Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) are deosebita plăcere să invite pe cei interesați la evenimentul de închidere a proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).
Evenimentul va avea loc miercuri, 25 noiembrie 2020, va dura două ore – 10.00 – 12:00, în regim online (pe platforma Zoom), și live pe privesc.eu
În cadrul evenimentului vom prezenta un sumar al rezultatelor și lecțiilor învățate, pe cele patru obiective ale proiectului:
Promovarea unui cadru legal adecvat necesităților organizațiilor societății civile (OSC);
Sporirea responsabilizării și transparenței sistemului judiciar din Moldova;
Promovarea implementării efective a standardelor europene a drepturilor omului în Moldova;
Consolidarea capacității instituționale și asigurarea sustenabilității CRJM.
Proiectul agendei evenimentului este atașat.
Limbile de lucru ale evenimentului vor fi româna și engleza, traducerea sincronă va fi asigurată de către organizatori.
Pentru a participa la eveniment, vă rugăm să completați formularul de participare de mai jos până la 23 noiembrie 2020, ora 17.00. Linkul pentru participare la eveniment va fi transmis ulterior pe adresa de e-mail indicată în formular.
Înregistrare la eveniment
INDISPONIBIL
Proiect de agendă
La împlinirea a 10 ani de activitate, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) își propune să susțină studenții/tele care promovează valorile democratice, sunt dedicați/te activismului civic și au obținut rezultate excepționale la studii. Vrem să susținem tinerii/ele pentru că ei /ele sunt viitori/are lideri/e și promotori/are ai schimbării spre bine în țară!
În acest context CRJM anunță lansarea concursului pentru Bursa de merit CRJM, ediția 2020-2021.
SCOPUL ȘI OBIECTIVELE BURSEI:
Bursa este menită să susțină tinerii/ele talentați/ate și activi/e civic din Republica Moldova, care doresc să exceleze și să-și dezvolte în continuare abilitățile profesionale și angajamentul civic în comunitatea lor.
Bursa este oferită în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației” implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova și finanțat de Suedia.
VALOAREA BURSEI:
Bursa CRJM are valoarea de 1 500 lei lunar, plătită timp de 12 luni, începând cu ianuarie 2021. Pe lângă componenta financiară, bursa include și participarea la o serie de instruiri și evenimente destinate formării profesionale în domeniul dreptului, organizate de CRJM și desfășurarea stagiului de practică în cadrul CRJM pentru o perioadă de 30 de zile.
CINE POATE PARTICIPA?
Bursa de merit CRJM este destinată studenților/telor ciclului I (anul de studii: II,III,IV) și II de studii (licență și masterat), care îndeplinesc următoarele criterii:
- sunt cetățeni/e ai Republicii Moldova;
- sunt studenți/te ai unei universități din Republica Moldova, ciclul licență (anul de studii: II,III,IV) și/sau masterat, frecvență la zi;
- au rezultate academice înalte (nota medie generală nu mai mică de 8.5 pentru anul de studii precedent – 2019-2020);
- împărtășesc valorile CRJM și SIDA;
- demonstrează prin exemple practice experiență de activism civic și implicare.
ÎNSCRIEREA ȘI SELECȚIA:
Candidaţii/tele vor fi evaluaţi/te în două etape: prima etapă – în baza dosarului, iar candidaţii/tele aprobați/te la prima etapă vor fi invitaţi/te la interviu.
Dosarul complet urmează a fi transmis prin intermediul poștei electronice până la 11 decembrie 2020 la adresa application@old2.old.crjm.org.
Dosarul va fi considerat complet dacă conține toate documentele de mai jos:
- Curriculum Vitae actualizat, care menționează cele mai relevante activități curriculare și extra-curriculare, domeniile de interes și abilitățile deținute;
- Copia unui act care confirmă statutul de student/ă înmatriculat/ă la una dintre universitățile din Republica Moldova (secția zi);
- Copia unui act care demonstrează reușita academică universitară pentru anul precedent – 2019-2020;
- Înregistrarea unui video de maxim 3 minute, în care candidatul/a va explica ce merite și realizări îl fac eligibil/ă pentru această bursă și cum planifică sau deja se implică în dezvoltarea comunității lui/ei. Videoul poate fi încărcat pe platforma Youtube (unlisted) pentru acces exclusiv doar comisiei de selecție;
- Link la conturile de pe rețelele sociale ale candidatului: Facebook, Instagram, OK.ru, etc.
ACTUALIZARE:
- Nu sunt eligibili pentru Bursa de merit CRJM:
- studenții/tele din anul I de studii, ciclul de studii licență.
- studenții/tele care își urmează în prezent studiile la una dintre universitățile de peste hotarele Republicii Moldova;
- studenții/tele care dețin deja o altă bursă de merit.
Anunțarea câștigătorului/arei va fi efectuată în format public. Prin participarea la concursul Bursa de merit CRJM ediția 2020-2021, câștigătorul/area concursului dă acordul că numele, prenumele, și imaginea sa vor fi făcute publice.
Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) organizează o nouă lecție publică cu subiectul „Cum funcționează Curtea Europeană a Drepturilor Omului ?
Lecția va avea loc online la 17 noiembrie 2020 pe platforma ZOOM de la 15:00 până la 16:30.
În timpul lecției participanții/participantele vor afla despre:
- Organizarea internă a Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO);
- Cum are loc fluxul de dosare, care cereri și dosare se examinează cu prioritate;
- Care sunt condițiile pentru acceptarea unei cereri;
- Motivele pentru inadmisibilitatea unei cereri;
- Cum au loc examinările și audierile la CtEDO etc.
Formator va fi domnul Vladislav GRIBINCEA, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și avocat specializat în reprezentarea în fața CtEDO.
La eveniment sunt invitați studenți/te de la facultățile de drept din Republica Moldova / masteranzi / tineri-profesioniști/tinere-profesioniste interesați/te în acest subiect etc.
Pentru înregistrare la lecția publică, este necesar de completat formularul disponibil în formularul de mai jos până la 15 noiembrie 2020. Linkul pentru conectare la ZOOM va fi transmis prin poșta electronică înainte de eveniment.
Evenimentul este organizat în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației”, implementat de CRJM și finanțat de Suedia.
Înregistrare indisponibilă
În pofida existenței unui cadru legislativ care este în mare parte satisfăcător pentru asigurarea egalității și a activității eficiente a Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității (CPPEDAE), mecanismul de combatere a discriminării în Republica Moldova nu este deplin funcțional – aceasta este una dintre concluziile raportului „Analiza practicii judiciare și a Consiliului Egalității privind egalitatea și nediscriminarea în Republica Moldova”, elaborat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).
Romanița IORDACHE, autoarea raportului, subliniază că statutul neclar al CPPEDAE, inclusiv în relația cu instituțiile publice și sistemului judiciar, și lipsa competenței Consiliului de a sancționa faptele de discriminare sunt elemente care știrbesc din capacitatea statului de a reacționa prompt și a asigura remedii adecvate pentru victimele discriminării. În cazurile în care constată discriminarea, CPPEDAE este obligat să transmită materialele cauzelor către instanță, unde vor fi examinate din nou, în baza prevederilor Codului Contravențional, pentru stabilirea sancțiunii. „Acest detur ia timp, energie și se lovește uneori în instanțe de o înțelegere deficitară a legislației anti-discriminare ca lege specială”, se arată în raport.
Analiza jurisprudenței instanțelor în cauzele de discriminare demonstrează o aplicare din ce în ce mai bună a legislației anti-discriminare de către instanțe și o mai mare flexibilitate în stabilirea sancțiunilor, ambele fiind aspecte îmbucurătoare. Ca aspecte îngrijorătoare, analiza a identificat neînțelegerea caracterului de lege specială al Legii nr. 121 de către unii judecători, ceea ce duce la anularea multor hotărâri ale CPPEDAE, în cadrul procesului fiind analizate aspectele de procedură și doar superficial fondul cauzelor, fără a se lua în considerare impactul pe care hotărârile judecătorești îl pot avea asupra victimelor discriminării. Aplicarea problematică a legislației anti-discriminare este determinată și de lipsa unei curricule complete și de ateliere practice care ar trebui să fie dezvoltate de Institutul Național al Justiției, astfel încât să se asigure racordarea judecătorilor moldoveni la jurisprudența internațională în ceea ce privește discriminarea, instigarea la discriminare, hărțuirea, acomodarea rezonabilă.
Recomandările raportului vizează, în principal, completarea legislației nediscriminare și modificarea modalității de funcționare a CPPEDAE, asigurarea independenței și a funcționalității Consiliului, capacitarea Avocatului Poporului pentru a asigura asistență pentru victimele discriminării, capacitarea instanțelor prin dezvoltarea programului specific de formare profesională în domeniul egalității și nediscriminării.
Raportul a fost elaborat de către Romanița IORDACHE, expertă în domeniul egalității și nediscriminării, în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu suportul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).
Raportul „Analiza practicii judiciare și a Consiliului Egalității privind egalitatea și nediscriminarea în Republica Moldova” poate fi descărcat aici.
1.BACKGROUND
The Legal Resources Centre from Moldova (LRCM) is a non-profit organization that contributes to strengthening democracy and the rule of law in the Republic of Moldova with emphasis on justice and human rights. Our work includes research and advocacy. We are independent and politically non-affiliated.
This activity will be carried out under the Digital Rights Literacy Program, with the financial support of the International Center for Not-for-Profit Law (ICNL).
2. PURPOSE OF ASSIGNMENT
LRCM seeks to contract a consultant / team of consultants (hereinafter referred to as – the Consultant) to deliver a one-day online training on Digital technologies and policies that impact Civic Space for the LRCM team and partner CSOs. The training aims to enhance LRCM team’s skills and knowledge on digital rights and emerging technologies (Big Data, automation, artificial intelligence (AI) and other associated technologies), that can be used to enable or restrict civil society. The training will also tackle on how various national internet regulations and international digital policy initiatives impact civic space, and how to advocate for digital technology policies and utilize digital tools and practices that expand civic space.
The training with a maximum duration of eight (8) working hours shall be conducted online, preferably in early December 2020. The exact period/date will be set by common agreement between the LRCM team and the selected consultant.
The training shall mainly address the following topics / issues related to digital technologies. The list of topics is illustrative and not exhaustive. The consultant should suggest additional/other topics considered relevant to the purpose of the training:
- What is AI and what are other digital technologies / applications that impact Civic Space;
- How can CSOs use technological innovations and AI to advance their work and protect themselves from restrictions?
- How to avoid harmful impact of some AI technologies already in use on the civic space?
- How to promote adequate, meaningful and participatory human rights impact assessments of the AI systems during their entire cycle and implementation?
- How the current international legal framework of fundamental rights and freedoms translates into algorithmic design and is safeguarded in practice?
3. KEY DELIVERABLES
The Consultant shall provide the following deliverables:
- Methodology / action plan;
- Suggested training agenda;
- Delivery of the training for an expected audience of +/-15 people through online means;
4. REQUIREMENTS FOR THE CONSULTANT
The Consultant (company or individual) shall have proven experience in conducting similar activities with at least 3 years of experience. Additional requirements include:
- Bachelor’s degree in any relevant field. Master degree is an advantage;
- At least 3 years of progressive knowledge and experience in at least one of the following areas:
- Human rights and intercultural dialogue
- Technological innovations /digital technologies
- Digital rights regulatory framework
- Good understanding of human rights and civil society issues in the Eastern Europe;
- Proven skills and ability in presentation, communication and facilitation of trainings applying
interactive and participatory based approaches;
- Proficiency in English. Knowledge of Romanian is an advantage;
- Good personal and corporate reputation and integrity.
5. EVALUATION CRITERIA
The cumulative method will be applied in the evaluation of the applications. The contract will be awarded to the candidate achieving the highest cumulative score from the technical and financial parts of the proposal. The technical proposal accounts for 70% of the total score and the financial proposal will account for 30% of the total evaluation score.
The offers will be evaluated based on the following criteria:
Criteria | Max. point |
Methodology / action plan | 25 |
Relevant degree | 10 |
Relevant professional experience | 10 |
Good understanding of human rights and civil society issues in the Eastern Europe | 15 |
Proven skills and ability in trainings, presentation, communication and facilitation of trainings applying interactive and participatory based approaches | 10 |
Financial offer | 30 |
TOTAL | 100 |
6. APPLICATION PROCESS
Offers may be submitted by individual candidates and/or legal entities. The signed and dated offer shall be sent by e-mail to application@old2.old.crjm.org by 27 November 2020, including the following components:
- the copy of the registration certificate/extract for the legal person and the updated CV of the candidates, together with a Cover letter, which will contain: (1) interest in the assignment and a short description of previous portfolios/beneficiaries and any other information requested at p.4 above; (2) the name and contact details of two reference persons;
- An outline of the envisaged methodology for the assignment (outlining the overall approach and suggested methods) – maximum one page;
- financial offer in USD, including VAT, with the breakdown of costs (consultancy fee per number of anticipated working days). Offers submitted in any other currency will be converted at the official exchange rate of the National Bank of Moldova at the deadline date for submitting the offers;
- declaration on conflict of interests. In case of a conflict of interests, real or potential, with the members or employees of the LRCM, the candidate is obliged to declare it in a written document enclosed to the application (no particular form required).
For local resident candidates: (a) legal entities are invited to send their financial offers, including VAT; (b) individual candidates – net amounts.
Disbursement and payment modalities will be agreed upon by both parties and specified in the contract with the Consultant.
For any clarifications on the assignment, please email at application@old2.old.crjm.org.
LRCM is an inclusive and diversity-friendly employer. We value difference, promote equality and challenge discrimination, enhancing our organisational capability. We welcome and encourage application from all qualifying candidates. We do not discriminate on the basis of disability, race, colour, ethnicity, gender, religion, sexual orientation, age, marital or parental status or other category protected by law.
POZIȚIA COALIȚIEI CIVICE PENTRU ALEGERI LIBERE ȘI CORECTE
FAȚĂ DE ALEGERILE PREZIDENȚIALE 2020
Coaliția civică pentru Alegeri Libere și Corecte apreciază drept parțial corecte și parțial libere alegerile prezidențiale din 1 și 15 noiembrie 2020. Aprecierea este făcută prin prisma gradului de respectare a principiilor pentru alegeri libere și corecte stabilite în tratatele și convențiile internaționale privind drepturile civile și politice și în Codul bunelor practici în materie electorală a Comisiei de la Veneția pentru democrație prin drept a Consiliului Europei și se bazează pe următoarele constatări privind desfășurarea perioadei pre-electorale, electorale și a celor două zile de alegeri:
Imposibilitatea mai multor alegători de a-și exercita dreptul de vot (EP)
În ambele tururi de scrutin mai mulți alegători nu au putut să-și exercite dreptul de vot la unele secții de votare deschise în străinătate. Pe 1 noiembrie, acest fapt s-a datorat capacității reduse ale secțiilor de votare de a deservi un număr mare de alegători, în pofida prelungirii programului de votare. După primul tur al alegerilor, Comisia Electorală Centrală (CEC) și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene au depus eforturi pentru a înlătură neajunsurile organizaționale de la primul tur, prin identificarea unor locații mai spațioase pentru unele secții de votare, majorarea numărului de personal tehnic și echipament. Totuși, și în turul al doilea de scrutin, numeroși cetățeni nu au putut să voteze ca urmare a epuizării buletinelor de vot.
Campanie electorală marcată de un discurs negativ, falsuri și mesaje instigatoare la ură și violență (EP)
Pe parcursul campaniei au fost observate numeroase cazuri de utilizare a discursului de ură, instigare la discriminare și a mesajelor sexiste de către candidați, politicieni, lideri de opinie, jurnaliști și cetățeni. Discursul negativ a căpătat amploare după primul tur de scrutin, primordial împotriva candidatei Maia Sandu, fiind acompaniat de distribuirea mesajelor și materialelor cu conținut fals și defăimător.
Numărul mare de incidente electorale în ziua alegerilor (PP)
În ziua alegerilor observatorii Promo-LEX au raportat un număr ridicat de cazuri privind încălcarea secretului votului, nerespectarea condițiilor sanitar-epidemiologice, dar și de transportare organizată a alegătorilor. Majoritatea cazurilor de transportare organizată au avut loc în secțiile de votare constituite pentru alegătorii din regiunea transnistreană. Suplimentar, observatorii au raportat și cazuri credibile în care alegătorii din regiunea transnistreană au recunoscut că au fost recompensați pentru exercitarea dreptului de vot.
Cazuri de obstrucționare a activității de observare și de intimidare a observatorilor (PP)
Misiunea de observare a alegerilor Promo-LEX a raportat tentative de intimidare a observatorilor săi imediat după primul tur al alegerilor, când aceștia erau telefonați, aparent din partea poliției, și li se solicita oferirea de informații detaliate doar despre unele incidente semnalate. Misiunea califică aceste situații drept justiție selectivă și tentative organizate de a intimida observatorii naționali în contextul turului doi de scrutin. Incidente izolate de intimidare a observatorilor de către poliție și funcționari electorali au avut loc și în turul doi de scrutin. În ambele tururi de scrutin, au fost raportate cazuri de obstrucționare a activității observatorilor.
Utilizarea resurselor administrative în campania electorală(PP)
Observatorii Promo-LEX au identificat multiple cazuri de utilizare a resurselor administrative. Majoritatea dintre ele se referă la asumarea meritelor pentru activități efectuate pe bani publici, dar și implicarea funcționarilor publici în activități de agitație electorală în timpul orelor de lucru sau în perioada concediilor solicitate pe durata campaniei electorale. Igor Dodon este candidatul în folosul căruia cel mai des au fost utilizate resursele administrative. Au fost atestate numeroase cazuri când reprezentanți ai PSRM, partidul care nu și-a desemnat candidat la alegerile prezidențiale, au participat în campania candidatului Igor Dodon.
Litigii și contestații electorale nesoluționate (PP)
Majoritatea litigiilor electorale, unele dintre ele fiind încălcări evidente ale legislației electorale, nu au avut finalitate, iar contestațiile depuse în fața organelor electorale și instanțele de judecată nu au fost examinate în fond, fiind tergiversate sau declarate inadmisibile. Omisiunea Parlamentului de a ajusta prevederile Codului electoral privind depunerea, examinarea și soluționarea contestațiilor electorale la prevederile Codului administrativ, a dus la situația că actorii procesului electoral au fost limitați în dreptul de contestare a acțiunilor contracandidaților săi și practic privați de dreptul la un recurs efectiv. Omisiunea CEC de a examina în fond litigiul privind tipărirea la o instituție publică a ziarelor de campanie a candidatului Igor Dodon, cu semne evidente de încălcare a legislației electorale este regretabilă și ridică semne de întrebare rezonabile privind independența politică a membrilor.
Finanțarea campaniei electorale rămâne puțin transparentă (PP)
Niciun grup de inițiativă sau concurent electoral nu a raportat cheltuieli pentru activitatea colectorilor de semnături, agitatorilor și voluntarilor, dar nici nu declară serviciile acestora drept donații materiale. Potrivit estimărilor Promo-LEX, candidații care nu au fost înregistrați împreună cu concurenții electorali nu au reflectat cheltuieli de campanie estimate la peste 6 ml. de lei.
Mass-media a reflectat într-un mod dezechilibrat campania electorală, fără a informa publicul despre procedurile de vot (PM si NG)
Cu unele excepții, mass-media TV și online a avut un comportament părtinitor în campania electorală, a reflectat într-un mod dezechilibrat concurenții electorali, promovând și un puternic dezechilibru de gen, și nu a asigurat informarea complexă a publicului despre procesul electoral și procedurile de vot.
Doar două posturi TV din cele zece monitorizate de CALC au prezentat într-un mod relativ echilibrat și neutru concurenții electorali. Trei posturi TV au făcut partizanat masiv în favoarea unui candidat, iar restul au avut o politică editorială ușor dezechilibrată în favoarea sau defavoarea unor concurenți electorali. Consiliul Audiovizualului (CA), autoritatea de reglementare în audiovizual, nu a luat decizii adecvate și prompte pentru a asigura reflectarea corectă și echidistantă a candidaților de către toți radiodifuzori. În contrast cu primul tur de scrutin, când CA a atenționat verbal radiodifuzorii care au admis abateri de la legislație, în turul doi CA a aplicat amenzi pentru majoritatea posturilor TV monitorizate, fără a ține cont de gravitatea încălcărilor. Deși a avut o atitudine echilibrată pe durata campaniei electorale, la dezbaterile dinaintea turului doi de scrutin, postul public de televiziune Moldova 1 a schimbat regulile dezbaterii în favoarea candidatului Igor Dodon.
Majoritatea celor 12 redacții online monitorizate de CALC și-au manifestat deschis simpatiile electorale printr-un comportament editorial părtinitor și prezentare dezechilibrată a concurenților electorali. Pe parcursul campaniei electorale, dar în special în perioada dintre cele două tururi ale scrutinului, câteva portaluri afiliate PSRM au desfășurat o campanie concertată de discreditare, etichetare și plasare în context negativ a candidatei PAS Maia Sandu, distribuind știri false și denigratoare, opinii tendențioase cu atacuri la persoană, insinuări, titluri și formulări sexiste, exprimări care incită la ură și discriminare. În același timp, candidatul independent, susținut de PSRM, Igor Dodon, a fost promovat masiv și plasat preponderent în context pozitiv. Cele mai multe surse media online au neglijat normele deontologiei jurnalistice, publicând materiale insuficient documentate, fără o distincție clară dintre fapte și opinii și fără a oferi dreptul la replică.
Campanie de discreditare a organizațiilor neguvernamentale (SM)
Campania electorală a fost marcată de un atac fără precedent asupra organizațiilor neguvernamentale, care a urmărit discreditarea, pe bază de falsuri și acuzații defăimătoare a societății civile în ansamblul ei, dintre care ținta predilectă au fost organizațiile care lucrează cu precădere în domeniul monitorizării procesului electoral, a apărării drepturilor omului și în cele ale reformei justiției, combaterii corupției, libertății presei, domeniul social și medical etc. Campania de denigrare lansată de către un deputat al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova și preluată de mass media afiliată PSRM a continuat pe toată durata campaniei electorale.
Discriminarea persoanelor cu dizabilități (SM)
Persoanele cu dizabilități s-au confruntat cu bariere de accesibilitate fizică şi informațională. Peste 70% din secțiile de votare sunt inaccesibile pentru persoanele cu dizabilități locomotorii, iar numărul secțiilor de votare accesibile sunt sub 1%. Cu excepția unui singur concurent electoral, care a publicat platforma electorală în sistem Braille, nu au fost elaborate și difuzat materiale în formate accesibile pentru persoane cu dizabilități. Persoanele cu dizabilități intelectuale și psiho-sociale din instituțiile rezidențiale, unde în contextul situației epidemiologice a fost stabilit regimul de carantină și restricționate contactele cu membrii familiei, nu au avut acces la informații cu caracter electoral.
Cadrul legal electoral lacunar și cu prevederi problematice (SM)
Legislația electorală aplicată la aceste alegeri nu a fost îmbunătățită în corespundere cu adresele Curții Constituționale din 2016 și recomandările misiunilor naționale de observare a alegerilor, ale OSCE/ODIHR și ale Comisiei de la Veneția. Mai multe prevederi problematice privind sancționarea transportării organizate a alegătorilor, a discursului de ură și instigare la discriminare, implicării cultelor religioase în campania electorală, dar și cele privind aplicarea mecanismului de soluționare a contestațiilor și litigiilor electorale au rămas nesoluționate de Parlament, lucru care a dus la menținerea acestor tipuri de incidente electorale, în unele cazuri și la creșterea numărului de incidente la alegerile prezidențiale din 2020.
Campania electorală s-a desfășurat cu ignorarea măsurilor de prevenire COVID-19 (SM)
CEC a întreprins măsuri constante de a asigura desfășurarea în condiții sigure a campaniei electorale și a procesului de votare, prin procurarea de măști, mănuși și dezinfectat pentru funcționarii electorali și alegători. Totodată, în ziua alegerilor mai muți funcționari electorali au ignorat cerințele privind măsurile de protecție în context pandemic, la fel ca și mai mulți concurenți electorali și staff-urile lor electorale în cadrul activităților de campanie. Prin nerespectarea masurilor anti-Covid-19 impuse de către Comisia Națională Extraordinară în Sănătate Publică, concurenții electorali au dat dovadă de iresponsabilitate și lipsă de respect față de alegători, au promovat modele de comportament sfidător față de măsurile întreprinse de autorități în combaterea infecției Covid-19 și au generat riscuri suplimentare de răspândire a infecției în rândul populației.
Participarea diferențiată a tinerilor la vot (NC)
Tinerii stabiliți peste hotarele țării au înregistrat un record absolut de prezență la urnele de votare, în comparație cu prezența redusă la vot a tinerilor din țară. Acest lucru se datorează cadrului legal nefavorabil pentru exercitarea dreptului la vot și anume a cerințelor de votare la locul de reședință/domiciliu, dar și abordării superficiale de către candidați a necesităților tinerilor, care de cele mai dese ori sunt implicați în campanii pe post de voluntari, inclusiv tinerii sub 18 ani.
___________
www.alegeliber.md – Coaliția civică pentru Alegeri Libere și Corecte este o entitate permanentă, benevolă, constituită din 34 organizații obștești din Republica Moldova cu scopul de a contribui la dezvoltarea democrației în Republica Moldova prin promovarea și desfășurarea alegerilor libere şi corecte în conformitate cu standardele ODIHR (OSCE), ale Consiliului Europei și a instituțiilor specializate afiliate acestuia.
Declarația CALC în limba română este disponibilă AICI.
Declarația CALC în limba rusă este disponibilă AICI.
Declarația CALC în limba engleză este disponibilă AICI.