Autor: Gribincea Vladislav

Internetul și tehnologiile informaționale au devenit omniprezente, jucând un rol vital în viața noastră de zi cu zi. În ciuda faptului că sunt relevante la nivel global, discuțiile despre provocările și oportunitățile unor subiecte precum - „Inteligența artificială” „Algoritmi”, „Societate digitală” au loc preponderent în anumite părți ale lumii avansate. Pentru țările în tranziție precum Republica Moldova, aceste subiecte încă sunt puțin discutate.

Pentru a cultiva interesul pentru aceste noi subiecte și a cerceta impactul lor potențial asupra drepturilor omului, Centrul de Resurce Juridice din Moldova (CRJM) cu sprijinul generos al Centrului Internațional pentru Drept Necomercial (ICNL), lansează un program de capacitare în drepturile digitale - Digital Rights Literacy Program. Obiectivul general al programului este de a cerceta și explora subiecte legate de noile tehnologii informaționale și de a ajuta comunitatea organizațiilor neguvernamentale (ONG-urilor) precum și publicul larg să devină în cele din urmă parte a acestor conversații.

Programul prevede activități de consolidare a capacității  CRJM și a ONG-urilor partenere,  crearea unei baze de date cu resurse utile privind aceste teme pe pagina CRJM, cercetări non-academice și articole scurte pe teme ce țin de Inteligența artificială, Big Data, tehnologiile 5G și impactul COVID -19 și nu în ultimul rând, lansarea primului podcast despre drepturile digitale în Moldova.

„Programul de capacitare în drepturi digitale” a fost lansat la 1 octombrie 2020 și va avea o durată de șase luni. Vă invităm să urmăriți activitățile proiectului pe pagina de Facebook „Drepturile omului în era digitală” și pagina CRJM.

Pentru mai multe detalii privind acest proiect accesați pagina proiectului disponibilă AICI.

Această activitate este susținută financiar de către Centrul Internațional pentru Drept Necomercial (ICNL). ICNL nu împărtășește neapărat opiniile exprimate de autori, care poartă responsabilitatea exclusivă pentru conținut.

Compensațiile acordate cu titlu de prejudiciu moral sunt mult mai mici decât cele acordate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) în cazuri comparabile, durata de examinare a cauzelor este destul de lentă, iar calitatea motivării hotărârilor necesită îmbunătățiri. La aceste concluzii a ajuns Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), în urma analizei a 176 de cauze soluționate irevocabil în perioada octombrie 2017 – martie 2020, în temeiul Legii nr. 87. Această lege oferă posibilitatea persoanelor ale căror cauze în instanță se examinează excesiv de lent, sau hotărârile în folosul cărora nu se execută de prea mult timp, să solicite instanței de judecată acordarea compensațiilor morale și compensarea prejudiciilor materiale cauzate. Judecătorii au obligația de a examina aceste acțiuni în termen restrâns.

Concluziile privind rezultatele modeste ale mecanismului sunt similare cu cele din anul 2014, când CRJM a efectuat o analiză a peste 90% din toate procedurile intentate în temeiul Legii nr. 87 și în care a fost adoptată o decizie irevocabilă în perioada septembrie 2012 - octombrie 2013. Analiza practicii din perioada octombrie 2017 – martie 2020 denotă o lipsă de progres sesizabil față de constatările anterioare.

Pentru a înlătura problema existentă, ceea ce va duce la creșterea satisfacției justițiabililor de actul judiciar și la reducerea numărului de adresări la CtEDO, CRJM recomandă schimbarea procedurii de acordare a compensațiilor pentru încălcarea termenului rezonabil, prin instituirea unui mecanism extrajudiciar prin care compensațiile să fie acordate de Ministerul Justiției în baza unor criterii clare. Mecanisme similare funcționează eficient în Cehia, Anglia și Spania.

În cazul menținerii sistemului actual, CRJM propune introducerea în instanțele judecătorești a unui sistem care să asigure în practică examinarea prioritară a cauzelor urgente, inclusiv a celor privind Legea nr. 87. Este nevoie și de instruirea aprofundată a judecătorilor care examinează procedurile privind Legea nr. 87 pentru aplicarea standardelor CtEDO. Totodată, Curtea Supremă de Justiție ar trebui să instituie practici care să asigure compensații adecvate pentru încălcarea termenului rezonabil de examinare a cauzei, dar și să monitorizeze modul de examinare a acestui tip de cauze pentru racordarea practicii în domeniul dat la standardele CtEDO .

Raportul „Eficiența mecanismului de reparare de către stat a prejudiciului cauzat prin examinarea prea lungă a cauzelor sau neexecutarea hotărârilor judecătorești” poate fi accesat pe pagina web a CRJM.

Documentul a fost elaborat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă” implementat de CRJM cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Înregistrarea evenimentului de prezentare a raportului poate fi urmărit pe www.privesc.eu.

Candidaților înregistrați

la funcția de Președinte al Republicii Moldova

pentru alegerile din 1 noiembrie 2020

Organizațiile semnatare, membre ale Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC),

Fac apel către candidații pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova să participe la dezbaterile electorale organizate de furnizorii de servicii media, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020.

La 1 noiembrie 2020, în Republica Moldova urmează să fie organizate alegeri prezidențiale. Accesul liber la informație, la activitățile de informare și educație electorală, precum și accesul la activitățile de campanie electorală este esențial în vederea exercitării de către alegători a votului conștient.

Scrutinul prezidențial din 1 noiembrie 2020 va fi organizat în contextul situației specifice legate de aplicarea națională și/sau regională a restricțiilor sanitar-epidemiologice impuse de pandemia de COVID-19. În condițiile în care până la scrutin au rămas mai puțin de 20 de zile, autoritățile raportează zilnic circa 1000 de cazuri noi de infectare cu COVID-19, în 26 de unități administrativ-teritoriale deja a fost instituită starea de urgență în sănătate publică cu gradul de alertă „Cod Roșu”[1], este evident că concurenții electorali sunt foarte limitați în desfășurarea activităților de campanie, iar alegătorii – în dreptul lor de a recepționa informații despre campanie din prima sursă.

În acest sens, disponibilitatea mai multor furnizori de servicii media pentru organizarea dezbaterilor publice este foarte bine-venită și organizațiile membre ale CALC încurajează insistent candidații la funcția de președinte să facă uz de această disponibilitate.

În primul rând, dezbaterile electorale reprezintă o sursă directă, importantă și credibilă de informare pentru alegători cu privire la campania electorală și concurenții electorali. În al doilea rând, dezbaterile electorale sunt o oportunitate gratuită, accesibilă tuturor candidaților, de a informa alegătorii cu privire la cele mai sensibile probleme ale societății descrise în platformele lor electorale. În plus, informarea are loc concomitent cu prezentarea valorii platformelor candidaților în comparație cu platformele contracandidaților și, în consecință, îi determină pe alegători să-i voteze.  Și, nu în ultimul rând, în contextul pandemiei de COVID-19, dezbaterile electorale organizate de către furnizorii de servicii media reprezintă una dintre puținele activități de campanie cu risc redus de contaminare.  De asemenea, dezbaterile reprezintă o bună practică la nivel internațional în materie de campanie electorală și un instrument eficient de promovare a libertății de exprimare și a pluralismului politic în cadrul scrutinelor electorale.

Dincolo de aspectele descrise mai sus, reamintim că, pe de o parte, potrivit legislației electorale a Republicii Moldova[2], în campania electorală pentru alegerile prezidențiale, furnizorii de servicii media naționali au obligația, iar cei locali/regionali au dreptul să organizeze dezbateri electorale. În context, furnizorii de servicii media sunt obligați de lege să suporte cheltuieli considerabile pentru a atinge scopul informării alegătorilor. Totodată, am observat că există deja cazuri în care unii concurenți electorali refuză să participe la dezbaterile electorale. Mai grav, chiar dacă legislația oferă posibilitatea informării alegătorilor prin intermediul persoanelor de încredere, candidații nu profită nici de acest instrument alternativ și, deseori, punctul de vedere al unor concurenți nu este reflectat în dezbateri.

Considerăm că, în lumina celor descrise mai sus, dar și în vederea asigurării unei competiții electorale bazate pe egalitatea șanselor, precum și în interesul suprem al alegătorilor de a-și forma o opinie informată cu privire la concurenți, participarea tuturor candidaților sau a persoanelor de încredere ale acestora în cadrul dezbaterilor electorale este imperativă!

Astfel, reiterând cele expuse mai sus,

Îndemnăm candidații să participe personal la dezbaterile electorale organizate de către furnizorii de servicii media sau să delege persoanele lor de încredere.

Apelul în limba română este disponibil AICI.

[1] Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică,  Hotărârea nr. 33 din 28.09.2020 https://gov.md/sites/default/files/hotarirea_cnesp_nr.33_28.09.2020.pdf

[2] Codul electoral al Republicii Moldova (art. 70, alin. (3)).

Organizațiile societății civile, Consiliul pentru Egalitate și Consiliul de Presă solicită concurenților electorali și susținătorilor acestora să nu utilizeze discursul de ură, iar instituțiile media să prevină răspândirea acestui tip de discurs

În contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020,  organizațiile societății civile, Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității și Consiliul de Presă atrag atenția asupra faptului că discursul de ură și instigare la discriminare în spațiul public și în mass-media din Republica Moldova este tot mai des utilizat și crește în intensitate în campaniile electorale.

Conform datelor Promo-LEX, în ultimii doi ani, numărul de cazuri de discurs de ură s-a dublat (de la 2 la 4,2 cazuri pe zi), acest tip de discurs manifestându-se preponderent în context politic (47,5% din numărul total de cazuri). În același timp, monitorizarea discursului de ură de către Asociația Promo-LEX în contextul alegerilor locale noi din Chișinău, din 20 mai 2018, alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 și alegerilor locale generale din 20 octombrie 2019, confirmă creșterea dinamicii discursului de ură în perioadele preelectorale și electorale, și descreșterea acesteia după încheierea alegerilor.

Datele monitorizării arată că, candidații și simpatizanții acestora, dar și politicienii sunt atât autori ai discursului de ură, cât și victime. De cele mai multe ori, discursul de ură împotriva acestui grup este utilizat și răspândit de alți politicieni, creându-se astfel un cerc vicios. În același timp, prin statutul lor, politicienii care utilizează discursul de ură determină înrădăcinarea prejudecăților, dezvoltarea unor atitudini negative în societate și chiar apariția unor forme de violență față de alte grupuri sociale.

Pe de altă parte, mass-media rămâne a fi cea mai importantă sursă de răspândire a intoleranței în spațiul public. De exemplu, doar în perioada august – noiembrie 2019, cele 516 cazuri de discurs de ură identificate de Promo-LEX au înregistrat 6 288 058 de vizualizări în spațiul online, ceea ce reprezintă 51 541 de vizualizări pe zi.

De asemenea, unele instituții media și jurnaliștii fac uz de discurs de ură și instigă la discriminare, inclusiv prin promovarea prejudecăților față de politicieni, femei, persoane LGBTI, persoane cu dizabilități etc.

În acest sens, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020, semnatarii apelului recomandă politicienilor, concurenților electorali și simpatizanților acestora, precum și instituțiilor media și jurnaliștilor să se abțină de la utilizarea discursului de ură și instigare la discriminare și să contribuie la promovarea unui discurs public echilibrat.

Astfel, semnatarii apelului îndeamnă:

1. Candidații și simpatizanții acestora, precum și politicienii:

a)Să respecte demnitatea tuturor persoanelor indiferent de rasă, culoare, naționalitate, origine etnică, religie sau convingeri, gen, vârstă, dizabilitate, orientare sexuală, identitate de gen, limbă vorbită, apartenență politică sau orice alt criteriu protejat;

b)Să utilizeze un limbaj respectuos în raport cu contracandidații și oponenții lor politici;

c)Să promoveze discursul public curat în activitatea politică și, în special, în campania electorală;

d)Să nu admită utilizarea discursului de ură și instigare la discriminare împotriva diferitelor grupuri sociale;

e)Să nu folosească în materialele campaniei electorale imagini sexiste, instigatoare la ură și discriminare;

f)Să nu exprime, susțină sau promoveze idei sau teorii privind superioritatea unui grup de persoane pe baza rasei, originii etnice, religiei, genului, vârstei, orientării sexuale, identității de gen, dizabilității, altor caracteristici personale protejate sau o asociere a acestora.

2. Instituțiile media:

a)Să nu multiplice discursul de ură și instigare la discriminare în campania electorală, dar și în afara acesteia, prin utilizarea stereotipurilor și prejudecăților față de diverse grupuri sociale sau fără dezaprobarea clară a unui astfel de comportament;

b)Să modereze comentariile de ură și instigare la discriminare apărute pe paginile lor din rețetele de socializare sau la subsolul articolelor de pe paginile lor web;

c)Să reflecte în mod responsabil, cu explicații cuvenite și cu reflecții critice subiectele sensibile care vizează un anumit grup, pentru a evita stigmatizarea acestora.

3. Jurnaliștii:

a)Să informeze publicul despre campania electorală și să promoveze un limbaj respectuos și echilibrat fără utilizarea imaginilor sexiste și denigratoare sau utilizarea titlurilor care accentuează elementele de discriminare, atac, denigrare, agresivitate, ură sau violență;

b)Să informeze echidistant și obiectiv fără prezentarea unor grupuri sociale doar în contexte negative;

c)Să intervină și să dezaprobe mesajele de ură și/sau instigare la discriminare spuse de către invitați în cadrul emisiunilor TV, Radio, online etc.;

d)Să raporteze cazurile de discurs de ură la Consiliul Audiovizualului;

e)Să depună plângeri la Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității atunci când sunt victime ale discursului de ură și/sau instigare la discriminare.

Apelul public este disponibil AICI.

Organizații și autorități semnatare:

1. Asociația Promo-LEX
2. Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității
3. Consiliul de Presă din Republica Moldova
4. Centrul de Resurse Juridice din Moldova
5. Platforma pentru Egalitate de Gen
6. Coaliția pentru Incluziune și Nediscriminare
7. Asociația Obștească „Gender Centru”
8. Asociația „Femeia pentru o societate contemporană”
9. Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”
10. Militanta Alina Cebotari
11. Institutul de dezvoltare a conflictelor  „INRECO”
12. Experta gender Galina Precup
13. Asociația Obștească „Clubul Politic al Femeilor 50/50”
14. Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO)
15. Asociația Obștească „Pro-Cimișlia”
16. Asociația Obștească „Midava”
17. Asociația Obștească „Onoarea și Drepturile Femeii Contemporane”
18. Comunitatea WatchDog.MD
19. Keystone International Moldova
20. Asociația pentru Politica Externă (APE)
21. Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
22. Asociația Presei Independente (API)
23. Asociația Obștească BIOS
24. Asociația pentru Valorificarea Deșeurilor (AVD)
25. Alianța ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei (APSCF)
26. Institutul de Dezvoltare Urbană
27. Business Professional Women
28. Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”
29. Local Democracy Agency Moldova (LDA)
30. Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM)
31. Alianța INFONET
32. Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)
33. Pro Cooperare Regională
34. Transparency International Moldova
35. Rețeaua Națională LEADER
36. Asociația Internațională a Păstrătorilor Râului Eco-TIRAS
37. Asociația ECOTOX
38. Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP
39. Institutul European de Studii Politice din Moldova
40. Asociația Eco-Răzeni
41. Institutum Virtutes Civiles
42. Asociația „Femeia și copilul- Protecție și sprijin”
43. Asociația pentru Democrație Participativă ”ADEPT”
44. Institutul de Politici Publice (IPP)
45. Mişcarea Ecologistă din Moldova
46. Institutul de Instruire în Dezvoltare „MilleniuM”
47. Asociația Femeilor pentru Protectia Mediului și Dezvoltarea Durabilă
48. Fundația Soros-Moldova
49. Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități
50. Asociația „Eco-Sor”
51. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
52. INVENTO
53. Asociația Obștească „Caroma-Nord”
54. Centrul de Politici și Reforme (CPR)
55. Asociația Eco Contact
56. Uniunea organizațiilor invalizilor din Moldova (UOI RM)
57. Asociația pentru Reabilitarea Invalizilor din RM (ARIM)
58. REC Moldova