La 10 ani de activitate CRJM lansează o bursă de merit pentru studenții/tele din Moldova

La împlinirea a 10 ani de activitate, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) își propune să susțină studenții/tele care promovează valorile democratice, sunt dedicați/te activismului civic și au obținut rezultate excepționale la studii. Vrem să susținem tinerii/ele pentru că ei /ele sunt viitori/are lideri/e și promotori/are ai schimbării spre bine în țară!

În acest context CRJM anunță lansarea concursului pentru Bursa de merit CRJM, ediția 2020-2021.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE BURSEI:

Bursa este menită să susțină tinerii/ele talentați/ate și activi/e civic din Republica Moldova, care doresc să exceleze și să-și dezvolte în continuare abilitățile profesionale și angajamentul civic în comunitatea lor.

Bursa este oferită în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației” implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova și finanțat de Suedia.

VALOAREA BURSEI:

Bursa CRJM are valoarea de 1 500 lei lunar, plătită timp de 12 luni, începând cu ianuarie 2021. Pe lângă componenta financiară, bursa include și participarea la o serie de instruiri și evenimente destinate formării profesionale în domeniul dreptului, organizate de CRJM și desfășurarea stagiului de practică în cadrul CRJM pentru o perioadă de 30 de zile.

CINE POATE PARTICIPA?

Bursa de merit CRJM este destinată studenților/telor ciclului I (anul de studii: II,III,IV) și II de studii (licență și masterat), care îndeplinesc următoarele criterii:

  • sunt cetățeni/e ai Republicii Moldova;
  • sunt studenți/te ai unei universități din Republica Moldova, ciclul licență (anul de studii: II,III,IV) și/sau masterat, frecvență la zi;
  • au rezultate academice înalte (nota medie generală nu mai mică de 8.5 pentru anul de studii precedent - 2019-2020);
  • împărtășesc valorile CRJM și SIDA;
  • demonstrează prin exemple practice experiență de activism civic și implicare.

ÎNSCRIEREA ȘI SELECȚIA:

Candidaţii/tele vor fi evaluaţi/te în două etape: prima etapă - în baza dosarului, iar candidaţii/tele aprobați/te la prima etapă vor fi invitaţi/te la interviu.

Dosarul complet urmează a fi transmis prin intermediul poștei electronice până la 11 decembrie 2020 la adresa application@old2.old.crjm.org.

Dosarul va fi considerat complet dacă conține toate documentele de mai jos:

  1. Curriculum Vitae actualizat, care menționează cele mai relevante activități curriculare și extra-curriculare, domeniile de interes și abilitățile deținute;
  2. Copia unui act care confirmă statutul de student/ă înmatriculat/ă la una dintre universitățile din Republica Moldova (secția zi);
  3. Copia unui act care demonstrează reușita academică universitară pentru anul precedent - 2019-2020;
  4. Înregistrarea unui video de maxim 3 minute, în care candidatul/a va explica ce merite și realizări îl fac eligibil/ă pentru această bursă și cum planifică sau deja se implică în dezvoltarea comunității lui/ei. Videoul poate fi încărcat pe platforma Youtube (unlisted) pentru acces exclusiv doar comisiei de selecție;
  5. Link la conturile de pe rețelele sociale ale candidatului: Facebook, Instagram, OK.ru, etc.

ACTUALIZARE:

  • Nu sunt eligibili pentru Bursa de merit CRJM:
  • studenții/tele din anul I de studii, ciclul de studii licență.
  • studenții/tele care își urmează în prezent studiile la una dintre universitățile de peste hotarele Republicii Moldova;
  • studenții/tele care dețin deja o altă bursă de merit.

Anunțarea câștigătorului/arei va fi efectuată în format public. Prin participarea la concursul Bursa de merit CRJM ediția 2020-2021, câștigătorul/area concursului dă acordul că numele, prenumele, și imaginea sa vor fi făcute publice.

 

CRJM invită studenții și tinerii profesioniști la lecția publică „Cum funcționează Curtea Europeană a Drepturilor Omului ?”

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) organizează o nouă lecție publică cu subiectul „Cum funcționează Curtea Europeană a Drepturilor Omului ?

Lecția va avea loc online la 17 noiembrie 2020 pe platforma ZOOM de la 15:00 până la 16:30.

 

 

În timpul lecției participanții/participantele vor afla despre:

  • Organizarea internă a Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO);
  • Cum are loc fluxul de dosare, care cereri și dosare se examinează cu prioritate;
  • Care sunt condițiile pentru acceptarea unei cereri;
  • Motivele pentru inadmisibilitatea unei cereri;
  • Cum au loc examinările și audierile la CtEDO etc.

Formator va fi domnul Vladislav GRIBINCEA, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și avocat specializat în reprezentarea în fața CtEDO.

La eveniment sunt invitați studenți/te de la facultățile de drept din Republica Moldova / masteranzi / tineri-profesioniști/tinere-profesioniste interesați/te în acest subiect etc.

Pentru înregistrare la lecția publică, este necesar de completat formularul disponibil în formularul de mai jos până la 15 noiembrie 2020.  Linkul pentru conectare la ZOOM va fi transmis prin poșta electronică înainte de eveniment.

Evenimentul este organizat în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației”, implementat de CRJM și finanțat de Suedia.

Înregistrare indisponibilă

 

 

Contracting a consultant/consultants to deliver a one-day online training on Digital technologies and policies that impact Civic Space

1.BACKGROUND

The Legal Resources Centre from Moldova (LRCM) is a non-profit organization that contributes to strengthening democracy and the rule of law in the Republic of Moldova with emphasis on justice and human rights. Our work includes research and advocacy. We are independent and politically non-affiliated.

This activity will be carried out under the Digital Rights Literacy Program, with the financial support of the International Center for Not-for-Profit Law (ICNL).

2. PURPOSE OF ASSIGNMENT

LRCM seeks to contract a consultant / team of consultants (hereinafter referred to as - the Consultant) to deliver a one-day online training on Digital technologies and policies that impact Civic Space for the LRCM team and partner CSOs. The training aims to enhance LRCM team’s skills and knowledge on digital rights and emerging technologies (Big Data, automation, artificial intelligence (AI) and other associated technologies), that can be used to enable or restrict civil society. The training will also tackle on how various national internet regulations and international digital policy initiatives impact civic space, and how to advocate for digital technology policies and utilize digital tools and practices that expand civic space.

The training with a maximum duration of eight (8) working hours shall be conducted online, preferably in early December 2020. The exact period/date will be set by common agreement between the LRCM team and the selected consultant.

The training shall mainly address the following topics / issues related to digital technologies. The list of topics is illustrative and not exhaustive. The consultant should suggest additional/other topics considered relevant to the purpose of the training:

  • What is AI and what are other digital technologies / applications that impact Civic Space;
  • How can CSOs use technological innovations and AI to advance their work and protect themselves from restrictions?
  • How to avoid harmful impact of some AI technologies already in use on the civic space?
  • How to promote adequate, meaningful and participatory human rights impact assessments of the AI systems during their entire cycle and implementation?
  • How the current international legal framework of fundamental rights and freedoms translates into algorithmic design and is safeguarded in practice?

3. KEY DELIVERABLES

The Consultant shall provide the following deliverables:

  • Methodology / action plan;
  • Suggested training agenda;
  • Delivery of the training for an expected audience of +/-15 people through online means;  

4. REQUIREMENTS FOR THE CONSULTANT

The Consultant (company or individual) shall have proven experience in conducting similar activities with at least 3 years of experience. Additional requirements include:

  1. Bachelor’s degree in any relevant field. Master degree is an advantage;
  2. At least 3 years of progressive knowledge and experience in at least one of the following areas:
  • Human rights and intercultural dialogue
  • Technological innovations /digital technologies
  • Digital rights regulatory framework
  1. Good understanding of human rights and civil society issues in the Eastern Europe;
  2. Proven skills and ability in presentation, communication and facilitation of trainings applying

interactive and participatory based approaches;

  1. Proficiency in English. Knowledge of Romanian is an advantage;
  2. Good personal and corporate reputation and integrity.

5. EVALUATION CRITERIA

The cumulative method will be applied in the evaluation of the applications. The contract will be awarded to the candidate achieving the highest cumulative score from the technical and financial parts of the proposal. The technical proposal accounts for 70% of the total score and the financial proposal will account for 30% of the total evaluation score.

The offers will be evaluated based on the following criteria:

Criteria

Max. point

Methodology / action plan

25

Relevant degree 

10

Relevant professional experience

10

Good understanding of human rights and civil society issues in the Eastern Europe

15

Proven skills and ability in trainings, presentation, communication and facilitation of trainings applying interactive and participatory based approaches

10

Financial offer

30

TOTAL

100

6. APPLICATION PROCESS

Offers may be submitted by individual candidates and/or legal entities. The signed and dated offer shall be sent by e-mail to application@old2.old.crjm.org by 27 November 2020, including the following components:

  • the copy of the registration certificate/extract for the legal person and the updated CV of the candidates, together with a Cover letter, which will contain: (1) interest in the assignment and a short description of previous portfolios/beneficiaries and any other information requested at p.4 above; (2) the name and contact details of two reference persons;
  • An outline of the envisaged methodology for the assignment (outlining the overall approach and suggested methods) – maximum one page;
  • financial offer in USD, including VAT, with the breakdown of costs (consultancy fee per number of anticipated working days). Offers submitted in any other currency will be converted at the official exchange rate of the National Bank of Moldova at the deadline date for submitting the offers;
  • declaration on conflict of interests. In case of a conflict of interests, real or potential, with the members or employees of the LRCM, the candidate is obliged to declare it in a written document enclosed to the application (no particular form required).

For local resident candidates: (a) legal entities are invited to send their financial offers, including VAT; (b) individual candidates – net amounts.

Disbursement and payment modalities will be agreed upon by both parties and specified in the contract with the Consultant. 

For any clarifications on the assignment, please email at application@old2.old.crjm.org.

LRCM is an inclusive and diversity-friendly employer. We value difference, promote equality and challenge discrimination, enhancing our organisational capability. We welcome and encourage application from all qualifying candidates. We do not discriminate on the basis of disability, race, colour, ethnicity, gender, religion, sexual orientation, age, marital or parental status or other category protected by law.

Constatările CALC înainte de alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020

Coaliția civică pentru Alegeri Libere și Corecte, care acționează solidar pentru a contribui la dezvoltarea democrației în Republica Moldova prin promovarea alegerilor libere și corecte în conformitate cu standardele ODIHR (OSCE), ale Consiliului Europei și ale instituțiilor specializate afiliate acestuia, prezintă principalele constatări privind desfășurarea procesului electoral pentru alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020:

Cadrul legal electoral lacunar și cu prevederi problematice

Legislația electorală aplicată la aceste alegeri nu a fost îmbunătățită în corespundere cu adresele Curții Constituționale din 2016 și recomandările misiunilor naționale de observare a alegerilor, ale OSCE/ODIHR și ale Comisiei de la Veneția. Mai multe prevederi problematice privind sancționarea transportării organizate a alegătorilor, a discursului de ură și instigare la discriminare, implicării cultelor religioase în campania electorală, dar și cele privind aplicarea mecanismului de soluționare a contestațiilor și litigiilor electorale au rămas nesoluționate. Campania electorală a scos în evidență și aspecte problematice, care sunt reglementate ambiguu sau chiar deloc de cadrul legal existent și care nu asigură o egalitate de șanse pentru toți candidații la președinție. Este vorba de mecanismul de suspendare a Președintelui Republicii Moldova pentru participarea în campania electorală, legalitatea susținerii de către un partid politic a unui candidat independent, temeiurile de refuz pentru deschiderea unui cont bancar  pentru un grup de inițiativă sau concurent electoral. Considerăm că Circulara CEC prin care a limitat finanțarea campaniei electorale de către partidele politice și blocurile electorale care au desemnat candidați în alegeri, este una neîntemeiată și excesivă. În același timp, decizia CEC privind combaterea transportării organizate a alegătorilor va permite reducerea încălcărilor de acest gen atestate la scrutinele electorale precedente.

Înregistrarea prealabilă a alegătorilor marcată de un activism sporit, dar și de suspiciuni de fraudare a sistemului

În raport cu alegerile parlamentare din 2019, numărul înregistrărilor prealabile ale cetățenilor moldoveni care doresc să voteze peste hotare în ajunul alegerilor prezidențiale din 2020 a crescut de circa 2,5 ori, de la 24.125 înregistrări prealabile în 2019 la 60.035 – în septembrie 2020. Cea mai mare creștere a numărului de înregistrări prealabile a fost înregistrară în cazul Federației Ruse – de aproape 11 ori. Comparativ cu alte state, care la fel au înregistrat solicitări sporite de înregistrare prealabilă, în cazul Federației Ruse a fost atestată o creștere improprie, fapt care a generat suspiciuni de înregistrare concertată. În cazul înregistrării prealabile a cetățenilor din regiunea transnistreană, constatăm o implicare scăzută, cu 59 de înregistrări. Cu referire la suspiciunile de fraudare a înregistrărilor prealabile, în special din Federația Rusă, atestăm inacțiunea organelor de drept în vederea cercetării acestor cazuri și informarea publicului despre rezultatele investigațiilor.

Constituirea secțiilor de votare peste hotare și din regiunea transnistreană respectă principiul reprezentativității, dar a fost marcată de speculații și suspiciuni

Repartizarea secțiilor de votare peste hotare s-a făcut în baza unei metodologii care acordă pondere egalată tuturor criteriilor stabilite de cadrul legal. La început, procesul de constituire a secțiilor de votare a fost unul mai puțin transparent, fapt care a provocat speculații și suspiciuni din partea mai multor actori ai procesului electoral. Prin actul de constituire, CEC a informat părțile interesate despre etapele procesului de constituire, formula de calcul utilizată, riscurile determinate de evoluția epidemiologică etc.

În cazul secțiilor de votare deschise pentru regiunea transnistreană, majoritatea au fost amplasate geografic în apropiere de punctele de trecere. Mai multe primării au refuzat deschiderea secțiilor de votare în localitățile lor, invocând riscuri suplimentare pentru răspândirea infecției COVID-19. Deși CEC nu are obligația legală să consulte administrația publică locală la deschiderea secțiilor de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului, CEC putea sa asigure o comunicare mai activă și amiabilă pentru prevenirea situațiilor conflictuale, care au apărut.

Reducerea numărului de observatori și cazuri de obstrucționare a activității de observare

Comparativ cu scrutinul parlamentar din 24 februarie 2019, numărul observatorilor naționali a scăzut cu 45%, iar a celor internaționali – cu 60%. În situația respectivă, CEC a eșuat să revină la monitorizarea video a procesului electoral pe tot parcursul zilei votării. Decizia respectivă ar fi putut spori gradul de transparență a procedurilor electorale din ziua alegerilor și contribui la prevenirea sau la probarea eventualelor încălcări. În circa 20% (184) din secțiile vizitate, observatorilor Promo-LEX le-a fost limitat accesul la listele electorale ce conțin datele depline ale alegătorilor.

Utilizarea resurselor administrative în campania electorală

Observatorii Promo-LEX au identificat multiple cazuri de utilizare a resurselor administrative. Majoritatea dintre ele se referă la asumarea meritelor pentru activități efectuate pe bani publici, dar și implicarea funcționarilor publici în activități de agitație electorală în timpul orelor de lucru sau în perioada concediilor solicitate pe durata campaniei electorale. Igor Dodon este candidatul în folosul căruia cel mai des au fost utilizate resursele administrative. Au fost atestate numeroase cazuri când reprezentanți ai PSRM, partidul care nu și-a desemnat candidatul la alegerile prezidențiale, au participat în campania candidatului Igor Dodon. 

Implicarea cultelor religioase, cazuri izolate de oferire a cadourilor electorale și de intimidare a candidaților

Observatorii Promo-LEX au raportat cazuri izolate ce pot fi calificate drept cadouri cu tentă electorală sau corupere a alegătorilor, cel puțin nouă cazuri de intimidare a candidaților sau vandalizare a materialelor publicitare ale acestora. În cazurile de implicare a cultelor religioase în campanie, cel mai frecvent beneficiar a fost Igor Dodon.

Utilizarea discursului de ură și instigare la discriminare   

Pe parcursul campaniei au fost observate peste 120 de cazuri de utilizare a discursului de ură, instigare la discriminare și a mesajelor sexiste de către candidați, politicieni, lideri de opinie, jurnaliști și cetățeni. Renato Usatîi a fost concurentul electoral care a utilizat cel mai frecvent asemenea mesaje.

Litigii și contestații electorale nesoluționate

Majoritatea litigiilor electorale nu au avut finalitate, iar contestațiile depuse în instanțele de judecată nu au fost examinate în fond și au fost declarate inadmisibile. Omisiunea Parlamentului de a ajusta prevederile Codului electoral privind depunerea, examinarea și soluționarea contestațiilor electorale la prevederile Codului administrativ, a dus la situația că actorii procesului electoral actorii procesului electoral au fost limitați în dreptul de contestare a acțiunilor contracandidaților săi și practic privați de dreptul la un recurs efectiv. 

Finanțarea campaniei electorale rămâne puțin transparentă.

Niciun grup de inițiativă sau concurent electoral nu a raportat cheltuieli pentru activitatea colectorilor de semnături, agitatorilor și voluntarilor, dar nici nu declară serviciile acestora drept donații materiale. Potrivit estimărilor Promo-LEX, candidații care nu au fost înregistrați împreună cu concurenții electorali nu au reflectat cheltuieli de campanie de peste 5 mln de lei.

Campania electorală s-a desfășurat cu ignorarea măsurilor de prevenire COVID-19

CEC a întreprins măsuri constante ca să pregătească desfășurarea în condiții sigure a campaniei electorale și a procesului de votare, prin procurarea de măști, mănuși și dezinfectat pentru funcționarii electorali. În același timp, atestăm că o bună parte a organelor electorale ignoră cerințele privind măsurile de protecție în context pandemic, la fel ca și mai mulți concurenți electorali și staff-urile lor electorale în cadrul activităților de campanie. Prin nerespectarea masurilor anti-Covid-19 impuse de către Comisia Națională Extraordinară în Sănătate Publică, concurenții electorali au dat dovadă de iresponsabilitate și lipsă de respect față de alegători, au promovat modele de comportament sfidător față de măsurile întreprinse de autorități în combaterea infecției Covid-19 și au generat riscuri suplimentare de răspândire a infecției în rândul populației.

Mass media a reflectat într-un mod dezechilibrat campania electorală, fără a informa publicul despre procedurile de vot

Cu unele excepții, mass media a avut un comportament părtinitor în perioada electorală și în timpul campaniei electorale, a reprezentat într-un mod dezechilibrat concurenții electorali și nu a asigurat informarea complexă a publicului despre procesul electoral și modalitatea de exercitare a dreptului la vot. Protagoniști ai materialelor jurnalistice au fost preponderent candidații electorali, cu o discrepanță majoră dintre Igor Dodon și ceilalți candidați, administrația publică centrală și locală, și mai puțin CEC. Patru posturi TV din cele zece monitorizate de CALC au prezentat într-un mod relativ echilibrat și neutru toți candidații la președinție. Alte patru posturi TV au tratat diferențiat candidații, urmărind și reflectând amplu activitățile de campanie ale unor candidați și ignorând campania electorală a celorlalți candidați. Două posturi au avut o politică editorială ușor dezechilibrată în favoarea unor candidați electorali.  Consiliul Audiovizualului, autoritatea de reglementare în audiovizual, nu a luat decizii adecvate și prompte pentru a asigura reflectarea corectă și echidistantă a candidaților de către toți radiodifuzori.   

În cazul mass mediei online, cu puține excepții, redacțiile și-au manifestat deschis simpatiile electorale printr-un comportament editorial părtinitor și prezentarea dezechilibrată a concurenților electorali, în articole nu s-a făcut distincția dintre fapte și opinii. Cele mai multe materiale au fost documentate insuficient, iar în cazul acuzațiilor nu a fost oferit dreptul la replică. Câteva portaluri au avut o politică editorială concertată, axată pe promovarea masivă și plasarea în context pozitiv a candidatului Igor Dodon, pe de o parte, și discreditarea, etichetarea și plasarea în context negativ a candidatei Maia Sandu. Constatăm că în presa online a fost plasată multă publicitate electorală nemarcată corespunzător.

Totodată, toate instituțiile media monitorizate au promovat un puternic dezechilibru de gen în materialele lor pe durata campaniei electorale.

Discriminarea persoanelor cu dizabilități

Persoanele cu dizabilități s-au confruntat cu bariere de accesibilitate fizică şi informațională. Peste 70% din secțiile de votare sunt inaccesibile pentru persoanele cu dizabilități locomotorii, iar numărul secțiilor de votare accesibile sunt sub 1%. Majoritatea concurenților electorali nu au elaborat și difuzat materiale în formate accesibile pentru persoane cu dizabilități (audio, Braille, audiodescripție, traducere în limbajul mimico-gestual, „ușor de citit - ușor de înțeles”), cu excepția unui concurent electoral care a publicat platforma electorală în sistem Braille. Cea mai complicată situație este semnalată în cazul persoanelor cu dizabilități intelectuale și psiho-sociale din instituțiile rezidențiale, unde în contextul situației epidemiologice a fost stabilit regimul de carantină, fiind restricționate și contactele cu membrii familiei.

Constatările evidențiate relevă că procesul electoral se desfășoară cu aplicarea selectivă a standardelor pentru un proces electoral liber și corect, iar nerespectarea măsurilor preventive anti-COVID-19 de către funcționarii electorali poate crea  riscuri pentru exercitarea în condiții sigure a votului de către cetățeni. În aceste circumstanțe, facem apel către instituțiile statului, organele electorale și concurenții electorali să depună eforturi pentru ca votarea să se desfășoare cu respectarea tuturor măsurilor anti-COVID -19, iar în ziua votării să soluționeze operativ toate sesizările și contestațiile privind eventuale încălcări ale procesului de votare.

Declarația Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte poate fi accesată AICI.

 

(Video) Cum poate fi asigurată o justiție independentă și integră?

Ministerul Justiției a definitivat proiectul Strategiei pentru asigurarea independenței și integrității sectorului justiției și a Planului de Acțiuni pentru anii 2021-2024. Este absolut necesar să existe un suport politic larg din partea decidenților, un mecanism eficient de monitorizare a implementării activităților, o structurare a consecutivității activităților, precum și resurse financiare suficiente pentru implementarea acesteia. Strategia reprezintă o oportunitate pentru schimbarea spre bine a stării de lucruri în sectorul justiției, promovarea profesioniștilor integri în domeniu și crearea mediului sigur pentru cetățeni.

Aceasta este una din principalele concluzii ale materialului video elaborat de experții: Iulian Rusu, Director executiv adjunct, Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Vladislav Gribincea, Președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova.

Potrivit autorilor sectorul justiției este cel mai important domeniu în care trebuie să se facă schimbări, cu potențial de amplificare pentru alte domenii. O justiție independentă și integră este garanția unui remediu efectiv pentru abuzurile și încălcările drepturilor fundamentale ale cetățenilor, pentru o funcționare eficientă a autorităților publice, pentru o viață sigură și pentru atragerea investițiilor străine.

IPRE și CRJM au propus pe parcursul acestui an mai multe îmbunătățiri ale acestui document strategic. Următoarele priorități de reformă în domeniul justiției sunt esențiale:

  1. Modificarea Constituției, în ceea ține de independența judecătorilor și de modul de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii,
  2. Transparentizarea justiției și implementarea plenară a soluțiilor IT pentru eficientizarea justiției;
  3. Îmbunătățirea și aplicarea eficientă a mecanismelor care să asigure integritatea celor care fac justiție, în principal a judecătorilor și a procurorilor;
  4. Asigurarea unui proces transparent și bazat pe merit de numire, promovare și atragere la răspundere a judecătorilor și procurorilor;
  5. Uniformizarea practicii judiciare și reforma Curții Supreme de Justiție, pentru a asigura aplicarea uniformă a legii față de toți;
  6. Consolidarea poziției profesiilor conexe din sectorul justiției pentru a asigura un remediu efectiv și un proces echitabil pentru justițiabili
  7. Comunicarea eficientă cu publicul pe subiecte importante.

Experții sunt de părere că angajamentele Republicii Moldova în contextul implementării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, precum și pentru a valorifica asistența financiară și tehnică externă sunt esențiale pentru a avansa în dezvoltarea statului de drept și a asigura un trai decent pentru cetățeni.

Mai multe detalii privind inițiativele IPRE și CRJM le puteți accesa pe ipre.md și old2.old.crjm.org.

Acest material video a fost elaborat în cadrul proiectului „Suport pentru elaborarea și implementarea politicilor în domeniul justiției în Republica Moldova”, implementat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene în parteneriat cu Centru de Resurse Juridice din Moldova, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul materialului video este responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu reflectă neapărat viziunea Uniunii Europene.

Prezentarea raportului: „Analiza practicii judiciare și a Consiliului Egalității privind egalitatea și nediscriminarea în Republica Moldova”

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) Vă invită la prezentarea raportului „Analiza practicii judiciare și a Consiliului Egalității privind egalitatea și nediscriminarea în Republica Moldova?”, – o analiză ce și-a propus să stabilească evoluția jurisprudenței, dar și gradul de aplicare în practică a legislației anti-discriminare, să identifice lacunele existente la nivel legislativ, procedural, instituțional în domeniul dat. Evenimentul va avea loc vineri, 6 noiembrie 2020, între orele 10.00-11.30, pe platforma online ZOOM. Linkul ZOOM pentru conectare îl vom transmite ulterior prin e-mail.

Autoarea analizei a studiat felul în care sunt aplicate în practică prevederile legale în domeniul nediscriminării, prin analiza hotărârilor instanțelor în cazurile civile și a deciziilor Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității – cele care au fost contestate în instanță sau cele care ar avea un potențial strategic pentru practica judiciară. Analiza a avut în vizor adecvarea procedurilor, efectivitatea și impactul remediilor pentru victimele discriminării, precum și rolul educativ al remediilor acordate pentru comunitate. 

Documentul va fi prezentat de Romanița IORDACHE, expertă în domeniul egalității și nediscriminării, autoarea raportului.

În vederea asigurării aspectelor logistice legate de eveniment, vă rugăm respectuos să confirmați participarea la eveniment până miercuri, 4 noiembrie, ora 17:00, înregistrându-vă prin completare formularului de mai jos.

Evenimentul este organizat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu suportul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Formular de înregistrare

Nu mai este disponibil

CALC solicită insistent tuturor participanților în campania electorală prezidențială să respecte cu rigurozitate măsurile de protecție în sănătate publică împotriva COVID-19

Candidaților la funcția de Președinte al Republicii Moldova pentru

alegerile din 1 noiembrie 2020

 

Organizațiile semnatare, membre ale Coaliției civice pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC),

Fac apel către candidații la funcția de Președinte al Republicii Moldova, staff-urile electorale ale acestora și  partidele politice care au desemnat sau susțin candidații:

  • să respecte cu rigurozitate și maximă responsabilitate regulile generale obligatorii de prevenire şi combatere a infecției COVID-19 la desfășurarea campaniilor electorale;
  • să respecte măsurile de prevenire şi control a infecției COVID-19, aplicabile în scopul protejării tuturor participanților la procesul electoral.

La 1 noiembrie 2020, în Republica Moldova urmează să fie organizate alegeri prezidențiale. Scrutinul prezidențial va fi organizat în contextul crizei pandemice cauzate de virusul COVID-19.

La 15 mai 2020, Comisia Națională Extraordinară pentru Sănătate Publică a declarat stare de urgență în sănătate publică pe întreg teritoriul Republicii Moldova. La 13 octombrie 2020, cu puțin mai mult de două săptămâni până la alegerile prezidențiale, Comisia Națională Extraordinară pentru Sănătate Publică (CNESP) a instituit stare de urgență în sănătate publică cu gradul de alertă „Cod Roșu” în majoritatea unităților administrativ-teritoriale (cu excepția r. Hîncești, Leova și Soroca). La nivel național, în ultimele săptămâni se constată o creștere semnificativă a numărului de persoane infectate cu virusul COVID-19, precum și a numărului de decese cauzate de acestă infecție. Criza pandemică a afectat grav sistemul de sănătate, educațional, mediul de afaceri și a dus la creșterea și mai mare a sărăciei din Republica Moldova.

În această situație alarmantă de creștere a cazurilor de infectare cu COVID-19, care coincide cu perioada campaniei electorale, este deosebit de importantă respectarea cu rigurozitate a regulilor generale obligatorii de prevenire şi combatere a infecției COVID-19 la întrunirile cu alegătorii organizate de candidații la funcția de președinte. La 12 august 2020, Comisia Naţională Extraordinară de Sănătate Publică a adoptat o serie de reguli de prevenire și combatere a infecției COVID-19 la desfășurarea scrutinelor electorale, printre care purtarea obligatorie a măștilor, păstrarea distanței sociale minime de un metru, interdicția întrunirilor în masă cu participarea unui număr mai mare de 50 persoane, etc.

Organizațiile membre ale CALC au observat că, din păcate, unii concurenți electorali la funcția de președinte al Republicii Moldova și/sau staff-urile electorale ale acestora nu respectă măsurile de profilaxie și regulile obligatorii de prevenire și/sau combatere a infecției COVID-19 în cadrul activităților electorale desfășurate și organizate cu alegătorii pe durata campaniei electorale, stabilite prin hotărârea CNESP din 12 august 2020.

Organizațiile membre ale CALC consideră că nerespectarea măsurilor și regulilor de prevenire și combatere a infecției COVID-19 de către participanții în campania electorală prezidențială  sunt o dovadă de iresponsabilitate și lipsă de respect față de alegători și pot duce la creșterea numărului de persoane infectate cu COVID-19. Aceasta se răsfrânge negativ nu doar asupra procesului de desfășurare a alegerilor, dar și asupra sistemului medical și a crizei generale din țară provocată de virusul COVID-19. Candidații la funcția de președinte, staff-urile lor electorale și partidele politice care i-au desemnat sau îi susțin ar urma să dea dovadă de responsabilitate și să reprezinte un exemplu demn de urmat pentru toată populația țării la respectarea tuturor regulilor de prevenire și combatere a infecției COVID-19.

 Apelul în limba român este disponibil AICI.