Centrul de Resurse Juridice din Moldova a realizat un spot social menit să sporească gradul de informare, conştientizare şi responsabilizare a cetățenilor cu privire la riscurile pe care le comportă săvârşirea faptelor de corupţie.
Spotul „Corupția ucide – la propriu!” ilustrează povestea unui cetățean ajuns în fața Judecății de Apoi din cauza unui caz ordinar de corupție și sugerează faptul că urmările unui act de corupție lovesc în societate și nu-i ocolește nici pe autorii acestor acte.
Spotul a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea societății civile din Moldova pentru a cere justiție” cu suportul financiar al Departamentului de Stat al SUA/Biroul Internațional pentru Justiție Penală și Aplicarea Legii al Ambasadei SUA în Republica Moldova.
La 13 și 14 septembrie 2018, CRJM a organizat două ateliere de instruire privind aplicarea mecanismului 2% (Legea 2%) pentru organizațiile societății civile (OSC-uri) din regiunile Cahul și Căușeni. Scopul atelierelor a fost de a capacita organizațiile non-guvernamentale locale în vederea valorificării beneficiilor Legii 2%.
Atelierele s-au axat pe explicarea mecanismului 2% (procedura de înregistrare, etape, termeni, instituții implicate), precum și pe aspectele legate de utilizarea și raportarea sumelor. Alte subiecte au vizat răspunderea și sancțiunile aplicate de organele responsabile, accesul OSC-urilor și contribuabililor la informații, precum și oportunitatea planificării și implementării unei campanii de informare 2%, atât de importante pentru obținerea rezultatelor.
Sesiunile de instruire au fost organizate în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizarea de către societatea civilă”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu suportul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).
Lista resurselor despre Legea 2% disponibilă aici.
Prezentarea formatorilor disponibilă aici.
Reamintim că în perioada 1-30 septembrie 2018, OSC-urile se pot înregistra în Lista beneficiarilor 2%, prin depunerea unei cereri în acest sens, la Ministerul Justiției.
Mai multe detalii despre procedura de înregistrare găsiți aici.
La 12 septembrie 1997, Republica Moldova a devenit parte la Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). Republica Moldova s-a angajat să respecte drepturile garantate de aceasta şi a recunoscut jurisdicţia Curţii Europene a Drepturilor Omului (CtEDO).
Din 1997 până la 31 decembrie 2017, CtEDO a înregistrat peste 13,400 de cereri îndreptate împotriva Moldovei. La 31 decembrie 2017, 1,348 dintre acestea (10,1%) încă aşteptau să fie examinate. În ceea ce priveşte numărul cererilor pendinte, Moldova este pe locul 11 din cele 47 de ţări membre la CEDO.
Până la ziua de astazi, CtEDO a pronunţat 381 de hotărâri în cauzele moldovenești, dintre care 27 în primele 8 luni ale anului 2018. Cele mai frecvente tipuri de violări constatate de CtEDO în cauzele moldoveneşti sunt neexecutarea hotărârilor judecătoreşti, maltratarea, anchetarea inadecvată a maltratărilor şi deceselor, detenţia în condiţii proaste, casarea neregulamentară a hotărârilor judecătoreşti irevocabile.
În baza hotărârilor şi deciziilor CtEDO pronunţate până la 31 decembrie 2017, Republica Moldova a fost obligată să achite compensații de peste EUR 16,300,000.
În scopul sporirii nivelului de informare a societăţii despre activitatea CtEDO în cauzele moldovenești, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a efectuat analize pentru anii 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016 și 2017. Pentru facilitarea aplicării standardelor CtEDO la nivel național și pentru evitarea abaterilor similare pe viitor, CRJM a elaborat o sinteză privind toate violările constatate de CtEDO în privința Republicii Moldova până la 31 decembrie 2017.
La fel, CRJM a analizat impactul măsurilor întreprinse la nivel național pentru executarea hotărârilor CtEDO. CRJM a elaborat rapoarte în acest sens, pentru anii 1997-2012 și 2013-2014.
Toată jurisprudența CtEDO, inclusiv traducerile în limba română, este disponibilă pe pagina web a CtEDO.
Organizațiile semnatare sunt îngrijorate de modul în care șapte cetățeni ai Turciei au fost reținuți și care urmează să fie expulzați din Republica Moldova. Expulzarea persoanelor în Turcia reprezintă un pericol iminent pentru viața și securitatea acestora și există riscul că nu vor avea parte de un proces echitabil.
Printr-un comunicat de presă din dimineața zilei de 6 septembrie 2018, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a informat despre desfășurarea unei operațiuni complexe de prevenire a amenințărilor la adresa securității naționale în mai multe localități din țară. Acțiunile sunt desfășurate de către Centrul Antiterorist al SIS. Într-un alt comunicat de presă, SIS a confirmat declararea drept indezirabili de către organele competente și expulzarea de pe teritoriul Republicii Moldova a șapte cetățeni străin suspectați de legături cu o grupare islamistă, grupare despre care există indicii că desfășoară acțiuni ilegale în mai multe țări. Comunicatul menționează că acțiunile cetățenilor au fost supuse monitorizării o perioadă și, după ce s-a confirmat existența riscului la adresa securității naționale, a fost luată decizia ca persoanele respective să părăsească imediat teritoriul Republicii Moldova. SIS a colaborat în acest caz cu serviciile speciale din alte state. În final, SIS a venit cu o precizare prin care a calificat drept complet false informațiile apărute în spațiul public, că niciuna din cele șapte persoane nu este minor, că persoanele nu au fost reținute, dar au fost deja expulzate din țară.
Din informația disponibilă din mass-media, rezultă că cetățenii reținuți sunt cetățeni de origine turcă, printre care directorul-adjunct al Liceului „Orizont” și alte persoane angajate în rețeaua liceelor „Orizont”. Acestora le-au fost solicitate actele de identificare și nu le-a fost explicat motivul reținerii. Printre persoanele reținute s-a aflat și un minor de 16 ani, care a fost eliberat peste o oră. La ora 14.00 nu era clar dacă persoanele se aflau pe teritoriul Republicii Moldova sau au fost extrădate.
Aceasta este o a doua încercare a instituțiilor de stat de a expulza administrația liceului „Orizont”. În 2017, autoritățile turcești au solicitat închiderea liceelor „Orizont” din R. Moldova. La 31 martie 2018, directorul instituției a fost reținut și a fost audiat în privința unor circumstanțe ce fac obiectul unei cauzei penale. Directorul liceului, Turgay ȘEN, ar fi avut statut de bănuit într-un dosar intentat în noiembrie 2017, pe motive de „finanțare a terorismului”. Directorul liceului a depus o cerere prin care a solicitat azil în Republica Moldova. În același timp, acesta consideră că dosarul penal a fost deschis la indicația conducătorilor din Republica Moldova, în interesul conducerii din Turcia, ca răspuns la finanțarea reparației în sumă de peste 10 milioane de euro a clădirii Președinției, asigurată în totalitate de Guvernul Turciei. Mai multe școli din alte țări au fost supuse unor acțiuni similare, pe motiv că ar fi susținute de Fethullah GULEN. Ultimul este un fost aliat al președintelui turc Recep Tayyip ERDOGAN, trăiește în exil în Statele Unite ale Americii de la sfârșitul anilor 1990 și este acuzat de către conducerea Turciei că s-ar afla în spatele tentativei de lovitură de stat de la 15 iulie 2016. Clericul se află în fruntea unei vaste rețele de ONG-uri și școli din întreaga lume și a deschis în ultimele decenii mai multe instituții de învățământ.
Organizațiile semnatare condamnă faptul că persoane sunt reținute fără a explica motivul reținerii. Se pare că intenția autorităților moldovenești este de a expulza persoanele reținute în Turcia chiar astăzi. Având în vedere că persoanele reținute se află de mult timp în Republica Moldova, expulzarea rapidă și neanunțată a acestora nu este justificată și trădează interese politice ascunse. Persoanele reținute pot fi expulzate doar în Turcia, unde, cu o mare probabilitate, îi așteaptă un proces inechitabil și un pericol iminent de a fi torturați. Cerem autorităților moldovenești să examineze serios pericolul real la care ar putea să-i supună prin expulzarea în Turcia, să acționeze în spiritul legii și să permită un control judiciar adecvat al deciziei de expulzare, iar deciziile sale să nu fie influențate de interesele politice.
Organizații semnatare:
- Centrul de Resurse Juridice din Moldova
- Asociația Promo-LEX
În perioada 1 – 30 septembrie 2018, Ministerul Justiției invită organizațiile necomerciale eligibile din țară să depună cereri pentru înregistrarea la mecanismul de desemnare procentuală (Legea 2%). Legea 2% este un mecanism care permite persoanelor fizice plătitoare de impozite să direcționeze 2% din suma impozitului pe venit obținut în anul precedent către organizațiile neguvernamentale care acționează în interes public şi către entitățile religioase. În temeiul Hotărârii Guvernului nr.1286 din 30 noiembrie 2016 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la mecanismul desemnării procentuale, Ministerul Justiției recepționează anual cererile de înregistrare în lista beneficiarilor 2%, verifică îndeplinirea condițiilor de eligibilitate al organizațiilor solicitant, întocmește și actualizează periodic Lista beneficiarilor Legii 2%.
La mecanismul 2% pot aplica:
- asociațiile obștești, fundațiile şi instituţiile private care desfăşoară activităţi de utilitate publică, conform art. 30 al Legii 837 cu privire la asociațiile obștești;
- cultele religioase şi părţile componente ale acestora care desfăşoară activităţi sociale, morale, culturale sau de caritate, conform art. 15 al Legii 125 privind libertatea de conştiinţă, de gîndire şi de religie.
Sunt eligibile să participe le mecanismul 2% organizațiile necomerciale care:
- activează timp de cel puțin un an până la depunerea cererii de înregistrare în Lista beneficiarilor 2%;
- nu au datorii la bugetul public național pentru perioadele fiscale anterioare (prezența sau lipsa datoriilor se verifică de către Ministerul Justiției, fără obligația prezentării vreunui certificat de către organizație).
- declară pe răspundere proprie că nu au susținut, și pe perioada valorificării surselor obținute în urma desemnării procentuale, nu vor susține activitatea unui partid politic, a unei organizații social-politice sau a unui candidat la alegeri, în sensul Codului electoral.
N.B. Organizațiile care vor să fie înregistrate în Lista beneficiarilor 2% NU sunt obligate să dețină statutul de utilitate publică, eliberat de Comisia de certificare de pe lângă Ministerul Justiţiei, însă trebuie să demonstreze că practică activităţi de utilitate publică.
Pentru a fi înregistrat în lista beneficiarilor, organizațiile urmează să depună o cerere care poate fi descărcată aici: Descarcă formularul cererii.
Cererea poate fi depusă atât prin poștă sau la sediul Ministerului Justiției la adresa str. 31 August 1989 nr. 82, MD-2012, mun. Chișinău, cât și în format electronic la e-mailul secretariat@justice.gov.md.
Cererea urmează a fi semnată nemijlocit de conducătorul organizației sau de reprezentantul legal prin anexarea copiei actului de împuternicire (procură).
Organizațiile care au fost deja incluse în Lista beneficiarilor 2% pentru anul 2018 nu trebuie să depună repetat cereri de înregistrare.
Ministerul Justiției va verifica prezența datoriilor și va oferi 10 zile pentru achitarea datoriilor, sub sancțiunea excluderii din Lista beneficiarilor 2%. În baza Listei beneficiarilor 2%, în anul 2019, persoanele fizice vor alege organizațiile la care vor direcționa 2% din impozitul pe venit. Până la sfârșitul anului 2018, Ministerul Justiției va examina cererile organizațiilor și va publica Lista beneficiarilor 2% pentru anul 2019.
Informații adiționale cu privire la mecanismul 2% și procedura de înregistrare
Centrul de Resurse Juridice din Moldova a analizat Strategia de recuperare a mijloacelor sustrase din sistemul bancar al Republicii Moldova în perioada 2007-2014, prezentată de autorități în luna iunie a acestui an. Am constatat că, deși avem o Strategie de recuperare a surselor sustrase din sistemul bancar, nu este clar cine a aprobat documentul și care este gradul de angajare pentru implementarea lui cu succes. Nu este cunoscută cu exactitate suma sustrasă din sistemul bancar. Strategia nu menționează faptul că, după trei ani de investigații, niciun leu din banii sustrași nu a fost încă restituit.
Analiza constată că cel puțin 20% din sumele sustrase din sistemul bancar nu sunt investigate în genere. Deși a fost constatată sustragerea a cel puțin 13.3 miliarde de lei, procurorii urmăresc recuperarea a doar 10.7 miliarde, deoarece 2.6 miliarde au fost deja recuperate prin vânzarea bunurilor băncilor lichidate. Procurorii raportează că au fost identificate 5.2 miliarde de lei, deși judecătorii din prima instanță au constatat că nu există probe cu privire la sustragerea de către dl Shor a 2.5 miliarde de lei, adică circa jumătate din suma cu care operează procurorii. La fel, autoritățile raportează încasarea unei sume de 2.7 miliarde de lei de la Ilan SHOR, deși o hotărâre judecătorească de încasare a acestei sume nu există. În același timp, după aproape 4 ani de la încheierea fraudei bancare, investigațiile procurorilor privitor la cca 38% din toată suma sustrasă (5.1 miliarde de lei), încă sunt în desfășurare.
Autorii analizei concluzionează că, de regulă, astfel de strategii nu sunt făcute publice pentru a asigura eficiența investigațiilor. Strategia respectivă a fost făcută publică în cadrul unei conferințe de presă în luna iunie curent, în ajunul vizitei conducerii Republicii Moldova la Bruxelles. Conducerea țării a folosit documentul drept instrument de advocacy. Aceste aspecte ridică suspiciuni în ceea ce privește independența instituțiilor care au făcut publică Strategia, dar și în ceea ce privește implicarea lor în jocurile politice. Aceste mențiuni, alături de faptul că Strategia se referă în cea mai mare parte la activități care rezultă deja din legislație, pun la îndoială valoarea practică a Strategiei pentru investigarea fraudei bancare.
Textul complet al Analizei Strategiei de recuperare a mijloacelor sustrase din sistemul bancar al Republicii Moldova este disponibil aici.