Avizele consultative ale Plenului CSJ constituie un mecanism de aplicare unitară a legii în materie civilă. Dacă în procesul judecării pricinii într-o instanţă de judecată se atestă dificultăţi la aplicarea corectă a normelor de drept material sau procedural, instanţa de judecată solicită Plenului Curţii Supreme de Justiţie, din oficiu sau la cererea participanţilor la proces, să emită un aviz consultativ cu privire la modul de punere în aplicare a legii. Avizul consultativ se publică pe pagina web a Curţii Supreme de Justiţie și poartă caracter obligatoriu pentru toate instanțele judecătorești.
Până la emiterea avizului consultativ al Plenului Curţii Supreme de Justiţie judecarea pricinii se amână.
Avizele consultative sunt adoptate de Plenul Curţii Supreme de Justiţie în temeiul art. 12² al Codului de Procedură Civilă şi art. 16 lit. “d” al Legii Nr. 789 din 26.03.1996 cu privire la Curtea Supremă de Justiţie.
Recomandările Curţii Supreme de Justiţie reprezintă un mecanism de reacţie rapidă la dificultăţile apărute în procesul de aplicare a legislaţiei. Sunt emise din oficiu de către Curtea Supremă de Justiţie, având caracter consultativ.
Noi, reprezentanţii societății civile ai Republicii Moldova, semnatari ai prezentei declarații,
– pornind de la interesul prioritar al edificării unei societăţi democratice în Republica Moldova, fondate pe statul de drept, pluralismul politic, separarea puterilor, respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, echitatea socială şi o economie de piaţă eficientă şi funcţională,
– constatând continuitatea eforturilor depuse în direcţia apropierii de Europa, însuşirii şi aplicării valorilor europene şi armonizării cu principiile, normele, standardele şi politicile Uniunii Europene,
– înțelegând necesitatea continuării eforturilor pentru reintegrarea statului, prin identificarea unei soluţii politice viabile care să ofere tuturor cetăţenilor, inclusiv celor de pe malul stâng al Nistrului, şansa prosperităţii, stabilităţii şi respectării drepturilor fundamentale ale omului,
– recunoscând oportunitățile oferite de Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană şi încrezători în aprofundarea relaţiilor moldo-comunitare,
reafirmăm că obiectivul strategic fundamental al Republicii Moldova trebuie să fie integrarea europeană.
În această ordine de idei, solicităm Parlamentului Republicii Moldova ratificarea imediată a Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană și depunerea tuturor eforturilor pentru a obține statutul de țară candidat pentru aderare.
Atingerea acestui obiectiv reprezintă punctul de confluenţă al eforturilor tuturor forţelor politice, sociale, economice şi culturale, ale întregii societăţi din Republica Moldova.
Chemăm societatea civilă la consolidarea în jurul unei idei naționale – pregătirea țării pentru aderarea la Uniunea Europeană!
În scopul susținerii acestei idei, semnatarii prezentei declarații lansează Platforma societății civile „Pentru Europa”, deschisă pentru toți cei care împărtășesc valorile și idealurile europene.
Platforma “Pentru Europa” a fost creată pentru consolidarea opțiunii de integrare europeană și de dezvoltare democratică a Republicii Moldova și va contribui la promovarea valorilor europene, a beneficiilor economice, sociale, democratice și politice ale parcursului european al țării noastre.
Semnatarii prezentei declaraţii vor susţine eforturile instituțiilor publice, ale organizațiilor neguvernamentale și altor actori din societate în atingerea obiectivului european, vor monitoriza implementarea de către autorități a angajamentelor asumate în baza Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană.
Considerăm prioritară accelerarea reformelor pentru consolidarea statului de drept, asigurarea supremației legii, combaterea corupţiei, promovarea pluralismului politic şi a alegerilor libere, respectarea drepturilor omului și a libertăţilor fundamentale, sporirea siguranţei persoanei şi familiei, edificarea unei societăți tolerante, asigurarea stabilităţii și dezvoltării economice durabile.
Chemăm instituțiile mass-media, societatea civilă și autoritățile publice să se implice activ în promovarea integrării europene a Republicii Moldova și în informarea tuturor cetățenilor despre avantajele și provocările parcursului european.
Lista reprezentanților societății civile care au semnat declarația de susținere a parcursului european al Republicii Moldova și lansare a Platformei societății civile „Pentru Europa”:
1. Platforma Naționala din Republica Moldova a Forumului Societății Civile al Parteneriatului Estic
2. Consiliul Național pentru Participare
3. Consiliul Național al Organizațiilor Neguvernamentale
4. Consiliul Național al Tineretului din Moldova
5. Asociaţia Businessului European
6. Asociația Micului Business din Moldova
7. Asociația de Cooperare Economică Moldo-Germană
8. Amnesty International Moldova
9. Centrul de Informații GENDERDOC-M
10. Asociația Femeilor Profesioniste și de Afaceri (BPW-Moldova)
11. Asociația Internaționala a Păstrătorilor Rîului “Eco-TIRAS”
12. Asociația Obștească “Eco-Răzeni”
13. Asociația Obştească “BIOS”
14. Asociaţia Obştească “Certitudine”
15. Asociaţia Obştească “HABITAT”
16. Asociația Obștească “Terra-1530”
17. Asociația pentru Cooperare si Comunicare Democratica “DIALOG”
18. Asociația pentru Politică Externă din Republica Moldova
19. Asociația Presei Independente
20. Asociaţia Promo-LEX
21. BAA “Moraru & Schidu Legal Associates”
22. Centru de resurse Dialog-Pro
23. Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare”
24. Centrul Analitic Independent “Expert-Grup”
25. Centrul de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabilități
26. Centrul de Drept al Femeilor
27. Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii “Memoria”
28. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
29. Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului – CReDO
30. Centrul de Resurse pentru Tineret DACIA
31. Centrul de zi “Speranţa”
32. Centrul Internațional pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Femeii „La Strada”
33. Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare a ONG-urilor din Moldova “CONTACT”
34. Centrul PAS
35. Centrul pentru Jurnalism Independent
36. Centrul pentru Prevenirea Traficului de Ființe Umane
37. Centrul Regional CONTACT – Bălți
38. Centrul Regional de Mediu-Moldova (REC Moldova)
39. Centrul Republican pentru Copii si Tineret “Gutta-Club”
40. Clubul Politic al Femeilor 50/50
41. Fundația Est-Europeană
42. Institutul de Politici Publice
43. Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) “Viitorul”
44. Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova
45. Leonid Litra (M.A.), cercetător superior la Institutul de Politică Mondială
46. Mișcarea Ecologistă din Moldova
47. Parteneriate pentru Fiecare Copil
48. Programul Buna Guvernare al Fundației Soros-Moldova
49. Societatea Scriitorilor Români din Basarabia
50. Transparency International – Moldova
Această listă rămâne deschisă pentru toți cei care doresc să subsemneze.
Pentru mai multe detalii vă rugăm să contactați următoarele persoane:
1. Lilia Carasciuc, Transparency International Moldova – lilia@transparency.md
2. Sergiu Ostaf, Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului – CReDO – ostaf@credo.md
3. Sorin Mereacre, Fundația Est-Europeană, sorin.mereacre@eef.md
4. Victor Chirilă, Asociația pentru Politică Externă, victor.chirila@ape.md
Analiza evaluării performanțelor judecătorilor din Republica Moldova (2014), autori Dr. Gar Yein Ng și Nadejda Hriptievschi (în engleză)
Organizațiile semnatare salută adoptarea de către Parlament, la 3 aprilie 2014, a Legii cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsmanul). Această lege prevede existenţa a doi Avocaţi ai Poporului, care sunt numiţi de Parlament. Candidaţii la acestea funcţii sunt desemnaţi de către o comisie specială a Parlamentului identificaţi în urma unui concurs public. Comisia urmează să propună câte două candidaturi pentru fiecare funcție. În funcţia de Avocat al Poporului se numește candidatul care a obţinut în Plenul Parlamentului votul majorităţii deputaţilor.
Parlamentul a anunţat concurs public, la care s-au înscris mai mulţi candidaţi. Mai mult de 150 de asociații obștești și alianțe de organizații non-guvernamentale au susținut platformele candidaților Ion MANOLE și Jana COSTACHI.
Organizarea concursului public constituie un pas important spre consolidarea instituției chemate să promoveze și să apărere drepturile omului, în general, și a copilului – în particular. Totuși, ne exprimăm îngrijorarea privind modul de organizare a audierilor și ne exprimăm speranța ca în viitor Comisiile parlamentare speciale să-și consolideze capacitatea în organizarea audierilor transparent şi corect. Comisia parlamentară specială, în ședința publică din 18 iunie 2014, a adresat tuturor candidaților întrebări care nu se încadrează întocmai în Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului. De asemenea, membrii Comisiei parlamentare speciale nu au explicat persoanelor interesate prezente la ședință modalitatea de petrecere a interviului, precum nu a fost explicat nici dreptul de a expedia din timp comentarii la platformele prezentate de candidați. Aparenta lipsă unei grile de evaluare a candidaților a creat impresia de subiectivism în aprecierea candidaților.
Candidaturile de mai sus susținute de societatea civilă au fost preselectate de Comisia parlamentară specială pentru a fi prezentate Parlamentului pentru numirea în funcție. Cu toate acestea, organizațiile semnatare pun la îndoială notorietatea, prezența publică și aportul în domeniul promovării și apărării drepturilor omului a celorlalţi candidați propuşi. Atragem atenția asupra faptului că activitatea dnei Maia BĂNĂRESCU și a dlui Mihail COTOROBAI nu este în tocmai notorie. Simpla desfășurare a activității didactice sau deținerea unei funcții publice nu înseamnă că aceștia au o activitate notorie în domeniul promovării și apărării drepturilor omului și, respectiv, a drepturilor copilului. Mai mult, în ultimul timp aceştia nu au fost vizibili promovând sau apărând drepturile omului.
Luând cunoștință de viziunea candidaților exprimată public în cadrul dezbaterilor publice, organizațiile semnatare își reiterează în continuare susținerea pentru dl Ion MANOLE (la funcția de Avocat al Poporului) și dna Jana COSTACHI (la funcția de Avocat al Poporului pentru drepturile copilului).
De asemenea, organizațiile semnatare cer:
1. Comisiei parlamentare speciale pentru selectarea candidaţilor la funcţia de Avocat al Poporului și la funcția de Avocat al Poporului pentru protecția drepturilor copilului să publice, în termeni cât mai restrânși, avizele argumentate pentru fiecare candidat conform art. 8 alin. 1 al Legii cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsmanul), precum şi punctajul obţinut de fiecare candidat la concursul organizat de Comisia specială.
2. Biroului permanent al Parlamentului să informeze din timp candidații și publicul larg despre ședința plenară a Parlamentului la care vor fi audiați candidații.
3. Plenului Parlamentului:
a) să studieze îndeaproape platformele fiecărui candidat nominalizat;
b) să organizeze audieri publice cu invitarea candidaților;
c) să verifice și să solicite fiecărui candidat argumentarea experienței și notorietății în domeniul promovării și apărării drepturilor omului și, respectiv, a drepturilor copilului.
Persoană de contact:
Ion GUZUN, Consilier juridic, Centrul de Resurse Juridice din Moldova,
tel. 022-843-602, mob. 0 682 72 666, email ion.guzun@old2.old.crjm.org
Textul apelului poate fi descărcat aici.
Organizații semnatare:
1. Alianța Centrelor Comunitare de Acces la Informație și Instruire din Moldova
2. Alianţa ONG-urilor active în domeniul Protecţiei Sociale a Copilului şi Familiei
3. Ambasada Drepturilor Omului
4. Amnesty International Moldova
5. ASCHF, Peresecina (APSCF)
6. Asociația “Sănătate pentru tineri”(APSCF)
7. Asociația „Motivație” din Moldova
8. Asociația „Prietenii Copiilor” (APSCF)
9. Asociația Femeilor pentru Protecția Mediului si Dezvoltarea Durabilă
10. Asociația Împotriva Violenței „Casa Marioarei”
11. Asociația Obștească “Sprijin și Speranță”, or. Ungheni (APSCF)
12. Asociaţia Obştească „Armonia Vieți”
13. Asociația Obștească „Deschidere” (APSCF)
14. Asociaţia Obştească „ECO-TUR”
15. Asociația Obștească „Generaţia Mileniului III”or. Făleşti (APSCF)
16. Asociaţia Obştească „Parteneriate pentru fiecare copil” (APSCF)
17. Asociația Obștească „Speranța”, Cahul (APSCF)
18. Asociația Obștească „Terra-1530″
19. Asociația Obștească „Tinerii Pentru Cristos” Moldova (APSCF)
20. Asociaţia Obştească „Vatra satului”
21. Asociația Obștească pentru copii şi tineri cu disfuncţii locomotorii STOICII, Bălţi (APSCF)
22. Asociaţia pentru Abilitarea Copilului şi Familiei „AVE COPIII” (APSCF)
23. Asociaţia pentru Guvernare Eficientă şi Responsabilă
24. BIOS
25. Caritas Moldova
26. CCF Moldova – copil, comunitate, familie (APSCF)
27. Centrul „Speranța” (APSCF)
28. Centrul de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabilități
29. Centrul de Dezvoltare Economică și Afaceri Publice
30. Centrul de Drept al Femeilor
31. Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova (APSCF)
32. Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii “Memoria”
33. Centrul de Resurse Juridice din Moldova
34. Centrul Internațional pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Femeii „La Strada” (APSCF)
35. Centrul Media
36. Centrul Media pentru Tineri
37. Centrul Național de Educație Timpurie și Informare a Familiei
38. Centrul Național de Prevenire a Abuzului fața de Copii (APSCF)
39. Centrul Național de Resurse pentru Tineri
40. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare
41. Centrul pentru Jurnalism Independent
42. Centrul pentru Politici si Analize în Sănătate
43. Centrul Pro-Europa Cahul
44. Centrul Republican pentru Copii si Tineret „Gutta-Club”
45. Clubul de la Strasbourg pentru Democraţie în Moldova
46. Coaliția Civică pentru Alegeri Libere si Corecte
47. Coaliția Nediscriminare
48. Consiliul Național al Tineretului din Moldova
49. Filiala din Moldova a Asociației Amici dei Bambini (APSCF)
50. Forul Organizațiilor de Femei din Republica Moldova
51. Fundația Est-Europeană
52. Misiunea Socială Diaconia (APSCF)
53. Parteneriate pentru fiecare copil
54. Programul Buna Guvernare, Fundația Soros-Moldova
55. Общественная организация «Общество болгарской культуры «Родолюбец» (APSCF)
Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), în colaborare cu Procuratura Generală din R. Moldova, a realizat Studiul privind optimizarea structurii procuraturii și a sarcinii de muncă a procurorilor din R. Moldova. Studiul conține recomandări privind consolidarea capacităților instituționale ale procuraturii din R. Moldova și eficientizarea activității acesteia.
Acest studiu recomandă reducerea ierarhiei procesuale în cadrul procuraturii și revederea radicală a rolului și structurii Procuraturii Generale. Se propune focusarea acesteia pe administrarea sistemului procuraturii și stabilirea politicilor ei. Iar competențele ei de a efectua sau conduce urmăriri penale pe anumite categorii de cauză pot fi transmise unei procuraturi nou-create.
Președintele CRJM, Vladislav Gribincea a declarat în cadrul lansării Studiului că „recomandările din studiu au fost făcute în baza standardelor și principiilor din alte țări, a analizei informațiilor oficiale cu privire la volumul de lucru al procurorilor din R. Moldova, a unui sondaj la care au participat mai bine de 75% din procurori și a interviurilor cu procurorii din țară”.
Laura Ștefan, expert anti-corupţie, ex-directoare ȋn Ministerul de Justiţie din România, a menționat faptul că astfel de studii stârnesc niște dezbateri „cruciale” în țările vizate. „Orice schimbare generează neliniște pentru oamenii din sistem”, a subliniat experta. Potrivit ei, acestui studiu îi lipsește o valoare cantitativă a infracțiunii și de aceea nu reușim să vedem eficiența muncii procuraturii.
Studiul a fost elaborat în vederea implementării Strategiei de reformare a sectorului justiției pentru anii 2011-2016, cu suportul financiar al Ambasadei SUA în R. Moldova.
Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) recomandă optimizarea sistemului procuraturii, redistribuirea funcţiilor de procuror, fortificarea capacităţilor unor procuraturi şi lichidarea altora. Recomandările au fost incluse în Studiul privind optimizarea structurii procuraturii şi a sarcinii de muncă a procurorilor din Republica Moldova, prezentat ieri, informează MOLDPRES.
Oleg Efrim, ministru al Justiţiei, a optat pentru consolidarea capacităţilor instituţionale ale procuraturii din Republica Moldova şi eficientizarea activităţii acesteia. Procurorul general, Corneliu Gurin, a declarat că recomandările făcute de experţi vor fi analizate şi se va ţine cont de ele în procesul de promovare a reformei procuraturii sub aspect legislativ-normativ şi instituţional.
Printre recomandările studiului se numără şi reducerea ierarhiei procesuale în cadrul procuraturii şi revederea radicală a rolului şi structurii Procuraturii Generale. ”Se propune focusarea acesteia pe administrarea sistemului procuraturii şi stabilirea politicilor procuraturii. Competenţele ei de a efectua sau conduce urmăriri penale pe anumite categorii de cauze pot fi transmise unei procuraturi nou-create”, a spus preşedintele CRJM, Vlad Gribincea.
În afară de Procuratura Generală, în Republica Moldova există 54 de procuraturi. În urma evaluării atribuţiilor şi a volumului de muncă a acestor instituţii, autorii studiului au recomandat fortificarea capacităţilor Procuraturii anticorupţie şi lichidarea sau revizuirea radicală a competenţelor Procuraturii municipiului Chişinău. De asemenea, s-a propus lichidarea procuraturilor militare, de transport şi a celor de nivelul curţilor de apel. Totodată, studiul mai recomandă optimizarea procuraturilor raionale şi de sector.
Cercetarea a fost realizată de CRJM, în colaborare cu Ministerul Justiţiei şi Procuratura Generală.
Redistribuirea funcţiilor de procuror, optimizarea structurii Procuraturii Generale, fortificarea capacităţilor unor procuraturi și lichidarea altora. Acestea sunt doar câteva dintre recomandările care se regăsesc în Studiul privind optimizarea structurii Procuraturii și a sarcinii de muncă a procurorilor din Republica Moldova, prezentat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).
La lansare au fost prezenți ministrul Justiției, Oleg Efrim, procurorul general, Corneliu Gurin, președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Mircea Roșioru, reprezentanți ai Ambasadei Statelor Unite ale Americii în Moldova.
Ministrului Justiției a declarat că este nevoie de a consolida capacităţile instituţionale ale procuraturii din Republica Moldova și de a eficientiza activitatea acesteia.
“Optimizarea structurii organelor procuraturii este foarte importantă în contextul în care, anterior, am discutat despre necesitatea optimizării instanțelor de judecată. Or, această optimizare trebuie să aibă loc concomitent, iar la final oamenii să aibă acces la o justiție echitabilă, corectă”, a menționat Oleg Efrim.
Potrivit procurorului general, Corneliu Gurin, această cercetare reflectă unele probleme cu care se confruntă în prezent procuratura, cum ar fi volumul inegal de muncă al procurorilor sau atribuțiile acestora în afara procesului penal.
Printre recomandările studiului se numără: reducerea ierarhiei procesuale în cadrul procuraturii și revederea radicală a rolului și structurii Procuraturii Generale. Potrivit studiului, este necesar de a spori numărul de personal care asistă procurorii, deoarece Republica Moldova se află pe locul trei în topul țărilor europene cu cel mic număr de personal raportat la numărul de procurori.
Pe 31 decembrie 2012, în sistemul procuraturii existau 771 de procurori, asistați de 363 de persoane. Autorii cred că acest lucru va contribui la îmbunătățirea performanțelor sistemului procuraturii.
Elaborarea studiului este o acțiune prevăzută în Strategia de Reformare a Sectorului Justiției pentru anii 2011-2016.
Pentru aplicarea corectă şi uniformă a legislaţiei, Curtea Supremă de Justiţie generalizează, din oficiu, practica examinării de către instanţele judecătoreşti a unor anumite categorii de pricini, adoptă şi dă publicităţii hotărâri explicative privind aplicarea corectă a normelor de drept şi soluţionarea justă a pricinilor civile.
Hotărârile explicative sunt adoptate de către Plenul Curții Supreme de Justiție, având caracter de recomandare.
Baza legală:
art. 1 al. 2 şi art. 16 lit. “c” al legii Nr. 789 din 26.03.1996 cu privire la Curtea Supremă de Justiţie
• art. 17 Codul de Procedură Civilă
• art. 7 Codul de Procedură Penală