile bancare de la livrarea produsului şi semnarea actului de predare-primire.
Pentru informații suplimentare: Olga Burucenco, Director al Serviciului Administrativ, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, tel: 022- 843 601; e-mail: olga.burucenco@old2.old.crjm.org.
CRJM și AGER consideră că mecanismul nou de evaluare a integrității instituționale nu este adecvat și oportun, în plus proiectul de lege nu răspunde unui șir de probleme ridicate anterior de Comisia de la Veneția și Curtea Constituțională.
Mecanismul nou de evaluare a integrității instituționale, ce include și testarea integrității profesionale, a fost propus de Ministerul Justiției în proiectul de lege disponibil aici. Mecanismul propus acordă competențe largi CNA și SIS, ce creează premise de abuz. Proiectul de lege nu are o argumentare, nu este bazat pe vreo practică sau recomandare internațională și nu are nici o justificare a costurilor de implementare (nota informativă este disponibilă aici).
Pentru mai multe detalii a se vedea opinia CRJM și AGER cu privire la proiectul de lege.
Iniţiativele unor politicieni de a promova reforma justiţiei în contextul încheierii unui acord cu FMI, dar şi pentru a răspunde cumva cerinţelor protestelor stradale din ultima perioadă, vin să soluţioneze în realitate anumite efecte şi nu cauze. Opinia a fost exprimată într-un apel al societăţii civile făcut public astăzi într-o conferinţă de presă după ce autorităţile au omis mai multe dintre propunerile acesteia făcute în iunie în ceea ce priveşte reformarea sistemului judiciar.
„Aceste iniţiative ale unor politicieni se referă la unele chestii care de fapt, vin să soluţioneze anumite efecte şi nu cauze. Ne referim aici la declaraţiile ce ţin de posibila creare a instanţelor specializate pentru cauzele de corupţie şi la potenţiale modificări în ceea ce ţine de pachetul naţional de integritate legat de modalitatea de funcţionare a Comisiei Naţionale de Integritate, care urma să fie reorganizată în Centrul Naţional de Integritate, şi modul de declarare a averilor”, a specificat Nadejda Hriptievschi de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova.
În context, Nadejda Hriptievschi a menţionat că problemele esenţiale din sistem ţin de funcţionarea insuficientă a instituţiilor care investighează cazurile de corupţie şi a modului de declarare a averilor şi a conflictelor de interese. „Noi chiar avem marii dubii la finalitatea acestor reforme. De exemplu, una dintre iniţiative se referă la reorganizarea Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) prin reducerea numărului de judecători de carieră. Se propune ca 16 judecători din cei 33 de la CSJ să fie numiţi din rândul reprezentanţilor mediului academic, societăţii civile şi avocaţilor. O astfel de propunere nu este justificată. Nu este importantă calitatea de unde vine persoana, este foarte important profesionalismul şi voinţa la nivelul întregii instituţii. Respectiv, nu schimbi oamenii de unde vin, se schimbă modalitatea de lucru. De ce trebuie să închidem calea pentru judecătorii de la prima instanţă şi din instanţele de apel, care de fapt au experienţă. De ce nu promovăm pe cei mai buni judecători?”, a subliniat reprezentantul CRJM.
O altă propunere a Centrului pentru Reformă în Sistemul Judecătoresc, a spus Nadejda Hriptievschi, se referă la investirea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu dreptul de a verifica averile judecătorilor şi de a-i elibera din funcţii în cazul când aceştia nu şi le pot justifica. Aceasta a precizat că o astfel de propunere chiar este periculoasă, în condiţiile în care se creează o dublare de competenţe între CSM şi CNI. Astfel, a notat, reprezentantul CRJM, apare impunitate, când în realitate CSM-ul are toate posibilităţile de a verifica judecătorii atunci când îi admit în funcţii.
Crearea instanţelor de specializate pe cauze de corupţie la fel ridică multe semne de întrebare. „Noi nu avem nevoie de instanţe specializate de corupţie. Avem o experienţă, contextul cu privire la instanţele economice, nu au fost deloc o experienţă fericită. Existau mari probleme de integritate. Avem hotărâri contradictorii la acest capitol. Avem hotărâri contradictorii în cazul judecătorilor care au lucrat în judecătoria economică. De ce să repetăm exact aceeaşi greşeală? Cu cât instanţa este mai mică, cu atât este mai uşor pentru terţi să-i poată influenţa. Dacă judecătorii se vor specializa pe cauze penale şi civile, vor avea suficient timp. Noi trebuie să promovăm iniţiative care reduc volumul de lucru al judecătorilor şi le permit să emită hotărâri justificate. Mai mult, noi avem în strategie optimizarea hărţii judiciare, adică crearea instanţelor mai mari”, a conchis Nadejda Hriptievschi.
La rândul lui, Vadim Vieru de la Asociaţia „Promo-LEX” a menţionat că o altă modificare ţine de achitarea taxei de stat după finisarea procesului. „Nu susţinem această iniţiativă. Aparent este justificată această modificare de scutire a taxei de stat reieşind din numărul de condamnări la CEDO, deşi au fost doar cinci condamnări. În opinia noastră, faptul că judecătorii uneori nu-şi îndeplinesc atribuţiile, nu trebuie să servească temei pentru modificarea legii, în cazul dat scutirea taxei de stat. Dacă cererile de chemare în judecată vor fi scutite de taxa de stat, există riscul ca în instanţa de judecată să fie depuse un număr foarte mare de cereri şi va duce la creşterea volumului de lucru al judecătorilor”, a spus Vadim Vieru.
Reprezentantul Institutului pentru Reforme şi Politici Europene, Iulian Groza, a ţinut să menţioneze că opiniile societăţii civile nu se regăsesc în totalitate în propunerile enunţate de către Centrul pentru Reformă în Sistemul Judecătoresc. „Se vine cu o abordare fracturată. Unele din propuneri vin în contradicţie. În loc să fie promovate legile menţionate în strategia de reformare a justiţiei, se vine cu iniţiative mai mult de faţadă. Abordarea este una simptomatica. Se încearcă a rezolva probleme de sistem ascunse prin faţadă. Ca Republica Moldova să avanseze este nevoie de coerenţă şi abordare sistemică. Prin această abordare sporadică ar putea fi promovate anumite interese de grup”, a afirmat Iulian Groza.
Apelul societăţii civile este susţinut inclusiv şi de către Institutul de Politici Publice (IPP). Astfel, directorul executiv al IPP, Arcadie Barbăroşie, a adus în acest sens critici dure îndeosebi Guvernului şi Parlamentului. Acesta se arată nedumerit de inacţiunile autorităţilor, deşi strategia de reformare a justiţiei a trecut deja de etapa discuţiilor, a obţinut jirul partenerilor europeni şi a fost aprobată de Parlament.
„De ce strategia nu este implementata în conformitate cu planurile de acţiune? De ce nu se promovează acele legi care într-adevăr ar consolida sistemul judecătoresc? De ce legea procuraturii aşa şi stă în Parlament şi nu se mişcă? Răspunsul meu este următorul: Nu există voinţă politică. Iar când nu există voinţă politică de a promova reforme fundamentale, atunci apar nori de fum. Aceştia vin să acopere lipsa de activitate a Parlamentului în primul rând pentru că asta este problema principală. Parlamentul nu lucrează pentru a promova aceste norme. Vreau să ne concentrăm în acest apel asupra cerinţelor de continuare a reformelor stipulate în strategie. Presiunea să fie exercitată în primul rând asupra Parlamentului şi a Guvernului pentru că există nişte intenţii de a deturna în fond cursul reformei stipulate prin strategie. Cred că nu există altceva decât un nor de fum pentru a ascunde lipsa de activitate”, a comunicat Arcadie Barbăroşie.
Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.