Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), în colaborare cu Procuratura Generală din Republica Moldova, a realizat Studiul privind optimizarea structurii procuraturii şi a sarcinii de muncă a procurorilor din Republica Moldova. Studiul conține recomandări privind consolidarea capacităţilor instituţionale ale procuraturii din Republica Moldova și eficientizarea activității acesteia.
Studiul recomandă reducerea ierarhiei procesuale în cadrul procuraturii şi revederea radicală a rolului şi structurii Procuraturii Generale. Se propune focusarea acesteia pe administrarea sistemului procuraturii şi stabilirea politicilor procuraturii. Competenţele ei de a efectua sau conduce urmăriri penale pe anumite categorii de cauze pot fi transmise unei procuraturi nou-create.
În afară de Procuratura Generală, în Republica Moldova există 54 de procuraturi. În urma evaluării atribuţiilor şi a volumului de muncă a acestora au fost făcute propuneri cu privire la optimizarea structurii organelor procuraturii. Este recomandată fortificarea capacităţilor Procuraturii anticorupţie şi lichidarea sau revizuirea radicală a competenţelor Procuraturii mun. Chişinău. De asemenea, este propusă lichidarea procuraturilor militare şi de transport, precum şi a celor de nivelul curților de apel și specializarea procurorilor din instituțiile respective.
Sarcina de muncă a procurorilor din diferite procuraturi variază considerabil. Studiul recomandă realocarea funcțiilor de procuror între diferite procuraturi în vederea asigurării unui volum de muncă comparabil pentru toţi procurorii. De asemenea, este recomandată optimizarea procuraturilor raionale şi de sector odată cu optimizarea hărţii judecătoreşti.
În 2012, cei 771 de procurori din Republica Moldova erau asistaţi de 363 de persoane, ceea ce reprezintă 0,47 funcţii de personal asistent per procuror. În topul ţărilor europene cu cel mai mic număr de personal raportat la numărului de procurori, Republica Moldova este a treia ţară în top, după Croaţia şi Rusia. Este absolut necesară sporirea numărului de personal care asistă procurorii. Studiul nu face recomandări exacte privind sporirea numărului de personal, deşi constată o creştere cu 50% pare a fi rezonabilă. Astfel poate fi obținută o mai bună performanță a sistemului procuraturii, prin acordarea suportului necesar procurorilor și fără o majorare critică a cheltuielilor publice, personalul auxiliar având salarii mai mici decât procurorii.
Recomandările din Studiu au fost făcute în baza standardelor şi practicilor din alte ţări, a analizei informaţiilor oficiale cu privire la volumul de lucru al procurorilor din Republica Moldova, a unui sondaj la care au participat mai mult de 75% din procurori şi a interviurilor cu procurorii din ţară.
Studiul a fost realizat în vederea implementării Strategiei de reformare a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016, cu suportul financiar al Ambasadei SUA în Republica Moldova.
Varianta în limba engleză a Studiului poate fi descărcată aici.
Autorităţile pledează pentru optimizarea structurilor organelor procuraturii şi revederea unor atribuţii ale procurorilor, cum ar fi cele din afara procesului penal. În acelaşi timp, unii specialişti îndeamnă autorităţile să decidă ce fel de procuratură europeană vrem să dezvoltăm în ţara noastră, transmite News-Moldova.
Potrivit ministrului Oleg Efrim, „optimizarea structurii organelor procuraturii este foarte importantă în contextul în care, anterior, am discutat despre necesitatea optimizării instanțelor de judecată.” În opinia ministrului, citat de serviciul de presă al MJ, „această optimizare trebuie să aibă loc concomitent, iar la final oamenii să aibă acces la o justiție echitabilă, corectă”. Iar Procurorul General Corneliu Gurin este de părere că „volumul inegal de muncă al procurorilor sau atribuțiile acestora în afara procesului penal ar trebui revăzute. Recomandările făcute de experți sunt binevenite, le vom analiza atent și vom ține cont de ele în procesul de promovare a reformei procuraturii sub aspect legislativ-normativ și instituțional”. Declaraţia a fost făcută în cadrul prezentării studiului privind optimizarea structurii procuraturii și a sarcinii de muncă a procurorilor din Republica Moldova, prezentat luni de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).
Pe de altă parte, avocatul Igor Ciuru a declarat pentru News-Moldova că la ora actuală este foarte important să fie luată o decizie de principiu vizavi de tipul de procuratură pe care şi-l doreşte Republica Moldova. În opinia avocatului, toate detaliile dezbătute la tot felul de seminare au o importanţă indiscutabilă, însă anumite mecanisme asupra cărora se insistă la ora actuală s-ar putea dovedi absolut lipsite de necesitate în cazul Republicii Moldova atunci când va fi ales în mod univoc modelul de procuratură. De aceea, a precizat Ciuru, pe lângă discuţiile pline de expresii din limbajul experţilor ar fi cazul să ne amintim, în momentele când se fac alegeri cruciale, de înţelepciunea populară, care recomandă ca „boii să meargă înaintea carului” şi nu invers.
Dl Barbăroșie a studiat Statistica matematică și teoria probabilităților și a început cariera în calitate de cercetător și profesor universitar. După schimbările din spațiul ex-sovietic a fost implicat în reformarea educației publice și domeniilor de cercetare și dezvoltare în Republica Moldova. Dl Barbarosie a fost numit în funcția de director al Departamentului de Cercetare și Dezvoltare din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, iar mai târziu – în calitate de Prorector al Academiei de Administrație Publică nou înființate, unde a fost responsabil pentru organizarea cercetării și relațiile internaționale. În aceste funcții, el a elaborat o serie de analize a politicilor publice și și-a schimbat domeniul de cercetare, fiind tot mai mult implicat în analiza politicilor.
Din anul 2000, dl Barbăroșie conduce Institutul de Politici Publice nou înființat, un think-tank independent în Republica Moldova, care a devenit o organizație lider în domeniul analizei de politici. În particular, aria intereselor dlui Barbăroșie ține de integrare europeană, securitatea națională și regională, politicile de reglementare a conflictului transnistrean, reforma educației, dezvoltarea potențialului uman și buna guvernare, dezvoltarea locală și regională.
Dna Cepoi deține funcția de Directoare Reprezentanță Internews în Moldova în cadrul programului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova (MEDIA-M)”. Anterior dna Cepoi a deținut funcția de Director de țară al Rețelei Internews Kyrgyzstan. În perioada 2002-2013, Corina Cepoi a condus Școala de Studii Avansate în Jurnalism din Chișinău, un proiect major al Centului pentru Jurnalism Independent, dirijând procesul de fundraising, planificarea strategică și coordonarea activității. Anterior d-na Cepoi a activat în calitate de director al Centului pentru Jurnalism Independent din Moldova. D-na Cepoi are o experiență bogată în instruire și asistență în comunicarea cu mass-media, dezvoltarea mass-media și managementul ONG-urilor.
D-na Cepoi este licențiată în limba engleză și are diplomă de master în Jurnalism – Universitatea de Stat din Moldova, precum și diplomă de master de la Școala de Jurnalism din Missouri, Statele Unite ale Americii. De asemenea, ea a fost bursieră Chevening la Universitatea din Oxford.
În perioada 1992 – 2012 a activat în cadrul Facultății de drept, Universitatea de Stat din Moldova. Totodată, a fost lector în cadrul Centrului de instruire a judecătorilor și a activat în calitate de membru al Consiliului de experţi a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, membru al Comisiei de Licenţiere a Activităţii Notariale, membru al Comisiei de Licenţiere a Profesiei de Avocat, membru al Consiliului ştiinţific consultativ de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie. Pe parcursul activității sale a participat la elaborarea și expertiza mai multor proiecte de legi.
Nicolae Roşca a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti, România, a apărat teza de magistru și teza de doctor în drept la Universitatea de Stat din Moldova.
Elena Prohnițchi este licențiată în Relații Internaționale de la Universitatea de Stat din Moldova și deține o diplomă de master în Științe Politice de la Universitatea Central Europeană din Budapesta, Ungaria.
Începînd cu anul 2007 Elena activează în calitate de directoare adjunctă în cadrul Asociației ADEPT, unde a coordonat și a participat în realizarea mai multor proiecte de monitorizare, fact-checking, de bună guvernare, de informare și educație civică a alegătorilor.
În perioada 2010-2013 ea a făcut parte din Grupul-resursă în domeniul drepturilor omului, care a documentat, monitorizat și raportat către instituțiile naționale și internaționale cazurile de violări ale drepturilor omului și a întreprins demersuri de advocacy pentru redresarea acestora.
Din 2011 Elena participă în calitate de expertă națională în domeniul electoral la elaborarea Indicelui Integrării Europene pentru țările Parteneriatului Estic.
În prezent, dl Victor URSU activează la Editura ARC, în calitate de director adjunct. Timp de 26 de ani, dl Ursu a lucrat la Fundația Soros-Moldova (FSM), deținând funcția de director executiv în perioada 1996-2018 și de director de program în perioada 1992-1996. Domeniile sale de expertiză sunt diverse, în special politicile publice, dezvoltarea societății civile, management și micro-finanțare.
Dl Ursu, de asemenea, a activat în calitate de cercetător la Institutul de Fizică de la Academia de Stiințe a Moldovei. Acesta și-a făcut studiile universitare la Universitatea Tehnică din Moldova (UTM) și cele post-universitare la Institutul de Fizică și Energie din Moscova în domeniul fizicii teoretice.
Structura Procuraturii Generale ar trebui modificată, mai multe procuraturi – lichidate, iar funcțiile de procuror necesită a fi redistribuite. La această concluzie au ajuns experții Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) care au realizat un Studiu privind optimizarea procuraturii și a sarcinii de muncă a procurorilor din Republica Moldova.
Autorii studiului susțin că rolul și structura Procuraturii Generale trebuie modificate radical. „Se propune focusarea acesteia pe administrarea sistemului procuraturii și stabilirea politicilor procuraturii. Competențele ei de a efectua sau conduce urmăriri penale pe anumite categorii de cauze pot fi transmise unei procuraturi nou-create”, a explicat președintele CRJM, Vlad Gribincea.
În urma evaluării atribuţiilor celor 54 de procuraturi din R. Moldova și a volumului de muncă a acestor instituții, experții au ajuns la concluzia că Procuratura Militară, cea în Transporturi și cele patru procuraturi de nivelul curţilor de apel ar trebui lichidate. De asemenea, procuraturile raionale și de sector ar trebui optimizate, iar Procuratura Anticorupţie – fortificată. Nu este clară situația în cazul Procuraturii municipiului Chișinău. Specialiștii propun fie lichidarea acesteia, fie revizuirea radicală a competenţelor.
„Optimizarea structurii organelor procuraturii este foarte importantă în contextul în care, anterior, am discutat despre necesitatea optimizării instanțelor de judecată. Or, această optimizare trebuie să aibă loc concomitent, iar la final oamenii să aibă acces la o justiție echitabilă, corectă”, a menționat ministrul Justiției Oleg Efrim.
Potrivit aceluiași studiu, este necesar de a spori numărul de personal care asistă procurorii. Republica Moldova este pe locul trei în topul țărilor europene cu cel mic număr de personal raportat la numărul de procurori. La 31 decembrie 2012, în sistemul procuraturii existau 771 de procurori, asistați de 363 de persoane.
„Această cercetare reflectă unele probleme cu care se confruntă în prezent procuratura, cum ar fi volumul inegal de muncă al procurorilor sau atribuțiile acestora în afara procesului penal. Vom analiza atent și vom ține cont de recomandările făcute de experți”, a promis procurorul general, Corneliu Gurin.
Elaborarea studiului este o acțiune prevăzută în Strategia de Reformare a Sectorului Justiției pentru anii 2011-2016. Cercetarea a fost realizată de CRJM, în colaborare cu Ministerul Justiției și Procuratura Generală. Expertul internațional Jesper Wittrup a monitorizat realizarea studiului, iar publicarea acestuia a fost posibilă datorită susținerii financiare din partea Departamentului de Stat al Statelor Unite.