Autor: Gribincea Vladislav

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a elaborat un raport în care a analizat rezultatele celui de-al doilea an de implementare a mecanismului 2%. Anul 2018 a fost cel de-al doilea an în care persoanele fizice plătitoare de impozite din Republica Moldova au avut dreptul de a redirecționa 2% din impozitul lor pe venit către o organizație necomercială sau o entitate religioasă.

În 2018, 594 de organizații necomerciale (511 asociații, fundații și instituții private și 83 de culte religioase și părți componente) s-au înregistrat în Lista beneficiarilor 2%. Numărul de organizații participante la mecanismul 2% a crescut cu 19% față de 2017. Din numărul total de organizații înregistrate în Lista beneficiarilor 2%, 393 (circa 66%) au primit desemnări procentuale, 85% (335) fiind organizații neguvernamentale (ONG-uri), iar circa 15% (58) –  entități religioase, înregistrând un rezultat similar cu 2017. Numărul total al organizațiilor înregistrate la mecanism în 2018 reprezintă puțin peste 5%  din numărul total al celor înregistrate în Republica Moldova.

În al doilea an de implementare al Legii 2%, 28,388 de contribuabili au redirecționat MDL 6,493,612.03 (USD 367,494 / EUR 327,960[1]) către organizațiile beneficiare. Ei reprezintă aproximativ 13% din numărul total al contribuabililor care au depus declarațiile cu privire la impozitul pe venit în termen în 2018. Numărul de desemnări a crescut cu 34% față de 2017. În medie, în 2018, fiecare contribuabil a desemnat circa MDL 229.

Suma desemnărilor validate a crescut aproape de două ori în comparație cu anul 2017, 90% din suma desemnată de către contribuabili ajungând la organizațiile beneficiare (MDL 5,631,042.36 / USD 318,678 / EUR 284,396). Circa 10% din numărul de desemnări și 13% din suma desemnată (MDL 862,569.67) nu au fost validate, motivul principal fiind, ca și în 2017, prezența datoriilor la impozitul pe venit, neachitate de contribuabili pentru anul curent sau anii precedenți. Numărul de desemnări nevalidate pe motiv de prezență a datoriilor la impozitul pe venit arată că sunt necesare măsuri de verificare anticipată a datoriilor și modalități de achitare al acestor sume la buget, dar și de informare post-factum a contribuabililor despre validarea sau nevalidarea desemnărilor de către autoritatea fiscală.

După validarea desemnărilor, 92% din sume au revenit ONG-urilor (MDL 5,168,081.41), iar 8% – entităților religioase (MDL 462,960.00). Cea mai mare sumă primită de o organizație în 2018 a fost de MDL 1,691,298.75, ceea ce reprezintă 30% din suma totală validată. Beneficiarul acestei sume este Asociația Obștească a Veteranilor și Pensionarilor Ministerului Afacerilor Interne din Republica Moldova.

Rezultatele celui de-al doilea an de implementare a mecanismului 2% arată că potențialul mecanismului 2% în Republica Moldova este destul de mare. În 2018, doar 2.3% dintre contribuabilii care aveau dreptul de a desemna au ajuns să-şi exercite acest drept și doar 7.7% din suma totală posibilă de a fi redirecționată procentual a fost desemnată.

Totalurile anului 2018 arată că există încă mult loc de creștere pentru acest instrument de finanțare indirectă a organizațiilor necomerciale și entităților religioase de către stat, iar mecanismul 2% nu este suficient pentru a asigura sustenabilitatea financiară a sectorului non-profit. Sumele finale primite de beneficiari sunt modeste. Experiența altor state în care mecanismul funcționează de mai mulți ani ne arată că beneficiile majore ale Legii 2%, cel puțin în primii ani de implementare, sunt mai mult de natură non-financiară, întrucât sporesc comunicarea organizației cu publicul său țintă, oferă experiență de desfășurare a campaniilor de informare și recunoaștere organizațiilor non-guvernamentale.

Pentru dezvoltarea mecanismului sunt necesare măsuri constante de informare și promovare a mecanismului 2 %, atât din partea organizațiilor beneficiare, cât și din partea autorităților. Este nevoie să fie publicată mai multă informație accesibilă pe paginile web ale autorităților implicate în implementarea mecanismului 2%. De asemenea, este necesară organizarea campaniilor de informare și promovare a mecanismului 2% atât la nivel național, cât și local de către organizațiile beneficiare și de către autorități.

Raportul a fost elaborat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de către CRJM cu suportul financiar al Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID).

Citește integral raportul privind doi ani de implementare a mecanismului 2% aici

[1] Conform ratei de schimb a Băncii Naţionale la data de 9 august 2019, USD 1 = MDL 17.67 şi EUR 1 = MDL 19.80, http://bnm.md/.

Organizațiile semnatare ale prezentei Declarații îşi declară profunda îngrijorare în legătură cu modul netransparent de numire a celor doi judecători la Curtea Constituțională de către Parlamentul Republicii Moldova. Un asemenea mod de numire, fără explicarea motivelor anulării rezultatelor concursului organizat anterior, bazat pe criterii politice, denotă ignorarea importanței acestei instituții și subminează în continuare încrederea publică în independența Înaltei Curți.

Curtea Constituțională este compusă din șase judecători. După demisia tuturor judecătorilor în iunie 2019, toate șase locuri au devenit vacante. Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii urmau să numească câte doi judecători constituționali fiecare. La 2 iulie 2019, Parlamentul a anunțat concurs pentru selectarea a doi candidați pentru funcția de judecător constituțional, care urmau a fi selectați de Comisia juridică, numiri și imunități și ulterior confirmați de plenul Parlamentului. La concurs s-au înscris 23 candidați, un număr record în practica de până acum, ceea ce indică și o încredere sporită în obiectivitatea concursului anunțat. La 24 iulie 2019, Comisia juridică, numiri și imunități a intervievat candidații preselectați, plasând toate interviurile în spațiul public la finalizarea acestora. După ascultarea opiniilor reprezentanților invitați la interviu, membrii Comisiei au completat fișele de evaluare a candidaților, oferind punctaj fiecărui candidat. Conform p. 26 al Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru selectarea candidaților la funcția de judecător al Curții Constituționale din partea Parlamentului, primii doi candidați cu cel mai mare punctaj se consideră învingători ai concursului și se prezintă Parlamentului pentru numirea în funcția de judecător al Curții Constituționale. Conform punctajului oferit de membrii Comisiei juridice, numiri și imunități, domnii Nicolae EȘANU și Vladimir GROSU au obținut cel mai mare punctaj. Totuși, la 16 august 2019, Parlamentul a numit în funcția de judecători constituționali alte două persoane, și anume pe doamna Domnica MANOLE și domnul Vladimir ȚURCAN, ultimul nefiind nici printre candidații la concurs. Parlamentul nu a explicat motivul ignorării rezultatelor concursului și deciziei luate la 16 august.

Organizațiile semnatare regretă modalitatea prin care Parlamentul Republicii Moldova a decis selectarea judecătorilor Curții Constituționale. Ignorarea rezultatelor concursului organizat, inclusiv selectarea unor candidați care nici nu au participat la concurs, discreditează pe viitor ideea organizării unor concursuri publice organizate de Parlament pentru ocuparea unor funcții înalte în stat. În același timp, se descurajează candidați merituoși să mai participe pe viitor la asemenea concursuri anunțate. Acest lucru reduce și mai mult nivelul de încredere din partea societății într-un proces liber și corect de alegere a noilor membri ai Curții Constituționale, încredere deja mult prea știrbită în rezultatul numirilor ultimilor trei judecători constituționali din decembrie 2018 și activitatea Curții Constituționale în special între 7-9 iunie 2019. Constatăm cu regret că s-a mai ratat o ocazie potrivită pentru crearea premiselor pentru consolidarea integrității, autorității și independenței Curții Constituționale a Republicii Moldova.

Solicităm Parlamentului să modifice Legea cu privire la Curtea Constituțională prin:

1. prevederea obligației Parlamentului de a institui o comisie din specialiști notorii cu o vastă experiență în domeniul dreptului în vederea selectării candidaților la funcția de judecător constituțional,
2. prevederea criteriilor de selecție bazate pe principiile de transparență, nediscriminare și acces liber la concurs, fiind aleși doar candidații care corespund celor mai înalte criterii de profesionalism, integritate, atașament față de valorile drepturilor omului și notorietate.

Declarația este disponibilă aici

SEMNATARI:

1. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
2. Asociația Promo-LEX
3. Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT)
4. Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
5. Fundația Est-Europeană (EEF)
6. Institutul de Politici Publice (IPP)
7. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
8. Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJ)
9. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD)
10. Institutul pentru Inițiative Strategice (IPIS)
11. Asociația Presei Independente (API)
12. IDIS ”Viitorul”
13. Amnesty International Moldova
14. Transparency International - Moldova
15. Expert-Grup
16. Asociația de Drept Penal din Republica Moldova

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu campania de denigrare a activității asociației și președintelui acesteia, Vladislav GRIBINCEA. Pe parcursul ultimelor două săptămâni, pe internet au apărut câteva materiale cu informații false sau prezentate tendențios despre activitatea CRJM sau a domnului Gribincea. Materialele nu au autor și au apărut pe pagini web create recent, proprietarul cărora nu este cunoscut, fie au fost plasate de persoane care au acționat anterior la comandă politică. Noi nu am fost contactați de autori pentru a oferi clarificări nici până, nici după apariția materialelor. Distribuirea sponsorizată pe rețelele sociale a informațiilor denigratoare denotă o dată în plus intenția de manipulare și dezinformare.

CRJM este o organizație nonprofit, independentă și neafiliată politic și lucrează în interesul societăți și nu a membrilor săi sau a partidelor politice. Noi colaborăm cu toate autoritățile care sunt deschise pentru reforme veritabile, indiferent de coloratură politică. Pe parcursul activității noastre, CRJM a contribuit cu expertiză și recomandări la elaborarea mai multor proiecte de legi în domeniul justiției și a drepturilor omului. Legislația adoptată ca urmare a recomandărilor noastre este înalt apreciată de experți. Efectul limitat al acestei legislații se datorează implementării ei defectuoase de către autorități, în principal de către sistemul judiciar și al procuraturii, nu de calitatea legilor.

În activitatea sa, CRJM respectă regulile de integritate și transparență. Noi respectăm principiul „toleranței zero” față de corupție, fraudă (inclusiv spălare de bani) sau conflicte de interese nedeclarate. Comportamentul ilegal, lipsit de etică, corupția, frauda sau conflictele de interese în cadrul CRJM pot fi raportate la sesizari@old2.old.crjm.org. Toate sesizările ajung la Consiliul de administrare al CRJM, care le examinează. CRJM publică anual informații detaliate de activitatea și situațiile sale financiare. Activitatea noastră este auditată anual de auditori externi recunoscuți internațional. Noi plătim toate impozitele la stat și nu avem restanțe la acest capitol.

CRJM va susține în continuare promovarea valorilor democratice și a bunei guvernări pentru consolidarea democrației și a statului de drept în Republica Moldova. Noi îndemnăm pe oricine să ne contacteze pentru a obține informații de interes public despre CRJM până la publicarea materialelor despre CRJM. De asemenea, îndemnăm publicul să trateze cu suspiciune materialele care nu au autor, fie provin din surse de informare necunoscute sau suspecte.