Organizațiile societății civile își exprimă îngrijorarea și condamnă adoptarea noului proiect de lege (nr. 284) privind declararea voluntară și facilitarea fiscală, care, în esență, reprezintă o nouă tentativă de amnistiere a capitalului obținut din surse dubioase. De asemenea, trezește suspiciuni prezentarea acestei măsuri drept un element al unei reforme fiscale ample, fără o analiză de impact, care este obligatorie în astfel de situații.  Se creează impresia că intenția amnistiei fiscale este camuflată după reforme fiscale, unele din ele mult-așteptate de business sau binevenite de cetățeni. Efectul amnistiei fiscale, însă, va fi unul de adâncire și încurajare a corupției, lucru pe care societatea nu și-l dorește.

Ministerul Finanțelor a luptat vehement până în prezent pentru fiecare leu care putea fi pierdut în rezultatul unor facilități fiscale, dar iată că autoritățile au lansat o nouă inițiativă legislativă  întitulată „mica reformă fiscală”, fără o analiză de impact concludentă, cu modificări importante pe multiple filiere, inclusiv pe domeniul „de neatins” în ce privește contribuțiile obligatorii în fondul social. Contrar recomandărilor FMI și ale Băncii Mondiale, pe 24 iulie 2018, autoritățile lansează o reformă cu consecințe imprevizibile pentru economia națională, dar și pentru relațiile cu finanțatorii externi.

Riscul politic al facilităților fiscale multiple prevăzute de așa-numita „mica reformă fiscală”, nu este justificat decât în cazul în care, acestea ar avea drept scop, acoperirea amnistierii capitalului prevăzută de proiectul de lege nr. 284 promovat în paralel și în regim de urgență în Parlament.

Proiectul de lege nr.284 privind declararea voluntară și facilitarea fiscală nu specifică clar scopul urmărit, lipsește specificarea condițiilor obiective ce impun apariția acestei legi și nici finalitatea urmărită. O analiză de impact concludentă nu a fost efectuată, iar practica de amnistiere a capitalului cu un preț redus de doar 3% comparativ cu taxările standard sunt contrare practicilor internaționale în acest domeniu, cu riscuri majore de impact social negativ și stimulare a creșterii nesupunerii fiscale.

Proiectul de lege a fost aprobat de către Guvern pe 25 iulie 2018, inclus pe agenda Parlamentului din 26 iulie 2018 și deja adoptat în ambele lecturi cu 56 de voturi ale deputaților democrați și popular-europeni. Cu o zi înainte, proiectul a obținut avizul pozitiv al Comisiei parlamentare Buget și Finanțe.

Readucem aminte că un proiect similar a fost propus în anul 2016, care a fost criticat dur atât de comunitatea de experți, societatea civilă, dar și de către organismele internaționale. Revenirea cu insistență la regimul de amnistiere a capitalurilor acumulate și nedeclarate, în pofida calificării negative din partea organismelor internaționale, reprezintă un indicator al promovării unor interese de grup infiltrate în mediul politic.

Amnistierea capitalului indiscutabil este o măsură contraproductivă, încurajatoare pentru beneficiarii de venituri din corupție și crimă și descurajatoare pentru cetățenii de bună credință și plătitorii de taxe. De facto, existența unor astfel de proiecte de lege indică faptul că Guvernul este incapabil să asigure verificarea provenienței bunurilor și a veniturilor și renunță la întreprinderea de măsuri și eforturi pentru asigurarea acestui proces.

Proiectul de reformă fiscală cu implicații atât de importante a fost promovat cu neglijarea proceselor democratice, dar nici cu expertiza tehnică riguroase indispensabilă pentru astfel de reforme. Audieri publice la acest proiect nu au existat, iar procesul de lansare și validări a proiectului de Lege privind declararea voluntară și facilitarea fiscală este unul în regim fulger, cu încălcarea directă a proceselor democratice, netransparență și excluderea societății civile. Nu au fost organizate nici consultări publice, nici expertiza anticorupție nu a fost elaborată, deși este obligatorie potrivit Legii nr. 100 cu privire la actele normative.

Este cu atât mai inacceptabilă această grabă în cazul unui proiect asupra căruia s-au expus negativ atât societatea civilă, cât și partenerii de dezvoltare ai țării noastre nici doi ani în urmă. Lipsa documentelor de analiză de impact, dar și declarațiile diametral opuse ale Primului Ministru și ale Șefului Comisiei Parlamentare Buget și Finanțe, denotă abordarea superficială fără expertizare tehnică a proiectului. Abordarea dată este la limita aventurismului politic și comportă riscuri majore de instabilitate fiscală și bugetară pentru perioadele ulterioare.

Pentru a diminua riscurile unei reforme fiscale este necesară respectarea unui șir de principii.

• Asigurarea unui proces democratic, transparență decizională și consultări publice largi cu asigurarea unor termene suficiente pentru reacții și opinii ale persoanelor și organizațiilor interesate;
• Evaluarea de impact riguroasă a măsurilor de reformă fiscală propuse;
• Abandonarea proiectelor de amnistie fiscală sub orice formă în condițiile corupției masive și delapidărilor din fondurile publice;
• Reforma fiscală trebuie să îmbunătățească echitatea socială și să contribuie la un trai decent al cetățenilor Republicii Moldova.

 Organizațiile semnatare:

1. Condamnă adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a proiectul de lege privind declararea voluntară și facilitarea fiscală;
2. Solicită Președintelui Republicii Moldova să nu promulge legea adoptată;
3. Solicită implicarea Fondului Monetar Internațional, Băncii Mondiale, Uniuni Europene, GRECO si Moneyval să examineze aceste inițiative legislative din perspectiva compatibilității cu angajamentele internaționale și bilaterale asumate de Republica Moldova în raport cu fiecare dintre parteneri.

Declarația în limba română disponibilă aici.

Declarația în limba engleză disponibilă aici.

Organizații semnatare:

Centrul Analitic Independent Expert-Grup

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)

Centrul de Analiză și Prevenire a Corupție (CAPC)

Centrul de Politici și Reforme (CPR-Moldova)

Institutul pentru Politici și Reforme Europene

Asociația Promo-LEX

Asociația Internațională a Păstrătorilor Râului Eco-TIRAS

Comunitatea WatchDog.MD

AO BIOS

Organizațiile societății civile condamnă discursul de ură și amenințările făcute de Ilan SHOR, primarul orașului Orhei și președintele partidului politic „Şor”, la adresa jurnaliștilor și a unor oponenți politici. Acest comportament este incompatibil cu democrația, instigă la ură și violență. El nu poate fi lăsat nesancționat de către autorități.

La 20 iulie 2018, în cadrul unui eveniment organizat de partidul „Șor”, mai mulți simpatizanți ai lui Ilan SHOR au protestat în municipiul Chișinău la sediile a două partide politice în legătură cu pretinsa închidere a magazinelor sociale.

În discursul adresat simpatizanților săi, plasat pe rețelele de socializare și mediatizat amplu ulterior, Ilan SHOR a venit cu amenințări în adresa jurnaliștilor și liderilor a două partide politice de opoziție.

Acesta a declarat următoarele:

«Я обещаю: Они у меня будут висеть на Арке. Каждый. И Каждый будет делать с ними, что посчитает нужным. Потому что, они негодяи. Сволочи, негодяи, паскуды. Задавим их, задушим!»; („Eu vă promit: Îi vom spânzura de Arcul de Triumf. Pe fiecare. Și fiecare din noi le va putea face, ce va considera necesar. Pentru că ei sunt niște ticăloși. Mizerabili, ticăloși, bastarzi. Îi vom strivi, îi vom strangula.”) 〈n.trad.〉.

«Вы – негодяи и твари, и мы вас задушим!»; („Sunteți – mizerabili și lepre, și noi vă vom strangula”) 〈n.trad.〉.

«Они, я не побоюсь этого слова, животные и мы их накажем»; („Ei, și nu mi-e frică de acest cuvânt, sunt niște animale și noi îi vom pedepsi.”)〈n.trad.〉.

«Запомнитe, мы вас будем ждать везде: у дома, в темных переулках и соседям расскажем, кто вы такие на самом деле». („Luați aminte, noi vă vom aștepta peste tot: lângă case, pe străduțele întunecoase și le vom spune vecinilor cine sunteți cu adevărat”) 〈n.trad.〉.

«Замочим их в сортире»; «Закатаем в асфальт»; („Îi vom îneca în veceu; Îi vom înfunda în asfalt”)〈n.trad.〉.

«Мы будем их давить как последних мышей под плинтус, чтобы эти твари прятались от нас». („Îi vom strivi ca pe niște șoareci sub plintă, pentru ca aceste lepre să se ascundă de noi”) 〈n.trad.〉.

Organizațiile semnatare consideră că aceste declarații depășesc limitele garantate de libertatea de exprimare, deoarece amenințările publice cu răfuială fizică și vătămare corporală făcute de un politician sunt inadmisibile într-o societate democratică. Acest discurs se întemeiază pe intoleranța, care are la bază viziunile politice și reprezintă un discurs de ură, care este inacceptabil într-o societate democratică. Autoritățile trebuie să prevină și să sancționeze astfel de comportamente.

În acest context, organizațiile societății civile:

• Sunt solidare cu organizațiile de media care au condamnat afirmațiile cu caracter amenințător la adresa jurnaliștilor făcute de Ilan SHOR.
• Solicit Procuraturii Generale să investigheze declarațiile făcute de Ilan SHOR sub aspectul incitării la ură.
• Cheamă organele de drept, autoritățile publice și cele electorale, să întreprindă toate măsurile necesare în vederea prevenirii și stopării discursului de ură, care, în perspectiva campaniilor electorale, pot deveni extrem de periculos pentru societate.
• Solicită poliției să asigure exercitarea dreptului la libertatea de exprimare și să nu permită acte de violență fizică și verbală în adresa protestatarilor sau de către protestatari. Cheamă  partidele politice, liderii, reprezentanții și simpatizanții acestora să respecte normele democratice și decența discursului public, păstrându-l în limitele acceptate de democrație și demnitatea umană.

Organizațiile semnatare:

1. Amnesty International Moldova (AIM)
2. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
3. Promo-LEX
4. RCTV Memoria

Declarația integrală disponibilă aici.

La 31 iulie 2018, Procuratura Generală a Republicii Moldova a remis spre examinare prezentare adresare către Procuratura mun. Chișinău. 

Anul 2017 a fost primul an în care, în Republica Moldova, persoanele fizice plătitoare de impozite au avut oportunitatea de a redirecționa 2% din impozitul lor pe venit către o organizație necomercială sau o entitate religioasă. Centrul de Resurse Juridice din Moldova a făcut o analiză privind rezultatele primului an de implementare a mecanismului 2%.

În primul an de implementare, 484 organizații necomerciale (413 asociații, fundații și instituții private și 71 culte religioase și părți componente) s-au înregistrat în Lista beneficiarilor 2%. Doar 302 din ele (circa 62%) au primit desemnări procentuale, 86% (260) fiind ONG-uri, iar circa 14% (42) –  entități religioase. Numărul total al organizaților înregistrate la mecanism în primul an reprezintă aproximativ 5% din numărul total de organizații necomerciale înregistrate în Republica Moldova.

În 2017, 21,204 contribuabili au redirecționat MDL 4,140,868.43 (aproximativ USD 244,588 / EUR 210,090[1]) către organizațiile beneficiare. Ei reprezintă aproximativ 10% din numărul total al contribuabililor care au depus declarațiile cu privire la impozitul pe venit în termen (perioada 1 ianuarie – 2 mai 2017).  În medie, în 2017, fiecare contribuabil a desemnat suma de MDL 195.

Doar 68% din suma desemnată de către contribuabili a ajuns către organizațiile beneficiare (MDL 2,821,243.60 (circa USD 166,642 / EUR 143,138). Circa 24% din numărul de desemnări și 32% din suma desemnată (MDL 1,319,624) au fost invalidate, motivul principal fiind prezența datoriilor la impozitul pe venit, neachitate de contribuabili pentru anul curent sau anii precedenți. Numărul mare de desemnări nevalidate pe motiv de prezență a datoriilor la impozitul pe venit arată că sunt necesare măsuri de verificare anticipată a datoriilor și modalități de achitare al acestor sume la buget, dar și de informare post-factum a contribuabililor despre validarea sau nevalidarea desemnărilor de către autoritatea fiscală.

După validarea desemnărilor, 90% din sume au revenit ONG-urilor (MDL 2,543,114.45), iar 10% – entităților religioase (MDL 278,129.15). Cea mai mare sumă primită de o organizație în 2017 a fost de MDL 1,374,555.89 (USD 81,190 / EUR 69,739), ceea ce reprezintă 49% din suma totală validată. Beneficiarul acestei sume este Asociația Obștească a Veteranilor și Pensionarilor Ministerului Afacerilor Interne din Republica Moldova.

Totalurile primului an arată că există încă mult loc de creștere pentru acest instrument de finanțare indirectă a organizațiilor necomerciale și entităților religioase de către stat. În 2017, doar 1.7% dintre contribuabilii care aveau dreptul de a desemna au ajuns să-şi exercite acest drept și doar 6.6% din suma totală posibilă de a fi redirecționată procentual a fost desemnată. Mecanismul 2% nu este suficient pentru a asigura sustenabilitatea financiară a sectorului non-profit. Sumele finale primite de beneficiari sunt modeste. Experiența altor state în care mecanismul funcționează de mai mulți ani ne arată că beneficiile majore ale Legii 2%, cel puțin în primii ani de implementare, sunt mai mult de natură non-financiară, întrucât sporesc comunicarea organizației cu publicul său țintă, oferă experiență de desfășurare a campaniilor de informare și recunoaștere organizațiilor non-guvernamentale.

Pentru dezvoltarea mecanismului sunt necesare măsuri constante de informare și promovare a mecanismului, atât din partea organizațiilor beneficiare, cât și din partea autorităților.

Este nevoie să fie publicată mai multă informație accesibilă pe paginile web ale autorităților implicate în implementarea mecanismului 2%. De asemenea, este necesară organizarea campaniilor de informare și promovare a mecanismului 2% atât la nivel național, cât și local de către organizațiile beneficiare și de către autorități.

Raportul a fost elaborat în cadrul proiectului „Promovarea mecanismului 2% în Republica Moldova”  implementat cu suportul Centrului European pentru Drept Necomercial (ECNL) și FHI360 Moldova și posibil datorită ajutorului generos al poporului american, oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Citește raportul în limba română aici

Citește raportul în limba rusă aici

Citește raportul în limba engleză aici

[1] Conform ratelor oficiale de schimb valutar din 25 iunie 2018: USD 1 = MDL 16.93; EUR 1 = MDL 19.71, http://bnm.md/ro/content/ratele-de-schimb.

La 12 iulie 2018, Uniunea Europeană (UE) a premiat realizările și inițiativele tangibile ale organizațiilor societății civile la nivel național, regional și local, care au avut un impact durabil și pozitiv asupra democrației, dezvoltării economice și a coeziunii sociale din Republica Moldova și care au promovat valorile europene. Competiția proiectelor s-a organizat în baza unui proces public de nominalizare sau auto-nominalizare, având drept scop identificarea celor mai bune acțiuni realizate cu suportul UE.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a fost unul dintre premianții serii. Proiectul „Promovarea egalității – Consolidarea agenților schimbării”, implementat în perioada 1 februarie 2014 – 31 ianuarie 2016, în parteneriat cu Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice (ECPI), s-a învrednicit de mențiunea specială „ADVOCACY pentru SCHIMBARE”.

Proiectul premiat a avut drept scop sporirea gradului de conștientizare a populației privind egalitatea și nediscriminarea în Republica Moldova și capacitarea învățătorilor, asistenților sociali și a comunității juridice astfel încât aceștia, ulterior, să acționeze ca agenți sau factori ai schimbării în societate, întrucât anume ei sunt în măsură să prevină acțiunile și atitudinile discriminatorii și să multiplice mesajul corect în comunitățile lor.

În cadrul proiectului a fost elaborată o analiză a compatibilității legislației naționale cu normele europene cu privire la egalitate și nediscriminare, au fost elaborate doua ghiduri de egalitate – unul pentru publicul larg, altul pentru juriști, au fost instruiți 15 avocați și 19 procurori și judecători despre standardele europene privind egalitatea și nediscriminarea, iar 13 formatori de cadre didactice și 9 formatori de asistenți sociali au fost capacitați și pregătiți să ofere instruire continuă colegilor lor în domeniul egalității și nediscriminării. Cei din urmă au organizat instruiri-cascadă de o zi pentru colegii lor. În rezultat, au fost capacitate 188 de cadre didactice și 119 de asistenți sociali din raioane din întreaga țară.

Premiul acordat de Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova încurajează și reflectă rezultatul unei munci depuse de întreaga echipă a CRJM. „Suntem onorați și bucuroși să ne numărăm printre premianții Galei Uniunii Europene a Premiilor pentru Societatea Civilă. Mulțumim Uniunii Europene pentru oportunitatea de a promova și consolida egalitatea în Republica Moldova prin intermediul proiectului „Promovarea egalității – Consolidarea agenților schimbării”. În cadrul proiectului am avut posibilitatea să lucrăm cu două profesii – asistenții sociali și profesorii pentru că, credem noi, anume ei sunt cei care pot combate și preveni nediscriminarea în societate fiind în contact direct cu copiii și cu categoriile vulnerabile din societate. Totodată mulțumim organizatorilor pentru motivarea și încurajarea continuă a inițiativelor civice prin asemenea evenimente frumoase!”, a menționat reprezentantul CRJM în cadrul festivității de premiere. 

Competiția Europeană a Premiilor Societății Civile pentru Republica Moldova 2018 este o inițiativă a Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova.

Privește Gala Uniunii Europene a premiilor Societății Civile mai jos:

Organizațiile membre ale Platformei Naționale a Forumului Societății Civile al Parteneriatului Estic îşi declară profunda îngrijorare și indignare în legătură cu eschivarea Guvernării actuale de la responsabilitatea pentru eșecul reformei justiției și plasarea acesteia pe partenerii de dezvoltare și societatea civilă.

La 5 iulie 2018, Parlamentul European a adoptat rezoluția referitoare la criza politică din Moldova ca urmare a invalidării alegerilor locale de la Chișinău. Parlamentul European, printre altele, și-a exprimat profunda îngrijorare față de deteriorarea și mai gravă a standardelor democratice în Moldova, dar și în raport cu lipsa de independență a sistemului judiciar, solicitând Comisiei Europene să suspende sprijinul bugetar și macrofinanciar pentru Republica Moldova. Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Apărare, Federica Mogherini, a confirmat decizia de a suspenda achitarea primei tranșe din asistența macro-financiară rezervată Republicii Moldova.

La 6 iulie 2018, Ambasadorul Uniunii Europene (UE) și ambasadorii statelor membre UE la Chișinău s-au întâlnit cu Prim-Ministrul Pavel Filip și membrii guvernului pentru a-i informa despre poziția UE după invalidarea alegerilor din Chișinău. După întâlnire, Delegația a emis un scurt comunicat.

La 7 iulie 2018, Guvernul a emis un comunicat de presă cu precizări proprii cu privire la întâlnirea din 6 iulie. Potrivit comunicatului de presă, rezoluția din 5 iulie 2018 este incorectă față de Guvern și politizată, menționând că „[…] toate angajamentele privind primirea finanțării din partea UE au fost îndeplinite, iar decizia de amânare a finanțării este nejustificată și reprezintă o imixtiune în politica internă a Republicii Moldova”. Mai mult, în comunicat se menționează că Prim-ministrul a atenționat Ambasadorii UE că „dacă lucrurile nu merg încă așa cum trebuie în domeniul justiției, este responsabilitatea, atât a Guvernului, cât și a partenerilor europeni și a reprezentanților societății civile care au participat la realizarea reformei justiției”. De asemenea, Prim-ministrul a constatat că informațiile pe care le transmite Delegația UE la Chișinău oficialilor europeni sunt incomplete și a rugat ca „această abordare să fie revăzută, iar notele transmise să fie obiective”.

În acest context, organizațiile societății civile își exprimă profunda îngrijorare și indignare cu privire la:

• modalitatea în care a ales Guvernul și Guvernarea în ansamblu să reacționeze la invalidarea rezultatelor alegerilor din mun. Chișinău, precum și limbajul fără precedent la care a recurs un oficial de rang înalt al Republicii Moldova, aducând învinuiri tendențioase cu privire la modul de informare a oficialilor europeni de către Delegația UE de la Chișinău, dând chiar instrucțiuni diplomaților străini ce tip de informații să transmită aceștia instituțiilor UE. 
• eschivarea Guvernării de la responsabilitatea pentru starea de lucruri în justiție, pasând responsabilitatea pentru eșecurile reformei în justiție către partenerii de dezvoltare și reprezentanții societății civile. 

Societaea civilă atrage atenția Guvernării și opiniei publice la faptul că responsabilitatea pentru reformele în justiție este doar a autorităților naționale – Parlamentul, Guvernul și, în mare măsură, a sistemului judiciar. Guvernul, majoritatea parlamentară și Guvernarea actuală în ansamblu poartă cea mai mare responsabilitate prin ne-promovarea reformelor sistemice și a politicilor menite să asigure funcționarea independentă a justiției și a instituțiilor de drept, libere de influența grupurilor economice și politice afiliate. De asemenea, acestea poartă responsabilitatea prin neutilizarea tuturor instrumentelor pe care le are Guvernul și Parlamentul pentru a preveni implementarea unor decizii judecătorești care atacă dreptul fundamental al cetățenilor de a alege și de a fi ales. În justiție au fost instituite practici periculoase și a crescut influența politică asupra judecătorilor și procurorilor, fenomen specific întregului aparat de stat.

Totodată comunicatul de presă emis de Guvern la 7 iulie 2018, acesta subliniază că va rămâne ferm angajat pe calea europeană, singura direcție strategică viabilă pentru modernizarea țării. Societatea civilă, însă, reamintește că valorile fundamentale pe care este bazată Uniunea Europeană, împărtășite de toate statele membre, dar și asumate de Republica Moldova în cadrul Acordului de Asociere cu UE sunt: demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și drepturile omului și solicită respectarea acestor valori și renunțarea la practicile instituite în ultimii ani care contravin acestor valori, precum și asigurarea aplicării acestor valori în viață în interesul cetățenilor Republicii Moldova.  

Declarația în limba română disponibilă aici.

Declarația în limba engleză disponibilă aici.

Declarația în limba rusă disponibilă aici.

Semnatari:

• Centrul de Resurse Juridice din Moldova
• Institutul pentru Politici şi Reforme Europene
• Asociaţia Presei Independente
• Transparency International Moldova
• IDIS „Viitorul”
• Institutul de Instruire in Dezvoltare “MilleniuM”
• Fundatia pentru dezvoltare
• Asociaţia Internaţionala a Păstrătorilor Rîului Eco-TIRAS
• Asociaţia Obştească BIOS
• Expert-Grup
• Asociaţia Terra-1530
• Centrul de Politici şi Reforme
• Asociaţia pentru Politică Externă
• Institutul de Politici Publice
• Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă
• Fundaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare
• Fundatia Est-Europeană
• Centrul pentru Jurnalism Independent
• Institutul Muncii
• Asociaţia Femeilor Profesioniste şi de Afaceri
• Consiliul Național al Tineretului din Moldova
• Mișcarea Ecologistă din Moldova
• Asociaţia Naţională a Trainerilor Europeni din Moldova
• Centrul International “La Strada”
• Centrul Naţional de Mediu
• Centrul Naţional al Romilor
• Uniunea organizaţiilor invalizilor din Moldova
• Asociaţia de reabilitare a invalizilor din Moldova 
• PROMO-Lex

(lista este deschisă pentru semnare)